• ADEVARUL
• PNL şi PMP, primite în Partidul Popular European: E un argument puternic la alegerile prezidenţiale din acest an
Partidul Popular European a decis joi primirea PNL şi a PMP în rândurile sale, cu un vot acordat în unanimitate de Adunarea Politică a PPE. "Prin primirea Partidului Naţional Liberal în PPE, dobândeşte consistenţă gestul europarlamentarilor noştri de a se înscrie în grupul PPE din Parlamentul European. De asemenea, şi din punct de vedere al prezenţei PNL şi PDL în Europa, fuziunea celor două partide este din acest moment clară şi pe deplin împărtăşită de partenerii noştri europeni. Se concretizează, totodată, parcursul, uneori anevoios, de construcţie a dreptei româneşti, astăzi o alternativă politică foarte puternică la PSD", se arată într-un comunicat al PNL care precizează că afilierea liberalilor la grupul popularilor europeni va reprezenta şi un argument puternic la alegerile prezidenţiale. Prim-vicepreşedintele PDL Anca Boagiu a declarat, joi, că Adunarea Politică a PPE a aprobat cooptarea PNL şi a PMP în PPE, cerând totodată PMP să spună ce va face în turul II de scrutin al prezidenţialelor, "astfel încât PPE să aibă garanţia că proiectul unificării dreptei va fi dus până la capăt".
• Cele mai importante organizaţii care terorizează Occidentul
Al Qaeda, organizaţia teroristă cea mai de temut imediat după atentatele din 11 septembrie 2001, din SUA, are foarte multă competiţie în zilele noastre, inclusiv din partea grupărilor pe care le-a inspirat, cu care a legat parteneriate sau care s-au desprins din ea, potrivit CNN. Există 59 de grupări pe lista Departamentului de Stat american a "Organizaţiilor Străine Teroriste". Unele dintre ele ies în evidenţă cu acţiunile lor, dar şi prin felul cum a reacţionat SUA şi aliaţii săi la activităţile lor. CNN realizează o listă cu cele mai de temut organizaţii teroriste care s-au dezvoltat în ultimii 13 ani, cât au trecut de la atentatele asupra Statelor Unite ale Americii din 11 septembrie 2001.
• Demiterile preşedintelui din 2015: premierul, oricine ar fi el, îl va putea şantaja efectiv pe şeful statului |
De aproape două cincinale în politica noastră s-a impus cu furie şi prostie o instituţie numită suspendarea preşedintelui României. Întemeiată de nişte dispoziţii puternic criticabile ale legii fundamentale, ea s-a realizat de două ori şi se discută dacă se va mai realiza o dată până la sfârşitul anului 2014. Ei bine, ea se va mai realiza - dar nu în 2014, ci începând cu anul 2015. Şi nu o dată, ci de mai multe ori. Mai mult, începând cu anul 2015 vom avea şi demiteri ale preşedinţilor aflaţi în funcţie. Nu doar una! Aceasta, pentru că viaţa politică în România nu se termină în clipa în care actualul preşedinte îşi va termina mandatul. Cu atât mai mult cu cât faptul că se va ajunge la acest moment fără a se fi curăţat scena politică românească de incompetenţi, lichele, arivişti şi alte sub-specii ale omului de onoare. Concret, suspendarea preşedintelui se produce, potrivit art. 95 din Constituţie, dacă majoritatea deputaţilor şi senatorilor votează în acest sens, după consultarea Curţii Constituţionale.
• Pomană pentru BOR: Guvernul alocă două milioane de lei pentru construirea Catedralei "Sf. Filofteia" din Curtea de Argeş
Guvernul a alocat suma de 2 milioane lei pentru construirea Catedralei "Sf. Filofteia" din Curtea de Argeş, prin suplimentarea bugetului Secretariatului de Stat pentru Culte din Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziţia Executivului. Decizia a fost luată miercuri, prin hotărâre de Guvern, fără a fi anunţată însă printre actele care au fost adoptate în şedinţa Executivului. Executivul a alocat şi la sfârşitul lunii august, tot din Fondul de rezervă, suma de 6 milioane de lei pentru a fi împărţită în mod egal între Centrul Eparhial Iaşi, Mănăstirea Nicula şi Mănăstirea Tismana.
• Vameşii de la Albiţa cer înapoi şpaga confiscată de procurorii DNA
Vameşii de la Albiţa trimişi în judecată de procurorii anticorupţie în decembrie anul trecut, sub acuzaţia de dare de mită şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, vor restituirea banilor confiscaţi în urma percheziţiilor efectuate în octombrie anul trecut la domiciliile acestora. Aproape 150.000 de euro au ridicat ofiţerii anticorupţie din casele şi birourile vameşilor. Solicitările privind ridicarea sechestrului şi restituirea sumelor de bani au fost înaintate Tribunalului Vaslui, unde se judecă dosarul de corupţie "Lotul Albiţa II" de mai multe societăţi comerciale şi persoane fizice care invocă faptul că respectivele sume ar fi fost acordate vameşilor cu titlu de împrumut. Judecătorii vasluieni au dispus introducerea ca părţi în dosar a tuturor celor care solicită banii confiscaţi de la vameşi.
• Un nou război împotriva terorismului
Statele Unite ale Americii au declarat încă o dată război terorismului, ameninţând că vor distruge gruparea teroristă Statul Islamic printr-o strategie care se bazează pe atacuri aeriene. "Dacă ameninţaţi America, nu veţi mai fi niciodată în siguranţă", a avertizat preşedintele american Barack Obama într-un discurs puternic, rostit la Casa Albă cu o zi înainte de cea de-a treisprezecea comemorare a atacurilor teroriste de la 11 septembrie 2001. Preşedintele laureat cu Premiul Nobel pentru Pace a anunţat că forţele armate americane vor demara o ofensivă militară coordonată asupra grupării Statul Islamic, continuând războiul împotriva terorismului declanşat în urma atentatelor. După ce a fost aspru criticat pentru că a declarat că "nu există o strategie a SUA pentru combaterea Statului Islamic", Obama a prezentat planul prin care Washingtonul şi-a propus să elimine această nouă ameninţare teroristă. Strategia americanilor se bazează pe atacuri aeriene, fie cu drone, fie cu avioane de luptă şi, pentru prima dată, vor viza şi poziţii din Siria ale extremiştilor.
• FMI nu mai vine în România: Guvernul şi BNR merg la Bruxelles pentru următoarea evaluare
Reprezentanţii Guvernului şi cei ai Băncii Naţionale a României (BNR) pleacă săptămâna viitoare la Bruxelles pentru următoarea evaluare a acordului cu FMI, CE şi Banca Mondială, discuţiile având loc în premieră în afara ţării şi fără participarea Preşedinţiei, a partidelor politice sau a sindicatelor, potrivit programului. Negocierile vor avea ca teme reducerea CAS cu 5 puncte procentuale, bugetul pe anul viitor, noile niveluri ale redevenţelor la petrol şi gaze şi reforma în domeniul companiilor de stat. Discuţiile de la Bruxelles vor fi foarte concentrate, pe parcursul a patru zile, începând de marţi, 16 septembrie, şi până vineri, 19 septembrie, spre deosebire de misiunile de la Bucureşti, care se întindeau pe o perioadă între zece zile şi două săptămâni. Premierul Victor Ponta spune că vor fi doar discuţii tehnice şi că delegaţiile oficiale vor veni la sfârşitul lui noiembrie.
• Anul şcolar începe fără noile manuale. MEN: "Este vina celor care au blocat licitaţia"
Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) a decis, miercuri, continuarea procedurii pentru reevaluarea ofertelor depuse în cadrul licitaţiei pentru realizarea manualelor şcolare, după ce trei contestaţii au fost admise, şase admise în parte şi două respinse. Nu se ştie încă dacă licitaţia va fi reluată sau nu, dar în orice caz, noile manuale nu mai ajung pe băncile şcolilor până pe 15 septembrie, potrivit editorilor. Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN) susţine că întârzierea noilor manuale pentru clasele I şi a II-a este din vina "celor care au blocat procedura" şi asigură elevii, cadrele didactice şi părinţii că acestea acestea vor ajunge în şcoli imediat ce licitaţia se va finaliza.
• BANCHERUL
• Radu Ghetea: Creditarea nu are cum sa revina in acest an pe teritoriu pozitiv in statisticile BNR
Radu Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), si al CEC Bank, apreciaza ca soldul creditelor din sectorul bancar romanesc va scadea semnificativ in urmatoarea perioada, ca efect al procesului de write-off derulat de banci, adica scoaterea in afara bilanului a creditelor neperformante. "Soldul creditarii nu mai este deloc relevant pentru evaluarea evolutiei imprumuturilor acordate de banci, in conditiile in care volume mari de credite sunt scoase in afara bilanturilor. De aceea ar fi interesant ca in statisticile BNR sa vedem volumul de noi credite acordate de banci, pentru a vedea cate imprumuturi se acorda in realitate in sectorul bancar", a spus ieri Radu Ghetea, pentru Bancherul.ro, dupa o conferinta de presa prilejuita de semnarea unui acord cu Banca Europeana de Investiti (BEI) care a acordat CEC Bank un imprumut de 100 milioane euro pentru creditarea IMM-urilor.
• CURENTUL
• Sensuri unice pe Calea Dorobanţilor şi strada Polonă
Brigada rutieră informează că începând de vineri se vor institui sensuri unice în sectorul 1 din Capitală pe următoarele artere: Calea Dorobanţilor, dinspre şos. Ştefan cel Mare către bd. Dacia, cu banda pentru RATB pe sens invers, şi str. Polonă, dinspre str. M. Eminescu către şos. Ştefan cel Mare. Conducătorii auto sunt rugaţi să circule cu atenţie, să respecte semnificaţia indicatoarelor şi a marcajelor rutiere montate în zonă. Problemele din trafic pot fi sesizate la numărul de telefon 021/9544.
• Ponta joacă la două capete cartea maghiară a autonomiei
Premierul Victor Ponta nu-şi permite să piardă electoratul maghiar şi evită să dea răspunsuri tranşante pe ceea ce înseamnă proiectul de autonomie al UDMR, document introdus în dezbaterilor publice şi considerat scandalos, inclusiv de către CSM. El a evitat să dea un răspuns ferm pe acest subiect, ducând discuţia în zona de compromis. "Eu sunt pentru dialog, pentru orice fel de discuţie, însă în acelaşi timp eu cred foarte mult în descentralizare şi dacă reuşim împreună să facem acest lucru, după aceea putem să discutăm de celelalte. (...) Dacă descentralizarea înseamnă acelaşi lucru atunci nu avem niciun fel de conflict, ne înţelegem perfect", a răspuns Victor Ponta unei întrebări puse în legătură cu proiectul de autonomie a "ţinutului secuiesc" iniţiat de Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR). Liderul Uniunii, Kelemen Hunor, a declarat că proiectul de autonomie nu este "un proiect guvernamental", ci unul politic şi a menţionat că înainte de a fi discutat cu partidele de la putere şi din opoziţie acesta va fi supus dezbaterii publice.
• CURIERUL NATIONAL
• Întrebarea de 25 miliarde de dolari: Cât de mult petrol va deţine Scoţia?
Referendumul pentru independenţa Scoţiei cheamă cetăţenii la un vot care ar putea încheia uniunea de 307 ani a Scoţiei cu Anglia şi Ţara Galilor. Incertitudinea viitorului Scoţiei are deja un impact asupra afacerilor interne şi internaţionale. Cu o săptămână înainte ca scoţienii să decidă dacă îşi despart ţara de Marea Britanie, o întrebare bântuie printre aceştia, mai exact, cât petrol va deţine Scoţia în cazul în care aceasta îşi va declara independenţa. Inima industriei energetice a Marii Britanii se află în Scoţia. Companiile care se ocupă de exploatarea gazelor şi petrolului, precum şi furnizorii lor, deţin aproximativ 200.000 de angajaţi şi contribuie cu circa 15 miliarde de lire sterline (25 miliarde de dolari) la economia Regatului. În jur de 90% din petrolul Marii Britanii provine din zone care sunt susceptibile să fie pretinse de către Scoţia independentă, iar bogăţia energetică este esenţială pentru programul economic prezentat de către susţinătorii săi.
• Europa, minciuna şi datoriile
Începând din această săptămână cunoaştem noua componenţă a Comisiei Europene. Încotro pornesc nu ştim. La drept vorbind, probabil nici membrii Guvernului (pan)european nu ştiu. Dacă ne asigură că ştiu calea, mai degrabă ori se mint singuri, ori ne mint doar pe noi. Cea mai probabilă, o combinaţie între cele două. În Europa problemele sunt serioase. Jean-Claude Juncker este cel care cu numai câţiva ani în urmă spunea că "atunci când lucrurile devin serioase, trebuie să minţi". Credibilitatea Executivului de la Bruxelles face cam tot atât cât o promisiune de minciună, rostită de bunăvoie şi nesilit de nimeni de domnul Juncker. Volumul datoriilor publice şi private numai din zona euro se ridică la 25-30 trilioane de euro, aproximativ dublul valorii activităţilor economice din blocul monetar pe un an întreg. Ce muncă de sclavi trebuie să presteze cetăţenii Europei pentru a plăti asemenea împrumuturi? "Relansare economică", "robusteţea băncilor", "creştere sustenabilă", "strategii energetice", "incluziune socială" vor fi sintagmele egale cu minciuna în condiţiile ignorării realităţii bolovanului datoriilor. Lucrurile sunt, de fapt, într-atât de serioase încât nu mai ştim dacă este cale de ieşire. Cel puţin suntem asiguraţi că vom fi minţiţi. Bine măcar că nici nu ştim ce ne aşteaptă!
• De ce s-au atras atât de puţin bani europeni după aderare
Un raport al Curţii de Conturi indică un grad foarte redus al absorbţiei fondurilor europene, sub nivelul de 15%. Printre neregulile descoperite la Ministerul Finanţelor şi Autoritatea de Management se numără demararea cu întârziere a procesului de accesare. Deficitare au fost şi prevederile aferente din legislaţia naţională şi implicarea beneficiarilor publici.
• Managerii de fonduri câştigă nejustificat de mult, spun investitorii
Nouă din zece administratori de fonduri sunt plătiţi prea bine în raport cu randamentele pe care le obţin, susţin cei de la Unigestion Holding SA, firmă cu sediul la Geneva, în Elveţia, cu active de 16 miliarde dolari din care 2 miliarde dolari îl reprezintă plasamentele în fonduri de hedging. Câştigurile managerilor echivalează că 2% din activele fondurilor pe care le administrează ceea ce reprezintă disproporţionat de mult, iar remunerarea nu este câtuşi de puţin corelată cu performanţa obţinută de aceştia în piaţă, a declarat pentru Bloomberg Nicolas Rousselet, şeful Unigestion. El a explicat că în actualul context al dobânzilor scăzute câştigurile fondurilor de hedging nu mai sunt suficient de bune pentru a justifica salariile şi bonusurile plătite tradiţional în industria financiară.
• Maior, SRI: Evaziunea a scăzut de la 22-27% din PIB la 18-20%
Evaziunea fiscală s-a diminuat, în ultimii 2-3 ani în România, de la 22-27% din PIB la 18-20% din PIB, potrivit estimărilor SRI, a declarat, într-un interviu, directorul Serviciului, George Maior, menţionând că cea mai mare evaziune este la TVA - 12% din PIB, urmată de CAS - 2,4%. El a precizat că cea mai mare evaziune este în zona de TVA. "Bineînţeles că cea mai mare evaziune există pe zona de TVA, în evaluările noastre - 12,2% din PIB, urmată de cea pe care o consemnăm pe segmentul asigurărilor sociale: CAS - 2,4% din PIB. Dacă luăm pe domenii, cea mai mare valoare a evaziunii în continuare se resimte în industria alimentară, urmată de agricultură, zona construcţiilor etc., pe care le avem în vedere în perspectivă", a spus directorul SRI. România nu va fi ameninţată militar sau teritorial de conflictul din zonă, dar va fi afectată economic, declară directorul SRI, George Maior, precizând că instituţiile din domeniul strategic trebuie susţinute de clasa politică pentru a face faţă acestor fenomene.
• 100 mil. euro de la BEI pentru primării şi IMM
CEC Bank atrage de la Banca Europeană de Investiţii (BEI) un împrumut de 100 milioane de euro pentru cofinanţarea proiectelor derulate de IMM-uri, companii medii din industrie, servicii, turism şi infrastructură şi administraţii publice locale, au anunţat joi cele două instituţii financiare. "Împrumutul este destinat să sprijine în principal IMM-urile care reprezintă coloana vertebrală a economiei româneşti, atât din perspectiva creării de noi locuri de muncă, cât şi a creşterii economice", a declarat Mihai Tănăsescu, vicepreşedinte BEI responsabil pentru România, într-o conferinţă de presă la CEC Bank. Creditul actual vine după ce banca locală a utilizat împrumutul de 45 milioane de euro acordat anul trecut de BEI pentru finanţarea IMM-urilor şi firmelor medii. Din suma primită şi utilizată în 2013, CEC Bank a finanţat peste 100 de proiecte din domenii precum producţie, agricultură, comerţ, servicii, construcţii sau producţie de energie verde.
• EVENIMENTUL ZILEI
• DW: Arme atomice la graniţa estică
Pe fondul escaladării tensiunilor din estul Ucrainei, Băsescu a cerut UE şi NATO să doteze cu armament soldaţii ucraineni. A trecut timpul declaraţiilor de intenţie, noul context reclamă o politică de forţă pentru stoparea Rusiei. "Azi este vorba despre Ucraina, mâine poate fi vorba despre altă ţară", a subliniat Băsescu. O idee foarte amplă privind armele necesare garantării securităţii în regiune, a fost avansată de fostul ministru bulgar de externe, Solomon Passy. Într-un interviu acordat DW, politicianul bulgar a reiterat solicitarea ca arsenalul nuclear al statelor NATO să fie transferat la graniţa de est a Alianţei. "Armele atomice au evitat izbucnirea celui de-al treilea război mondial datorită efectului lor de intimidare. Propunerea noastră este o soluţie politică potrivită, care ar duce la stabilizarea situaţiei actuale". În opinia lui Passy, un atare pas ar fi absolut necesar în contextul invaziei ruseşti în Ucraina.
• Unicul muzeu dedicat Revoluţiei din Decembrie 1989 a fost transformat în club de fiţe
Situaţie incredibilă la unicul muzeu din România dedicat Revoluţiei din Decembrie 1989. "Memorialul Revoluţiei din Timişoara" , care a fost evacuat din sediu acum trei ani, în urma unei sentinţe judecătoreşti controversate ce restituia clădirea unui revoluţionar, riscă să fie închis, tot de acesta. Petru Juravle, acum consilier PP-DD, a obţinut în instanţă dreptul la plata unei chirii, retroactive, pentru fostul sediu al "Memorialului", în valoare de peste 600.000 de lei. Sentinţa e executorie. Unicul muzeu dedicat Revoluţiei din Decembrie 1989 a funcţionat din 1998 în centrul Timişoarei, pe strada Emanoil Ungureanu nr.8. Asociaţia a primit de la Ministerul Culturii 400.000 de euro, în diverse tranşe, cu care a reabilitat clădirea cu două etaje. Când totul a fost gata, un revoluţionar a revendicat în natură imobilul, în calitate de reprezentant al urmaşilor foştilor proprietari despăgubiţi de statul român în anii ‚ 90.
• Ultima veste de business primită de DINU PATRICIU: Banca lui raportase creştere de 450%!
Cu 10 zile înainte de neaşteptatul deces al omului de afaceri Dinu Patriciu, Liberty Bank, banca din Georgia cumpărată de acesta în 2009 a raportat rezultate excepţionale pentru al doilea trimestru al acestui an şi pentru prima jumătate a lui 2014. Aveau să fie ultimele sub conducerea omului de afaceri Dinu Patriciu. În raportul prezentat investitorilor pe data de 8 august, Liberty Bank raportează un profit net de 4,8 milioane de dolari, în creştere cu peste 450% faţă de perioada similară a anului trecut. De asemenea, profitul din trimestrul al doilea este în creştere cu 264% faţă de perioada similară a anului trecut.
• Sancţiunile împotriva Rusiei vor fi aplicate începând de VINERI
Sancţiunile economice contra Rusiei vor intra în vigoare de vineri, 12 septembrie. Statele membre UE au ajuns joi la un acord în această privinţă, au anunţat surse diplomatice europene, potrivit Agerpres. Decizia de menţinere a presiunii asupra Moscovei va fi explicată joi de preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy. Ambasadorii celor 28 de state membre UE au fost convocaţi luni după-amiază pentru o reuniune extraordinară, în absenţa unui acord unanim al celor 28 de membri. Noua serie de acţiuni împotriva Rusiei, ca urmare a implicării acesteia în conflictul din estul Ucrainei, a fost aprobată de Uniunea Europeană în aceeaşi zi. Punerea în aplicare a acestor măsuri a fost însă amânată pentru a lăsa timp Moscovei să-şi continue eforturile de pace.
• JURNALUL NATIONAL
• Controversele dosarului "Mita din parcarea Internelor"
Omul de afaceri Cătălin Chelu, condamnat luni la şase ani de închisoare cu executare în dosarul "Mita de la Interne" a fost dat în urmărire naţională, potrivit unor surse din cadrul Poliţiei. Acesta ar fi trebuit să ajungă încă de luni în custodia poliţiştilor de la IPJ Galaţi, dar nu s-a predat, astfel că oamenii legii l-au dat pe afacerist în urmărire. Surse neoficiale susţin însă că afaceristul nu ar mai fi în ţară de luni bune. Dan Fătuloiu şi Alexandru Fătuloiu, denunţători în dosar, au fost făcuţi scăpaţi de procurorii DNA în condiţii care nasc multe controverse. Lipsa unui flagrant real, interesele economice ale familiei Fătuloiu în ciocnire cu ale "mituitorului" Chelu, şantajat de fapt de chestorul şef, ridică semne de întrebare asupra anchetei vizate de Lucian Papici şi efectuate de procurorii DNA Viorel Cerbu şi Mirică Florentina.
• CSU cere reintroducerea controlului vamal la graniţa dintre Germania şi Austria
Partidul de guvernământ CSU continuă propaganda împotriva imigraţiei şi nu se mulţumeşte cu pachetul de măsuri adoptat recent de Guvernul german. Preşedintele CSU, Horst Seehofer, a declarat pentru Der Spiegel că a pregătit un program cu şapte puncte, care trebuie adoptat imediat de Parlamentul german. Cea mai importantă măsură, în viziunea sa, este reintroducerea controlului vamal la graniţa dintre Germania şi Austria, pentru a stopa imigraţia dinspre Balcani. Ministrul de Interne al Germaniei, Thomas de Maiziere (CDU), nu este adeptul unei asemenea soluţii. "O astfel de măsură este ultima soluţie ce poate fi luată în considerare şi depinde de o serie de criterii dure ce pot fi luate în considerare doar în anumite condiţii ieşite din comun. Trebuie să aşteptăm dacă măsurile propuse la nivelul Uniunii Europene vor avea efectul scontat", a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Interne, pentru Die Welt
• Amnistie fiscală pentru medicii de familie
Legea ce prevede exonerarea acestora a fost adoptată de Senat şi va intra în dezbaterea Camerei Deputaţilor. Proiectul de lege privind amnistierea fiscală a medicilor de familie care au efectuat gărzi în centrele de permanenţă a fost adoptat deja de Senat, iar săptămâna viitoare ar urma să intre în Camera Deputaţilor, forul decizional în acest caz. Propunerea legislativă prevede "exonerarea de la plată a sumelor pentru acoperirea cheltuielilor de administrare şi funcţionare a cabinetelor de medicilor de familie şi accesoriilor aferente din perioada 28 mai 2008-1 iunie 2011 rezultate din deciziile de impunere emise de casele judeţene de sănătate, drept consecinţă a constatării de către Curtea de Conturi a unor prejudicii". De asemenea, proiectul prevede că sumele recuperate până la intrarea în vigoare amnistierii fiscale nu vor fi restituite.
• NATIONAL
• Vanzarea "Cuminteniei Pamantului", un tun de 20 de milioane de euro!
Chestiunea vanzarii sculpturii "Cumintenia Pamantului" se vehiculeaza de cel putin doi ani, dar a fost nevoie de o intreaga regie pentru ca Ministerul Culturii sa initieze demersurile pentru achizitie. Pe scurt, suntem in fata unui tun de 20 de milioane de euro pe care il vom suporta noi, toti, din propriile buzunare. "Cumintenia Pamantului" a fost achizitionata de inginerul Gheorghe Romascu de la Constantin Brancusi contra sumei de 1.500 de lei. In 1957, comunistii l-au obligat pe Romascu sa o predea statului si au refuzat sa o restituie acestuia sub pretextul ca nu are conditii prielnice de conservare a operei. Dupa Revolutie, fiicele lui Gheorghe Romascu, Paula Ionescu si Irina Voicila, au inceput demersurile de restituire a operei, care s-au finalizat cu un proces in care se arata ca opera "Cumintenia Pamantului" a fost preluata in mod abuziv de la tatal lor.
• Dragnea, "laborator de voturi" in inima MAI!
Desi stufoasa ancheta din dosarul "Referendumul" a continuat in ritm alert, se pare ca, totusi, procurorii anticoruptie nu aveau inca "ultima piesa" din acest "puzzle" in care sunt implicate sute de persoane. DNA este la un pas sa relanseze intreaga ancheta, prin probarea legaturilor directe dintre "grupul generalilor" din MAI, care ar fi "smenuit" tot felul de documente oficiale pentru a se incadra in timpul prevazut de lege, si vicepremierul Liviu Dragnea. În urma unor informatii primite pe parcursul anchetei, procurorii au identificat "veriga slaba" din tot acest lant de interese in "grupul generalilor" MAI care, la ceas de noapte, in fostul sediu al CC, au facut cateva greseli care acum se pot dovedi fatale. Atat pentru ei, cat si pentru coordonatorul intregii actiuni, nimeni altul decat Liviu Dragnea.
• Ponta, presedinte prin televot
Povestea candidaturii lui Victor Ponta, care a inceput la Orastie, printre tancuri si tunuri, va fi oficializata intr-un loc mult mai cochet. La Hotelul Mercur, considerat cel mai tare SPA din Alba Iulia. Ca sa dea semnalul ca nimic nu-i sta in cale, Victor Ponta face congres in judetul Alba, un adevarat fief al partidelor de dreapta. O reuniune cum nu s-a mai pomenit in politica romaneasca, la care urmeaza sa participe 30.000 de membri de partid. Nu in viu, ci prin intermediul tehnicii moderne. Alpaudaci vor fi cel mult 800, alesi pe spranceana, ministri, vicepresedinti etc, organizatiile fiind conectate la eveniment printr-un sistem de videoconferinta. Lansarea oficiala a candidatului PSD va fi organizata pe National Arena, pe 20 septembrie, zi in care Victor Ponta va implini 42 de ani.
• PUTEREA
• Ţepele universităţilor particulare
Facultăţi ce se acreditează singure, fără acordul Ministerului Educaţiei, minciuni că elevii fără Bac pot deveni peste noapte studenţi şi societăţi comerciale ce îşi bat joc de autorităţile statului, acestea sunt doar o parte dintre ofertele "universităţilor" particulare ce organizează concursuri de admitere. Ministerul Educaţiei Naţionale şi instituţiile de control rămân impasibile. Multe universităţi particulare din România, organizate de diverse societăţi comerciale sau fundaţii, continuă să ignore legile şi să tragă ţepe studenţilor. An de an, cei care doresc să urmeze cursurile unei instituţii de învăţământ superior sunt "asaltaţi" cu diverse oferte care de care mai tentante ale unor universităţi particulare sau aşa-zise universităţi particulare. Şi la toate acestea, instituţiile de control ale statului român sunt sau poate doresc să fie neputincioase.
• Brokerul Cionga, zburat de la Bursă, propulsat la Electrica
Brokerul Victor Cionga - fostul director general al Bursei de Valori Bucureşti (BVB), revocat din funcţie în primăvara anului trecut de Consiliul Bursei, după numai şapte luni de mandat, fiindcă nu a făcut o restructurare destul de rapidă - este unul dintre cei zece candidaţi propuşi spre a fi votaţi ca membri în noul Consiliu de Administraţie (CA) al Electrica SA. Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA) de la Electrica a fost convocată pentru data de 22 septembrie, după ce compania s-a transformat, în luna iulie, din companie de stat, în companie majoritar privată, ca urmare a vânzării pe bursă a peste 51% din acţiuni. În afară de mediul privat, unde Victor Cionga activează din 1995, când vine vorba de companiile de stat, acesta nu a făcut mulţi "purici" în posturile de conducere.
• ROMANIA LIBERA
• Zid comun contra extremiştilor Statului Islamic
În timp ce preşedintele american, Barack Obama, a definit strategia administraţiei sale pentru o acţiune militară contra Statului Islamic, secretarul său de stat, John Kerry se află într-un amplu turneu în Orientul Mijlociu pentru cooptarea ţărilor arabe la coaliţia internaţională contra teroriştilor sunniţi care ocupă o parte din teritoriile Irakului şi Siriei şi ameninţă întreaga regiune. Ţările din Golf s-au reunit la Jeddah. Liderul de la Casa Albă a autorizat o expansiune majoră a campaniei militare contra jihadiştilor sunniţi din Orientul Mijlociu, incluzând lovituri aeriene americane în Siria şi desfăşurarea de 475 consilieri militari în plus în Irak. Obama a încercat să risipească temerile că SUA se lansează într-o repetare a războaielor din Irak şi Afganistan. În discursul de miercuri seara de la Casa Albă, el a declarat că America este implicată în alcătuirea unei coaliţii mondiale pentru "degradarea şi apoi distrugerea" teroriştilor Statului Islamic, dar a avertizat că "eradicarea unui cancer" ca SI va fi o sfidare pe termen lung şi va expune riscului soldaţii americani.
• Cătălin Chelu - de la părintele a zeci de firme de carton la urmărit general
Controversatul miliardar gălăţean Cătălin Chelu, condamnat la şase ani de închisoare în dosarul "Mită la MAI", a fost dat în urmărire naţională şi sunt şanse mari să fie dat şi în urmărire internaţională, pentru că informaţiile de până acum arată că ar fi părăsit ţara. La mai puţin de 24 de ore de la pronunţarea sentinţei Curţii de Apel Bucureşti, mandatul de executare a ajuns la Biroul Urmăriri din cadrul IPJ Galaţi. Poliţiştii de la "Urmăriri" ar fi trebuit să îl reţină pe Chelu şi să îl escorteze la penitenciar, dar acesta nu e de găsit. Ieri, IGP l-a dat pe Cătălin Chelu în urmărire generală. Numele său nu era postat la secţiunea "Urmăriţi" a site-ului IGPR, dar ştirea a fost confirmată de purtătorul de cuvânt al IPJ Galaţi, comisar Cristina Tatulici.
• ZIARUL FINANCIAR
• Românii cheltuiesc 4 mld. euro pe an în 60 de malluri, din care 15 sunt în Capitală
Primul mall din România a fost inaugurat în septembrie 1999 în cartierul bucureştean Vitan. La 15 ani distanţă, mallurile au devenit a treia destinaţie a românilor, după casă şi serviciu, şi atrag cea mai mare parte a bugetelor de cumpărături. Cuvintele "mall" şi "shopping" au intrat în vocabularul românilor în urmă cu 15 ani, odată cu deschiderea în septembrie 1999 a proiectului Bucureşti Mall din cartierul Vitan, dezvoltat de grupul turc Anchor pe structura unui fost "circ al foamei" ridicat de regimul comunist. Între timp, în România au fost construite mai multe de 60 de centre comerciale de mari dimensiuni - malluri şi parcuri comerciale - cu o suprafaţă de aproape 3 milioane de metri pătraţi, spaţii în care românii lasă anual în jur de 4-5 miliarde de euro, potrivit estimărilor ZF, care ţin cont de un nivel mediu al vânzărilor de circa 1.500 de euro/mp anual.
• Managerul celui mai mare fond listat stă pe cash deşi bursa a crescut
Nicolae Pascu, managerul STK Emergent, cel mai mare fond închis listat, ţine mult la strategia de "contrarian" pe care a adoptat-o la începutul anului, când a vândut toate acţiunile din portofoliul fondului, deşi de atunci bursa a crescut cu 10%. În următoarele luni bursa ar putea înregistra o scădere semnificativă, crede acesta. Pe burse există două tipuri de investitori: cel conformist, care merge odată cu piaţa şi cumpără acţiuni chiar dacă cotaţiile au crescut o perioadă mai lungă de timp, şi cel contrarian, care merge împotriva curentului şi vinde acţiuni deşi acestea au crescut, aşteptându-se la corecţii. Ambii investitori îşi asumă riscuri ridicate şi nu au confirmată strategia decât după un interval de timp în care piaţa le va valida sau invalida strategia. Nicolae Pascu, managerul fondului închis de investiţii STK Emergent, cu active în gestiune de 66,7 mil. lei, a vândut acţiuni de 44,2 mil. lei (10 mil. euro) în primul trimestru, aproape toate din portofoliul fondului, şi s-a adăpostit în cash şi în fonduri de obligaţiuni în aşteptarea unor corecţii negative de amploare pe bursă, de până la minus 10%.
• Posibila preluare a diviziilor Enel a urcat cu 360 mil. lei valoarea bursieră a Electrica
Acţiunile grupului de distribuţie Electrica (EL) au bătut record după record în ultimele săptămâni, atingând maximul istoric de 12,22 lei/titlu în şedinţa de ieri, investitorii speculând informaţiile că Electrica ar fi interesată de o posibilă preluare a diviziilor grupului italian Enel care se retrage din România. Electrica a intrat în vizorul investitorilor începând din 26 august, moment din care acţiunile grupului au crescut cu 9,5% până în prezent. Performanţa acţiunilor din ultimele două săptămâni este cu atât mai surprinzătoare cu cât în prima lună de tranzacţionare la bursă (4 iulie-4 august), acţiunile s-au corectat negativ cu 2%, neavând o direcţie clară. Ce a schimbat sentimentul investitorilor faţă de acţiunile Electrica au fost declaraţiile ministrului pentru energie de la finalul lunii august că statul consideră reţele de distribuţie drept active strategice şi că există interes din partea unor companii româneşti pentru preluarea unor părţi din operaţiunile Enel.