REVISTA PRESEI 12.05.2015

• ADEVARUL

• Cine ar trebui să plătească impozit pe bacşiş şi să dea bon

Impozitul pe bacşiş ori pe restul neridicat de client pare să fie "rezervat" doar ospătarilor şi vânzătorilor din magazine. În realitate, însă, există mai multe categorii de agenţi economici care ar trebui să emită bonuri fiscale pentru sumele încasate ca bonus. Pe scurt, este vorba despre persoane fizice care ar trebui (şi nu sunt) autorizate şi, mai mult, încasează bacşişuri care ar trebui (şi nu sunt) fiscalizate, cum ar fi lăutarii, maneliştii, florăresele, menajerele, coafezele, frizerii, manichiuristele sau prestatorii de diverse servicii la domiciliul clientului. Şi în cazul acestora, ca la ospătari sau vânzători, ar trebui să existe un registru de bani personali, iar sumele primite în plus să fie reflectate în bonurile fiscale emise în ziua respectivă. Normele în vigoare încă de la 1836 (primul Cod Comercial) clasează activităţile de cultură-spectacole la categoria "fapte de comerţ", care trebuie autorizate. Or, maneliştii nu au nici măcar astfel de autorizaţii, cu atât mai puţin ar putea să-şi fiscalizeze bancnotele pe care le primesc în timpul prestaţiilor. Ei sunt, astfel, "evazioniştii perfecţi", a explicat consultantul fiscal Emilian Duca.

• În ciuda zâmbetelor afişate, Putin şi Jinping sunt departe de a încheia o înţelegere

Moscova şi Beijing încearcă să întărească relaţiile, însă întârzierile în încheierea afacerilor energetice scot în evidenţă tensiuni mai vechi dintre cele două ţări, notează Foreign Policy. Pe 21 mai 2014, după o sesiune de negocieri maraton din Shanghai, preşedintele Rusiei Vladimir Putin şi omologul său chinez Xi Jinping, au reuşit să creioneze o afacere de 400 de miliarde de dolari privind gazele naturale. Un an mai târziu, nu este clar dacă această orientare strategică ia într-adevăr formă. În ciuda zâmbetelor afişate în cadrul celebrării Zilei Victoriei din Moscova, liderii celor două ţări par departe de cimentarea afacerilor. Beijingul ştie că poate negocia dur în această situaţie pentru că Rusia este disperată după lichidităţi, credite şi pieţe noi de desfacere. Dat fiind faptul că Moscova nu prea vrea să accepte termenii Chinei, se fac progrese minore privind extinderea afacerilor energetice.

• Legături primejdioase - Germania, aliat sau oponent al Rusiei lui Putin?

Cea mai puternică femeie a lumii se confruntă cu Ţarul Vladimir. Este un joc al nervilor şi al "muşchilor" care are drept miză viitorul Europei. Mai ales că, aşa cum s-a mai întâmplat în istorie, Rusia şi Germania s-au înţeles încălcând drepturile suverane ale popoarelor care le stăteau în calea intereselor proprii. Ucraina a devenit terenul de confruntare dintre Rusia şi Occident, în vreme ce în Siria se joacă influenţa marilor puteri în Orientul Mijlociu. Este vorba de revenirea la Războiul Rece, cu Rusia şi SUA principalii beligeranţi. Însă alianţele prezentului sunt altele, iar Uniunea Europeană în domeniul apărării şi al politicii externe se rezumă la Germania.

• Ponta, despre avionul pe care îl va cumpăra Guvernul: Preşedintele şi cu mine nu ne pricepem la aeronave

Premierul Victor Ponta a declarat, astăzi, că un grup de lucru comun format din reprezentanţi ai Admnistraţiei Prezidenţiale, Guvern, SPP şi Ministerul Apărării se va ocupa cu achiziţionarea unei aeronave pe care să o folosească demnitarii în deplasările externe. La insistenţele jurnaliştilor pentru mai multe detalii, Ponta a spus: "Am o răbdare nesfârşită în a vă răspunde un lucru de principiu, există un grup de lucru care cu asta se ocupă, nu preşedintele ţării şi cu mine ne pricepem la aeronave, se pricep nişte oameni care vin şi ne propun. Că aeronava este mare, este mică, că este albastră, este roşie, are trei locuri în dreapta sau în stânga, nu ştiu să vă răspund şi nu este în competenţa mea acest lucru, ci se va face un grup de lucru comun Administraţie Prezidenţială - Guvern - SPP - Ministerul Apărării şi, în funcţie de ce propun, vă vom anunţa.

• Arme pentru România. Ce mai pot face 2% din PIB pentru starea Armatei şi a industriei locale de apărare

Decizia preşedintelui Klaus Iohannis de a semna un Pact pentru Apărare, cu toate partidele parlamentare, pentru a creşte bugetul militar la 2% din Produsul Intern Brut până în anul 2017 este salutară. Doar că vine târziu. Armata României se află într-o stare de subfinanţare cronică de aproape 10 ani, iar cu 2% din PIB pe următorii 10 ani starea de normalitate în privinţa înzestrării şi a pregătirii militarilor ar putea fi atinsă abia în anul 2022. Cu toate rapoartele, inclusiv ale Statului Major General, despre degradarea tehnicii militare şi lipsa banilor pentru antrenamentul militarilor apărute în ultimii ani, niciun politician nu a făcut eforturi pentru a asigura resursele necesare înzestrării Armatei. Este adevărat, bugetul a crescut de la 1,24 la 1,40, dar asta înseamnă extrem de puţin în economia achiziţiilor militare, al căror procent de 8% din totalul bugetului armatei ajunge la 100 de milioane de euro pentru 2014 (80% fiind cheltuielile cu personalul).

• Cine este şi ce avere are Enache Jiru, propus la şefia CEC Bank

Enache Jiru (50 de ani), secretar de stat în Ministerul Finanţelor, şefului Trezoreriei statului, a fost nominalizat vineri pentru funcţia de preşedinte-director general al Consiliului de Administraţie al CEC Bank, în urma deciziei Adunării Generale a Acţionarilor băncii de stat şi aşteaptă aprobarea din partea Băncii Naţionale a României (BNR). Astfel, Jiru ar urma să se întoarcă la şefia băncii de stat după 10 ani. Enache Jiru (50 de ani) a mai fost preşedinte al CEC în perioada august 2004 - aprilie 2005. După mai puţin de un an la conducerea CEC, în perioada august 2004 - aprilie 2005, Jiru a trecut în mediul privat, fiind în intervalul aprilie 2005 - noiembrie 2005 consultant al companiei Energy Services, iar apoi, pentru doi ani, vicepreşedinte al Energy Holding 2000, companie controlată de omul de afaceri Bogdan Buzaianu, unul dintre aşa-zişii "băieţi deştepţi", care ar fi beneficiat de contracte preferenţiale cu Hidroelectrica.

• BANCHERUL

• Conversia creditelor din franci in lei începe sa afecteze reputaţia băncilor. Reacţia unui client: felicitări BT, ruşine OTP!

Modul diferit in care băncile au ales sa trateze problema conversiei creditelor din franci elveţieni in lei începe sa producă si risc reputational pentru unele instituţii de credit care nu reuşesc sa intre in gratiile clienţilor, adică cele care nu accepta sa împartă povara riscului valutar cu clienţii puternic afectaţi de aprecierea francului. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, spune ca banca naţionala sprijină cu tărie principiul împărţirii poverii intre creditor si debitor, iar Banca Transilvania a dat un exemplu pozitiv in acest sens. Rămâne de văzut in ce măsura si alte bănci vor urma exemplu acesteia, iar cele care se vor încăpăţâna, vor fi sancţionate de piaţa, considera guvernatorul. Iată, de exemplu, reacţia unui client OTP Bank: "Felicitări BT pentru relaţia corecta pe care o construieşte cu clienţii! In schimb, ruşine OTP pentru aroganta si lipsa de reacţie! Cu al doilea portofoliu de credite in CHF, continua sa îşi jefuiască proprii clienţi, sub oblăduirea BNR-ului si a guvernanţilor."

• BCR vinde încă un pachet uriaş de credite neperformante, in valoare de 2 miliarde lei

Erste Bank vrea sa vândă in aceasta vara un nou pachet de credite neperformante ale BCR cu o valoare identica cu cele doua tranzacţii de anul trecut, de peste 2 miliarde de lei, au declarat reprezentanţii băncii austriece, precizând ca piaţa tranzacţiilor cu active neperformante in Romania este una favorabila. "Pregătim vânzarea unui alt pachet de credite neperformante ale BCR, iar daca lucrurile merg bine, daca piaţa rămâne deschisa, probabil ca tranzacţia se va semna in vara, la fel ca prima încheiata anul trecut. Conform planurilor noastre, valoarea pachetului din acest an va fi cel puţin de mărimea vânzărilor de anul trecut, daca piaţa va rămâne stabila", a declarat Andreas Gottchling, vicepreşedintele responsabil cu riscul (Chief Risk Officer) la Erste Bank, in cadrul conferinţei de vineri cu analiştii din Londra, prilejuita de prezentarea rezultatelor băncii din primul trimestru.

• CURENTUL

• Mincinosul Liviu Pop, un Pristanda modern, numără salariaţii precum steagurile

Prezent recent la o dezbatere, Ministrul pentru dialog social, Liviu Pop le-a prezentat participanţilor numărul de salariaţi din România ca fiind de aproape 6 milioane: "În România, avem cinci confederaţii sindicale care, cumulate, reprezintă 1,3 milioane de salariaţi dintre cei aproape 6 milioane. De asemenea, avem trei confederaţii patronale, care, cumulat, reprezintă 800.000 de salariaţi". Ne apropiem de 6 milioane de angajaţi în România, respectiv 5.950.000 contracte de muncă. Sunt convins că, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod de Procedură Fiscală, vom trece de pragul de 6 milioane de angajaţi." a explicat ministrul Delegat pentru Dialog Social. Numai că pe site-ul Ministerului Muncii este prezentat efectivul salariaţilor din economie pentru perioada 2001-2015, cea mai recentă cotă fiind cea din februarie 2015 de 4.481.200 de salariaţi. Ba mai mult, niciodată în ultimii 14 ani numărul de salariaţi din România nu a depăşit 4,9 milioane.

• Fratricid - de Tia Şerbănescu

România omoară 13 ha de pădure pe oră şi cu ajutorul prieteniei (în rusă, drujba). Vorba ceea: apără-ne Doamne de prieteni că pun drujba pe noi. Protestele l-au convins pe dl. Iohannis să includă defrişările pe agenda primului CSAT. Era şi timpul. Acum nu se mai fură ca-n codru, se fură codrul. Iar lotri sunt în toate partidele. Şi în noul PNL unde Teodor Atanasiu a fost dovedit că umblă cu drujba la defrişarea pediştilor, reacţiile au fost anemice. Dna Sulfina Barbu a spus că "dacă PNL e de acord cu poziţia dlui Atanasiu înseamnă că a vrut să păcălească electoratul ceea ce nu cred că este real". Când o să fie real o să fie prea târziu. Dar nu asta vor toate partidele? Să păcălească electoratul? Imediat, Ponta a profitat de scandal: "acum se vede de ce vrea PNL să vină la guvernare". Păi vor să facă şi ei ce face PSD. Să se bucure şi ei de viaţă ca Nichita şi Vâlcov. Să meargă şi ei în ţările arabe, să se joace în nisip. Să deseneze şi ei autostrăzi. Mai puţin Atanasiu: e atât de rudimentar încât şi-a tăiat singur capul cu drujba. Autodefrişare.

• CURIERUL NATIONAL

• Gorghiu: Orice derapaj care afectează fuziunea şi unitatea PNL va fi sancţionat

Copreşedintele PNL Alina Gorghiu a făcut o serie de declaraţii despre stenogramele apărute recent în spaţiul public în care lideri din vechiul PNL spuneau că fuziunea PNL cu democrat liberalii a fost făcută doar pentru alegeri, informează B1.ro. Gorghiu şi-a exprimat regretul că în spaţiul public au apărut informaţii potrivit cărora în PNL ar exista neînţelegeri, precizând totodată că orice decla­raţii care vor afecta imaginea partidului vor duce la sancţiuni. "Mesajul meu foarte ferm pentru cei din PNL este că orice derapaj care afectează ideea de fuziune şi unitate a PNL va fi sancţionat", a declarat Gorghiu. De asemenea, copreşedintele PNL a ţinut să precizeze că are relaţii foarte bune cu Vasile Blaga şi cu Cătălin Predoiu. "Dar vă asigur că relaţia dintre mine şi Vasile Blaga este foarte bună. (...) PNL şi-a respectat toate angajamentele. Avem un protocol care spune foarte clar că Predoiu este premier", a mai spus Gorghiu.

• Rusia vrea să cheltuiască peste 17 miliarde de dolari pe tancul T-14 Armata

Rusia a lansat o nouă generaţie de tanc de luptă numit T-14 Armata. Cu un preţ de 400 milioane de ruble (aproximativ 7,4 milioane dolari), tancul este descris de ruşi ca fiind extrem de flexibil şi va intra în serviciu începând cu anul 2020. Atunci Rusia intenţionează să înlocuiască unităţile de luptă din perioada sovietică cu aproximativ 2300 de astfel de tancuri Armata, potrivit site-ului bbc.com. Un calcul sumar ne arată Rusia vrea să cheltuiască peste 17 miliarde de dolari americani pentru dotarea cu acest sistem de luptă. T-14 Armata a fost prezentat la parada militară de "Ziua Victoriei" a avut loc în Moscova pe 9 mai, la 70 de ani de la încheierea celui de-al doilea Război Mondial, atunci când a fost învinsă Germania Nazistă.

• Parteneriatul comercial UE - SUA rămâne o prioritate

Florin Vodiţă, secretar de stat în Ministerul Economiei, Comerţului şi Turismului, a susţinut, la reuniunea Consiliului Afaceri Externe al Uniunii Europene - secţiunea Comerţ, ce a avut loc la Bruxelles, în data de 7 mai, poziţia României privind Parteneriatul Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii UE - SUA care "rămâne o prioritate, iar obţinerea unui acord ambiţios înseamnă oportunităţi de stimulare a ocupării forţei de muncă şi de creştere economică, atât în UE cât şi în SUA". Agenda reuniunii Consiliului Afaceri Externe al Uniunii Europene, la care a participat demnitarul român, a cuprins subiecte privind Parteneriatul Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii UE - SUA (TTIP), şi anume: stadiul negocierilor şi subiectul privind reglementarea diferendelor între investitor şi stat, Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC), runda de negocieri de la Doha (DDA) şi stadiul negocierilor pentru Acordul privind bunurile de mediu, iniţiativă plurilaterală din cadrul OMC.

• S-au deschis lucrările Summitului Regional pentru Securitate Cibernetică de la Bucureşti

Prima ediţie a Summitului Regional pentru Securitate Cibernetică de la Bucureşti s-a des­chis ieri în prezenţa miniştrilor Afaceri­lor Externe - Bogdan Aurescu - şi al Afacerilor Interne - Gabriel Oprea, secretarului adjunct american pentru comerţ, Bruce Andrews, viceprim-ministrului Gabriel Oprea, ministrului pentru societatea informaţională, Sorin Mihai Grindeanu şi alţi reprezentanţi ai Guvernului României. La Summit a participat şi prim-ministrul Victor Ponta. Evenimentul are loc în marja misiunii de comerţ pentru securitate cibernetică a Statelor Unite ale Americii în România şi Polonia, în perioada 11-15 mai 2015. În discursul său, ministrul Afacerilor Externe a subliniat influenţa pe care contextul geopolitic regional actual o are asupra securităţii cibernetice în regiune şi, implicit, asupra României, în calitate de "naţiune lider" pentru Fondul Voluntar de Asistenţă pentru Ucraina în domeniul apărării cibernetice şi stat participant la operaţiunea din Afganistan.

• Klaus Iohannis cere CSM stenogramele audierii lui Daniel Constantin Horodniceanu

Preşedintele Klaus Iohannis cere Consiliului Superior al Magistraturii stenogramele şedinţei în care a fost audiat Daniel Constantin Horodniceanu pentru postul de şef al DIICOT, potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale. Şeful statului a cerut de la CSM atât stenograma audierii, precum şi alte documente legate de avizarea lui Horodniceanu la şefia DIICOT. Daniel Constantin Horodniceanu, şeful Serviciului Teritorial DIICOT Iaşi, a primit pe 4 mai aviz pozitiv din partea CSM pentru şefia DIICOT.

• China devansează SUA şi devine cel mai mare importator de petrol din lume

China a depăşit SUA ca cel mai mare importator mondial de petrol, potrivit unui raport publicat duminică de Financial Times. Statisticile vamale din China pentru luna aprilie a arătat că naţiunea a importat 30.29 mili­oane de tone metrice de petrol brut (aproximativ 222 milioane de barili), marcând un salt de 13% faţă de luna martie, transmite MarketWatch. Totalul ar fi echivalent cu 7,4 milioane de barili pe zi, reprezentând aproximativ 1 din fiecare 13 butoaie consumate la nivel mondial şi depăşind Statele Unite, care au avut importuri de 7,2 milioane de barili pe zi, potrivit calculelor Financial Times.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Scandalul stenogramei a revitalizat tensiunile dintre taberele Atanasiu-Petrache vs. Orban

Discuţiile din şedinţa PNL de ieri despre stenograme au scos la iveală tensiunile dintre vechii democrat-liberali şi liberali, dar şi sciziunea din taberele Atanasiu-Petrache vs. Orban. La bază ar fi stat un complot local Oltean-Dolha, nemulţumiţi că îşi pierd influenţa la Bistriţa. Potrivit surselor EVZ, declaraţiile cele mai contondente au venit de la copreşedintele PNL Bucureşti Anca Boagiu, care i-a spus partenerului său de la conducerea filialei, Atanasiu, că dacă are ceva de comentat atunci să spună lucrurile direct, de faţă cu toată lumea şi i-a cerut să facă un pas în spate. La fel de interesant este şi faptul că liberalii spun că Marian Petrache încearcă să dea vina pe Ludovic Orban pentru scurgerea de informaţii, într- o încercare de reglare de conturi mai veche şi că el ar fi dat această informaţie psnews. ro, site aflat în sfera de influenţă a lui Daniel Chiţoiu, dar apropiat şi de gruparea Petrache-Atanasiu. Pe termen lung, miza este Primăria Bucureşti, la care amândoi vor să candideze în 2016.

• Primul interviu cu cel mai influent investitor imobiliar din România

Compania Globalworth, care în doi ani a ajuns la un portofoliu evaluat la 752 mil. euro - urcând pe locul trei în topul celor mai mari investitori imobiliari din România. La 39 de ani, Ioannis Papalekas a reuşit să gestioneze achiziţia unui portofoliu impresionant de proprietăţi premium într-un timp record, atrăgând alături de el unele dintre cele mai mari fonduri de investiţii din lume. De la listarea pe Bursa de la Londra, în iulie 2013, Globalworth, companie pe care Papalekas a fondat-o şi din care deţine 42,1%, a cumpărat clădirile Tower Center International, UniCredit Tower, Nusco Tower, Green Court Bucharest (sediul Orange), centrul de afaceri UpGround din Pipera, City Mall (transformat în clădire de birouri) şi parcul industrial Timişoara Airport Park. Investiţiile direcţionate cu precădere către zona Barbu Văcărescu - Pipera i-au atras în presă supranumele de "rege al nordului". Revista Capital a obţinut primul interviu cu Ioannis Papalekas şi vă prezintă planurile prin care acesta vrea să ajungă la un portofoliu de 1 mld. euro până la sfârşitul anului.

• Ion Cristoiu: Rareş Bogdan era informatorul Elenei Udrea. După ce-a fost la DNA s-a schimbat radical

Jurnalistul Ion Cristoiu a făcut aceste dezvăluiri la emisiunea lui Robert Turcescu, de la Naşul TV. Ion Cristoiu a declarat că a fost deranjat de atacul lui Rareş Bogdan după interviul pe care l-a realizat cu Elena Udrea şi difuzat duminică seara, la postul B1 TV. Aşa cum reiese din jurnalul Elenei Udrea, Rareş Bogdan era informatorul ei, apare în multe pagini din jurnal, a mărturisit jurnalistul, relatează flux24.ro. "S-a schimbat, s-a schimbat după ce a fost chemat la DNA", a mai dezvăluit Ion Cristoiu. Rareş Bogdan a fost audiat la DNA după ce numele său a fost invocat în dosarul lui Marian Vanghelie.

• Judecată contracronometru în dosarul Tender-RAFO

Dacă nu se judecă la foc automat, faptele de înşelăciune de care sunt acuzaţi afaceriştii Ovidiu Tender şi Marian Iancu se prescriu. DIICOT a cerut sechestru pe firma rusească care controlează RAFO. Mai puţin de o lună au la dispoziţie judecătorii Daniel Donţete şi Camelia Bogdan de la Curtea de Apel Bucureşti pentru a finaliza dosarul Rafo - Carom. Potrivit calculelor magistraţilor care au judecat pe fond acest dosar, pe 9 iunie 2015, faptele de înşelăciune de care Tender şi complicii săi sunt acuzaţi se prescriu şi procesul încetează. Ieri, la primul termen, apărătorii mai multor inculpaţi au cerut un termen pentru a-şi angaja avocaţi în condiţiile în care procesul cu o miză de 43 de milioane de euro se tot amână de 9 ani. Următoarea înfăţişare a fost stabilită pentru 15 mai. Până atunci, Registrul Comerţului trebuie să furnizeze instanţei date despre toate firmele inculpaţilor şi a familiilor lor în vederea punerii sechestrului pe bunurile lor.

• JAF pe banii statului. Salarii şi bonusuri "NESIMŢITE" pentru şefii Transelectrica

Deşi statul este acţionar majoritar, şefii Transelectrica nu au salarii de bugetari. Aceştia ajung să câştige sute de mii de euro pe an. Este şi cazul directorului Ion-Toni Teau, care are un salariu lunar de 5.500 de euro. La acesta se mai adaugă şi un bonus anul de 180.000 de euro. În această situaţie s-a ajuns după ce Adunarea Generală a Acţionarilor din 23 martie 2015 a decis acordarea unor prime uriaşe. Conform acestei hotărâri, bonusurile anuale ating sume cuprinse între 26.000 de euro şi 180.000 de euro. Făcând un calcul simplu, Ion - Toni Teau avea un bonus de 1000 de euro pe zi. Teau a fost numit în fruntea Transelectrica de către Daniel Chiţoiu. Ion Teau a fost director general şi la Realitatea TV, pe vremea când aceasta era patronată de Sorin Ovidiu Vântu. Metoda de a acorda aceste bonusuri uriaşe era simplă. Nu se realizau investiţiile, profitul operaţional a crescut o dată cu valoarea acţiunilor, iar cei din conducerea Transelectrica au avut dreptul legal pe care şi l-au creat de a-şi acorda aceste bonusuri.

• JURNALUL NATIONAL

• Dispensă la chiul. Deputaţii şi-au redus amenzile pentru absenţe

După mai bine de jumătate de an în care au tot încercat să-şi facă un nou regulament de funcţionare, deputaţii au reuşit după al doilea vot, însă adoptarea nu a fost făcută prin consens între putere şi opoziţie. Noul Regulament al Camerei Deputaţilor prevede tăierea unei sume mai mici de bani din indemnizaţia celor care chiulesc, instituirea "Orei Premierului", dar şi termene clare pentru soluţio-narea cererilor venite de la Parchet pentru foştii miniştri. Cel mai disputat articol, cu care opoziţia nu a fost de acord, se referă la revocarea preşedintelui Camerei Deputaţilor.

• Invazie de bani falşi în Centrul Vechi!

Un comerciant din zona Lipscani ne-a pus la dispoziţie o bancnotă de 10 lei despre care spune că e falsă. "Aveţi grijă că e plin de bani falşi. Noi credeam că ştim lecţia şi nu ne mai păcălim. Am păţit-o însă cu această bancnotă". Sunt atât de bine făcute încât trebuie să fii foarte atent ca să îţi dai seama că sunt false. Dacă nu ai la îndemână o bancnotă bună pentru comparaţie, şansele să scapi nepăcălit sunt extrem de mici. Iniţial, în Centrul Vechi se plasau în special bancnote mari, de 100 şi 200 de lei. Era vorba despre romi, femei cu fuste şi gabori mustăcioşi cu pălării largi, care apăreau dimineaţa, la ora 10.00, când comercianţii deschideau localurile din Centrul Vechi. Banca Naţională a României a retras din circulaţie, în anul 2012, peste 2.600 de bancnote false cu valoarea nominală de 10 lei.

• NATIONAL

• Moldova ne-a luat banii si a fugit la ruşi!

Deşi oficial guvernul de la Chişinău este implicat trup si suflet in războiul economic purtat de către Occident împotriva Federaţiei Ruse, iată ca mai multe fabrici producătoare de carne de pe teritoriul Republicii Moldova au fost invitate de către autorităţile sanitare ruseşti sa exporte "fără număr". Si, uitând pe loc atât de banii pompaţi cu sacrificii si la vedere de către Guvernul Ponta, cat si de sumele deloc de neglijat virate de către firmele sub acoperire ale serviciilor secrete romaneşti, in frunte cu Serviciul de Informaţii Externe, moldovenii nu au avut nicio greaţă in a se arunca imediat in braţele atât de primitoare ale "fraţilor mai mari" ruşi. Serviciului de Informaţii Externe a României, in ciuda amplei si extrem de costisitoarei operaţiuni sub acoperire derulate in ultimii ani in Republica Moldova, a încasat o noua umilinţa de la FSB-ul rusesc.

• PDL, şah cu Iohannis la PNL

Liberalii nu vor scăpa ieftin din beleaua in care i-a băgat gura sloboda a lui Teodor Atanasiu. Si asta pentru ca pedeliştii nici nu iartă si nici nu uita prea uşor. Pe lângă reproşurile obişnuite in astfel de cazuri, democrat-liberalii caută sa-i bage pe liberali in gura lui Klaus Iohannis, numele preşedintelui României fiind pomenit in mod intenţionat in acest context. "Domnul Atanasiu, dar si ceilalţi colegi de la PNL trebuie sa clarifice lucrurile in primul rând in fata electoratului, in fata oamenilor care au stat ore întregi la rând sa-l voteze pe preşedintele Iohannis, pentru ca daca ce spune domnul Atanasiu a fost premeditat, înseamnă ca cetăţenii de fapt au fost păcăliţi. Sa nu uitam ca fuziunea dintre PDL si PNL a fost semnata de către domnul Iohannis, in calitate de preşedinte al Partidului National Liberal. Nu pot sa-mi închipui ca domnul Iohannis a semnat un document fără nici o valoare", a declarat vicepreşedintele PNL Sulfina Barbu.

• Comercianţii si producătorii pun de un cartel pentru fentarea reducerii TVA

Preşedintele Consiliului Concurentei, Bogdan Chiritoiu, a avertizat, ieri, ca exista suspiciunea ca marile lanţuri de magazine si producătorii ar urma sa facă înţelegeri in plan local, pentru ca reducerea TVA la alimente sa intre in buzunarele lor, iar populaţia sa nu simtă mare lucru din ieftinirea anunţata de guvernanţi. Chiritoiu a precizat ca, in aceasta perioada, Consiliul Concurentei efectuează controale ample la nivelul tarii, pentru a monitoriza preturile. "Ne e teama ca pot sa apară înţelegeri intre magazine, intre lanţuri de magazine, intre producători, care sa încerce sa păstreze in profiturile lor reducerea de taxe pe care o face statul. Vrem sa vedem ce s-a întâmplat cu nivelul preturilor după ce Guvernul a făcut anunţul in ceea ce priveşte TVA-ul si, de asemenea, dupa 1 iunie sa vedem in ce măsură se transmite reducerea TVA in preţul la raft", a anunţat Bogdan Chiritoiu.

• PUTEREA

• Şefa CNA, noi acuzaţii şi averea sub sechestru

Şefa Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) Laura Georgescu are, începând de luni, sechestru pe conturi şi pe bunuri până la 2,3 milioane de lei, iar urmărirea penală împotriva acesteia a fost extinsă de către procurorii DNA, pentru a treia oară, pentru noi fapte de abuz în serviciu şi instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată. În acest dosar, până în prezent, anchetatorii au reţinut în cazul Laurei Georgescu săvârşirea a două infracţiuni de abuz în serviciu, din care una în formă continuată (25 acte materiale) şi instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată (25 acte materiale), în cazul sesizărilor falsificate care au stat la baza sancţionării cu amendă a 11 posturi de televiziune.

• Cârciumarul Tucă şi-a luat amploare

"Milionarul de la miezul nopţii" Marius Tucă a făcut ce a făcut şi a mai deschis un restaurant la sfârşitul săptămânii trecute. Şi nu oriunde, ci în cartierul Primăverii. Fostul jurnalist şi poet mai deţine o locaţie de fiţe în Herăstrău, precum şi un lanţ de taverne cu specific sârbesc. Marius Tucă, care s-a retras de la conducerea Jurnalului Naţional, este organizatorul Festivalului de Teatru din oraşul său natal, Caracal, precum şi al Festivalului Folck You din Vama Veche. Ca şi în cazul lui Mircea Dinescu, se demonstrează că poezia merge mână în mână cu cârciumăria.

• Deficit comercial, în creştere

Deficitul balanţei comerciale a crescut în primul trimestru cu 253,4 milioane euro faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, la 1,372 miliarde euro, după ce exporturile au urcat cu 4,9%, iar exporturile cu 6,3%, a anunţat Institutul Naţional de Statistică (INS). Exporturile FOB au însumat 13,38 miliarde euro, iar importurile CIF 14,75 miliarde euro. În perioada analizată, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse maşini şi echipamente de transport (44% la export şi 36,7% la import) şi alte produse manufacturate (33,4% la export şi 31,3% la import). Deficitul comercial s-a adâncit anul trecut cu 6,4%, la 26,84 miliarde lei (6,05 miliarde euro), în condiţiile în care exporturile şi importurile au avansat în acelaşi ritm, de 6,4%.

• ROMANIA LIBERA

• Sfârşitul "dinozaurilor" din administraţia locală?

Tudor Pendiuc, Romeo Stavarache, Aristotel Căncescu, Radu Mazăre sau Nicuşor Constantinescu. Conduc municipii şi judeţe de peste 10-15 ani, dar ar putea ieşi definitiv din administraţia locală din cauza dosarelor penale pe care le au. Odată încheiată perioada "dinozaurilor" administraţiei locale, rămâne de văzut ce "mutaţii" vor produce în sistem noile reguli privind alegerile locale. Din "plutonul" ales în 2012, 19 preşedinţi de CJ şi 13 primari de municipiu reşedinţă de judeţ, plus primarul sectorului 5, Marian Vanghelie, au pro­bleme penale în diferite stadii - urmărire, trimitere în judecată sau chiar condamnare. Dincolo de faptul că numărul este uriaş şi că, în unele cazuri, dosarele au fost deschise în ultimele şase luni, un alt detaliu atrage atenţia: pe listă se găsesc mulţi veterani ai administraţiei locale. Recordul de ani în funcţie aparţine primarului din Piteşti, Tudor Pendiuc, aflat la cârma oraşului din 1992. Recordul de dosare pare să fie însă adjudecat de şeful CJ Constanţa, Nicuşor Constantinescu.

• Europa vrea să împartă imigranţii statelor membre

Bruxelles-ul va propune stabilirea unor cote pentru distribuirea imigranţilor extracomunitari în toate statele membre ale Uniunii Europene. În acelaşi timp, UE se gândeşte să apeleze la forţă pentru anihilarea acestui flagel. Estimările Organizaţiei Naţiunilor Unite relevă că aproximativ 60.000 de imigranţi au încercat să traverseze Marea Mediterană anul acesta, iar 1.800 dintre ei s-au înecat. Asta, în timp ce anul trecut, în spaţiul Uniunii Europene au ajuns în total peste 200.000 de imigranţi din Siria, Eritreea, Nigeria, Somalia şi din alte ţări africane afectate de conflicte şi de sărăcie extremă.

• Securitatea cibernetică ar putea fi introdusă în programa şcolară

Guvernul ar putea să introducă în programa şcolară un curs de pregătire în ceea ce priveşte securitatea cibernetică. Cursul ar putea ajuta copii să înţeleagă riscurile la care se expun odată cu accesarea internetului.. Astfel, la şcoală ei ar fi învăţaţi să evite accesarea adreselor de internet suspecte, să nu divulge nimănui date personale, să îşi protejeze e-mailul sau conturile de pe reţelele de socializare. În acelaşi timp, directorul Centrului Cyberint din cadrul SRI spune că nu doar programa şcolară este vizată, ci şi introducerea acestei curicule ca specializare distinctă în învăţământul universitar şi postuniversitar.

• ZIARUL FINANCIAR

• Topul salariilor celor mai bine plătiţi manageri de la companiile din energie deţinute de stat

Petru Văduva, director general al Transgaz, conduce în top cu echivalentul unui venit lunar de 150.000 lei, la o companie cu afaceri de 1,6 mld. lei. Urmează şeful Transelectrica, Ion-Toni Teau, cu venituri lunare de 70.000 de lei la afaceri de 2,7 mld. lei. Managerii privaţi ai celor mai mari companii de stat de pe bursă au încasat împreună 4,4 milioane de lei din salariul de bază şi bonusurile plătite în 2014, primul an complet în care aceştia s-au aflat la conducerea unora dintre cele mai profitabile firme listate. Luând în calcul strict venitul de bază, cel mai bine plătit CEO din sectorul de stat ar fi Virgil Metea, şeful producătorului de gaze naturale Romgaz (SNG), care în 2014 a încasat un salariu lunar de 22.000 de lei net. Adunând toate bonusurile primite în anul 2014, inclusiv unele care îl recompensau pentru performanţa din 2013, Virgil Metea a încasat un venit net de 824.000 de lei, triplu faţă de salariul său de bază.

• Fondurile mutuale din România, codaşele Europei la investiţiile în acţiuni

Fondurile de investiţii din România au cele mai mici investiţii în acţiuni din Europa, de sub 5% din activele totale, în condiţiile în care media europeană este de circa 33% din active. Peste 300.000 de români îşi ţin economiile de 19,7 miliarde de lei în fondurile mutuale. Principalele investiţii ale fondurilor de investiţii româneşti sunt obligaţiunile, în principal cele emise de statul român, cu o pondere de 80% din active. Aceasta este cea mai mare expunere din Europa. A doua clasată în Europa este Italia, unde fondurile de investiţii au investiţii în obligaţiuni de 70% din active, potrivit datelor EFAMA, în condiţiile în care media europeană este de 43%.