REVISTA PRESEI 12.11.2013

Membrii Comisiei speciale care au analizat proiectul de lege privind exploatarea de la Roşia Montană au respins ieri, cu 17 voturi "pentru" şi două abţineri, proiectul venit de la Guvern. Până la votul de astăzi, Comisia şi-a prelungit mandatul de trei ori, în decurs de două luni. Preşedintele forului, senatorul PSD Darius Vâlcov, i-a felicitat pe cei prezenţi pentru activitatea desfăşurată de-a lungul a peste două luni şi a conchis, uşurat, că rolul său s-a încheiat. Cu toate acestea, Vâlcov a subliniat că drumul proiectului în Parlament nu se opreşte la votul de respingere, ci va intra, de marţi, pe ordinea de zi a Senatului. El a arătat că marţi dimineaţă Comisia va înainta Raportul către Biroul Permanent al Senatului, care îl va pune pe ordinea de zi a plenului ca să fe dezbătut, Potrivit lui Vâlcov, BP al Senatului decide dacă Raportul intră sau nu şi în dezbaterea comisiilor parlamentare permanente. De asemenea, proiectul va intra apoi în dezbaterea Camerei.

• Barroso, preşedintele Comisiei Europene: România nu va intra în Spaţiul Schengen anul viitor

România şi Bulgaria nu vor adera la Spaţiul Schengen anul viitor, a declarat luni seară, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, pentru postul francez de televiziune TF1. Declaraţia făcută de preşedintele Comisiei Europene este în antiteză cu alte serii de declaraţii oferite de înaltul oficial, nu mai târziu de luna septembrie, atunci când afirma că Bulgaria şi România îndeplinesc criteriile pentru aderarea la Schengen. "Bulgaria şi România îndeplinesc criteriile pentru aderarea la Schengen şi cred ca va fi corect să li se acorde o şansă cât mai curând", a declarat Barroso în luna septembrie, pentru postul public de radio bulgar, potrivit Mediafax. Două state europene care se opun aderarii Romaniei la spaţiul Schengen sunt Olanda şi Franţa, motivând imigratia romilor şi probleme ale Justiţiei din România.

• Exporturile au crescut cu aproape 9% în primele nouă luni din 2013, deficitul comercial a ajuns la un nou minim istoric

Deficitul comercial a scăzut în primele nouă luni cu 42% faţă de aceeaşi perioadă din 2012, la 4,15 miliarde de euro, după ce exporturile au crescut cu 8,8%, în euro, iar importurile s-au redus cu 0,3%, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS). Exporturile au totalizat 36,47 miliarde de euro, iar importurile - 40,63 miliarde de euro. Comparativ cu perioada ianuarie-septembrie 2012, exporturile au crescut cu 8,4% la valori exprimate în lei (8,8% la valori exprimate în euro), iar importurile au scăzut cu 0,7% în lei (0,3% în euro). Deficitul comercial a fost astfel de 18,33 miliarde de lei (4,15 miliarde de euro), mai mic cu 13,72 miliarde de lei (3,06 miliarde de euro) decât cel înregistrat în primele trei trimestre ale anului trecut. Cu UE avem deficit, cu partenerii din afara UE avem excedent comercial.

• SUA salvează Ucraina: holdingul Frankling Templeton a cumpărat 20% din datoria guvernului de la Kiev

Fondul american de investiţii Franklin Templeton a devenit cel mai mare creditor al Ucrainei, după ce a acumulat titluri de stat în valoare de 5 miliarde de dolari, reprezentând aproape 20% din obligaţiunile guvernamentale ucrainene aflate în circulaţie pe piaţa externă. Frankling Templeton a început să achiziţioneze obligaţiuni ucrainene "de mai mult timp", însă cel mai mare pachet de obligaţiuni l-a cumpărat în vara acestui an. Până la sfârşitul lunii august, holdingul american deţinea titluri de 171 de milioane de dolari cu scadenţa în anul 2023, scrie cotidianul "The Financial Times", care citează datele agenţiei de ştiri Bloomberg. La conducerea operaţiunilor cu obligaţiuni ucrainene a fost Michael Hasenstab, directorul Franklin Templeton, care a supravegheat tranzacţiile. Tot el este responsabil şi pentru pariul masiv pe obligaţiuni irlandeze în timpul crizei datoriilor de stat din zona euro. La jumătatea anului trecut, Franklin Templeton devenise cel mai mare creditor privat al Irlandei, după ce a acumulat titluri de stat cu o valoare de 6,1 miliarde euro.

• Compania Naţională a Huilei a cerut insolvenţa Complexului Energetic Hunedoara pentru datorii de 84 de milioane de lei

Compania Naţională a Huilei (CNH), aflată în lichidare, a cerut insolvenţa Complexului Energetic Hunedoara, pentru o creanţă certă de 70,7 milioane de lei (15,8 milioane de euro). La aceasta se adaugă o creanţă pentru care cele două societăţi de stat se judecă în justiţie, de 14 milioane de lei. "CNH are de recuperat de la Complexul Energetic Hunedoara o creanţă de 84,79 milioane de lei, din care suma de 14 milioane de lei reprezintă o creanţă aflată în litigiu, iar suma de 70,7 milioane de lei reprezintă o creanţă certă, lichidă şi exigibilă, recunoscută", potrivit unui comunicat al firmei Expert Insolvenţă, lichidator al CNH. În comunicat se precizează că în 6 noiembrie a fost depusă la Tribunalul Hunedoara cererea CNH privind deschiderea procedurii insolvenţei. Complexul Energetic Hunedoara a fost înfiinţat anul trecut, prin fuziunea termocentralelor de stat Deva şi Paroşeni, şi produce electricitate prin arderea huilei din minele din Valea Jiului. Complexul are o putere instalată de 1.435 MW şi asigură aproximativ 5% din producţia naţională de energie.

• Aversa vrea să aducă reindustrializarea şi infrastructura în atenţia specialiştilor

Producătorul de pompe centrifuge Aversa Manufacturing anunţă organizarea unei conferinţe despre reindustrializare şi oportunităţi de dezvoltare a infrastructurii din România. Evenimentul va fi organizat la începutul lunii decembrie propune mediului de afaceri local analizarea potenţialului de reindustrializare şi dezvoltare a infrastructurii prin colaborarea dintre factorii decidenţi din mediul politic şi actorii comerciali. La conferinţa pe tema reindustrializării sunt invitaţi să participe membri ai Guvernului României, ambasadori, producători, reprezentanţi ai instituţiilor financiar-bancare, reprezentanţi ai mediului universitar, jurnalişti. "Evenimentul se doreşte o dezbatere interactivă între mediul de afaceri şi reprezentaţi ai instituţiilor publice cu scopul de a pune bazele unui plan real de acţiuni pentru stimularea şi dezvoltarea segmentului industrial în România", se arată într-un comunicat al companiei.

• Cum scorneşte "Daily Mail" ştiri cu invazia românilor. Jurnaliştii britanici au fabricat o poveste cu romi, sărăcie şi "caprele vecinilor"

"< Din ianuarie, doar capra va mai rămâne > - declaraţia unui român, tată a şapte copii. Aşa cum spune un primar, jumătate din populaţia localităţii sale este în drum spre Marea Britanie, pentru salarii mai mari şi ajutoare". Aşa începe publicaţia britanică "Daily Mail" un reportaj amplu apărut în ediţia online din 10 noiembrie, în care se arată cum le vor "invada" românii, dar în special romii, ţara, după 1 ianuarie 2014, când urmează să se liberalizeze piaţa muncii. Articolul, documentat în comuna Sacoşu Turcesc (judeţul Timiş), este o amplă anchetă socială făcută de jurnaliştii britanici, axată, însă, pe o comunitate mică de romi. Concluzia englezilor: comunitatea este una săracă şi plină de cerşetori în Occident, dar şi reprezentativă pentru cei care vor rupe graniţele României, de anul viitor, luând calea Marii Britanii. Englezii, după cum spun sătenii, au venit de la Londra cu tot cu un scenariu bine pus la punct şi defăimător pentru ţara noastră, căutând în România doar personajele. Şi pentru ca toată povestea să iasă "ca la carte" în paginile ziarului, au reinterpretat vorbele sătenilor si i-au ispitit cu joburi tentante în Marea Britanie.

• CURENTUL

• Proiect de lege cu dedicaţie: USL vrea să oficializeze "plagiatul accidental"

Devenit un soi de "molimă" care, după ce a "decimat" o parte a Guvernului Ponta, l-a lovit, devastator, chiar şi pe prim-ministrului nostru, care a şi fost botezat "Dottore Copy paste", plagiatul este pe cale de a fi "legalizat", astfel încât să nu mai deranjeze pe absolut nimeni. Tentativa de "legalizare" a plagiatului, îi aparţine deputatului liberal Gigel Ştirbu, autor al unei iniţiative legislative care, odată adoptată, va duce la "oficializarea" furtului. Anul acesta, în luna septembrie, acest Gigel a depus la Senat, o propunere privitoare la modificarea şi completarea Legii nr.8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe. Printre altele, aceste propuneri de modificare pe care el şi le doreşte aprobate, au în vedere faptul că în ceea ce priveşte reproducerea, distribuirea, radiodifuzarea sau comunicarea către public, fără un avantaj direct sau indirect, comercial sau economic este permisă, după cum zice Ştirbu, cu vorbele lui "folosirea în scopul unic de ilustrare în cazul predării sau a cercetărilor ştiinţifice, atât timp cât sunt indicate sursele, inclusiv numele autorului, cu excepţia cazurilor în care acest lucru se dovedeşte imposibil şi în măsura justificată prin scopurile necomerciale urmărite."

• CURIERUL NATIONAL

• Guvernul şi-a făcut planul pentru 2014

Executivul şi-a făcut planul bugetar pentru anul viitor, incluzând, pe lângă majorarea salariului minim la 850 lei, şi creşterea retribuţiilor lunare pentru profesorii debutanţi şi medicii rezidenţi, precum şi plata arieratelor de către primării prin alocarea unor fonduri suplimentare. Executivul îngheaţă salariile bugetarilor, doar profesorii şi medicii tineri urmând să primească nişte bani în plus. Mâine ar putea fi aprobat proiectul privind creşterea salariului minim la 850 de lei de la 1 ianuarie şi la 900 lei de la 1 iulie. Primăriile vor primi fonduri suplimentare pentru plata arieratelor, a salariilor restante şi asigurării încălzirii pentru iarnă.

• Sunt bancnotele din plastic viitorul industriei valutare?

Doar 23 de state în lume, printre care şi România, folosesc bancnote realizate din plastic (polimer). Restul lumii îşi tipăreşte în continuare banii pe hârtie, astfel că bancnotele din plastic mai au un drum lung de parcurs. Valutele la nivel mondial au devenit destul de sofisticate - monedele gravate de astăzi şi bancnotele elaborate reprezintă un "strigăt de departe" faţă de valutele din pieţele antice. Producerea de bancnote este costisitoare şi complicată, ceea ce duce unele Guverne să externalizeze producţia. Alţii, cum ar fi Statele Unite, încă îşi imprimă propriile bancnote. Dar una dintre cele mai de succes imprimerii de bani nu este o societate comercială - este Guvernul australian, potrivit CNN Money. Guvernul australian deţine monopolul pe piaţa producţiei banilor din plastic.

• AdePlast va apela la credite şi la ajutoare de stat pentru noua fabrică

Proprietarul AdePlast, Marcel Bărbuţ, a anunţat că va continua planurile de extindere a capacităţilor de producţie, chiar dacă nu a reuşit să atragă investitori pe Bursa de Valori Bucureşti. Pe lângă cele 9 fabrici aflate pe cele 3 platforme din Oradea, Ploieşti şi Roman, AdePlast urmăreşte construcţia celei de-a zecea, se arată într-un comunicat al producătorului de materiale de construcţii. "Cu sau fără listare vrem să facem şi fabrica de vată bazaltică pe platforma de la Ploieşti. Pentru desfăşurarea programului investiţional am prevăzut un aport propriu de 5,2 milioane de euro. La acesta se va adăuga un credit BCR în valoare de 7,1 milioane euro, deja aprobat. Restul de bani ar trebui să vină din ajutorul de stat solicitat, în valoare de 7,3 milioane de euro, reprezentând 50 de procente din cheltuielile eligibile ale proiectului. Aplicaţia privind ajutorul de stat se află acum în analiză la autoritatea de stat abilitată", a explicat Marcel Bărbuţ.

• Germanii continuă asaltul pe piaţa de telecomunicaţii din România

Grupul german Deutsche Telekom îşi extinde afacerile în Europa Centrală şi creează încă o legătură cu România prin preluarea pentru 546 milioane euro a companiei poloneze GTS Central Europe. GTS are afaceri de 20 milioane euro în România şi ar deveni a doua legătură a Deutsche Telecom cu România, după grupul elen OTE, prezent pe piaţa locală prin Cosmote România şi Romtelecom. GTS Central Europe este controlată în prezent de un consorţiu de fonduri de capital privat, cele mai importante fiind Columbia Capital, HarbourVest Partners, Innova Capital şi M/C Partners. În urma achiziţiei, Deutsche Telekom va controla direct reţele de linii fixe în Polonia, Cehia, Ungaria şi România. Finalizarea tranzacţiei depinde de avizul autorităţilor de reglementare.

• 70% dintre hotelurile din România sunt de vânzare

Peste 70% dintre hotelurile din România sunt de vânzare, pentru că nu sunt profitabile, a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, vicepreşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc, Dragoş Răducan. "Unele dintre hotelurile care sunt acum de vânzare au fost construite în perioada de boom economic, când banii erau ieftini, dar în timp proprietarii au constatat că afacerea nu este rentabilă dacă nu este condusă de profesionişti sau locaţia nu a fost bine aleasă", a spus Răducan. El a afirmat că sunt de vânzare şi hoteluri de 2-3 stele, dar şi unele de cinci stele, afiliate la diverse lanţuri internaţionale.

• Creditele restructurate duc băncile pe pierdere în septembrie

Sistemul bancar a înregistrat o pierdere de 61 de milioane lei în luna septembrie, odată cu reclasificarea unor credite restructurate, care au dus la un plus de provizioane de 612 milioane lei, dar se menţine la nouă luni pe un câştig cumulat de 1,46 miliarde lei. Deşi au trecut la sistemul de raportare financiară internaţională, băncile calculează în continuare necesarul de provizioane potrivit standardului românesc de contabilitate, inclus în filtrele prudenţiale constituite de bănci ca rezerve. Provizioanele pe RAS au crescut în septembrie cu 1 miliard de lei, la aproape 46 de miliarde lei, dar nu reflectă toate reclasificările creditelor restructurate. În acelaşi timp, provizioanele pe IFRS au crescut în septembrie la 34,36 miliarde lei, de la 33,74 miliarde lei la finele lunii august, cu mult peste media lunară din ultimul timp.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Traian Băsescu confirmă scenariul prezentat de EVZ. "Se urmărea acuzarea preşedintelui de înaltă trădare"

Într-un interviu pentru B1 Tv, şeful statului a susţinut că Victor Ponta, Dan Voiculescu şi Roşca Stănescu aveau în plan acuzarea sa de înaltă trădare şi suspendarea până când se pronunţa ÎCCJ. "Punerea sub acuzaţia de înaltă trădare este mult mai convenabilă pentru situaţia în care se află ei, implică un vot cu două treimi în Parlament, care conducea automat la suspendarea preşedintelui până se pronunţa Înaltă Curte. Acesta a fost planul, şi aici a lucrat şi Victor Ponta", a explicat preşedintele Băsescu. El a spus că "se teme" că Roşca Stănescu a fost "ajutat" de ministrul de Interne, Radu Stroe, dar a avut cuvinte de apreciere faţă de preşedintele PNL, Crin Antonescu. "Nu am niciun motiv să suspectez că ar fi fost implicat Crin Antonescu, dar în ceea ce îl priveşte pe Stroe nu am aceleaşi garanţii, însă nu pot proba", a declarat Băsescu.

• Victor Ponta şi Crin Antonescu, despărţiţi în USL de Zidul Berlinului

Am asistat la Consiliul Naţional al PSD la o lansare oficială a candidaturii lui Victor Ponta la preşedinţia României. În absenţa lui Crin Antonescu, retras strategic în mijlocul liberalilor. Majoritatea comentatorilor prezenţi la faţa locului au remarcat tonul extrem de personal al discursului premierului Ponta, modul în care ne explica că el a decis cutare măsură, că lui i se datorează nu-ştiu-ce-realizare, că el s-a luptat cu justiţia băsistă, după cum ni s-a adus la cunoştinţă care este portretul ideal al candidatului din noiembrie 2014. Nici un cuvânt despre fostul-viitor-candidat al USL, Crin Antonescu. Toate acestea nu reprezintă o întâmplare, ci începutul unei noi construcţii politice. Care seamănă cu momentul în care s-a început construcţia Zidului Berlinului în 1961. Zidul a fost o violare clară a statutului de oraş deschis atribuit de Aliaţi la încheierea războiului. Pesediştii nu mai dau doi bani pe înţelegerile anterioare cu liberalii.

• Antonescu îl abandonează pe SRS pentru electoratul lui Băsescu

Senatorul a fost propus ieri spre excludere din PNL. Crin Antonescu nu ezită să-şi elimine din partid fostul consilier, devenit o vulnerabilitate în perspectiva calculelor electorale privind alegerile din 2014. Prin decizia de a-l exclude pe Stănescu, liderul PNL a eliminat o dublă vulnerabilitate. În primul rând, Antonescu foloseşte excluderea lui SRS din partid într-un gest de apropiere de electoratul reprezentat de Traian Băsescu şi, implicit, de electoratul de dreapta, în vederea alegerilor prezidenţiale din 2014. Stănescu reprezenta o vulnerabilitate pentru liderul PNL şi mai ales, nu era privit cu ochi buni nici de electoratul tradiţional al liberalilor. Distanţarea lui Antonescu demonstrează că liderul PNL nu a girat demersul senatorului de a încerca compromiterea lui Băsescu.

• Recomandarea lui Băsescu către agricultori: "E o tehnologie nouă, nu mai e nevoie să se bage plugul în brazdă"

Şeful statului a declarat că pe terenul de 290 de hectare cumpărat de Ioana Băsescu, fiica cea mare a preşedintelui, s-a cultivat fără să mai fie arat pamântul, aceasta fiind o tehnologie nouă pe care o recomandă tuturor agricultorilor. "Am aflat, pe cele 290 hectare, 140 sunt cu grâu şi 150 cu orz, cam aşa ceva, sper să nu mă înşel. S-a cultivat fără să se bage plugul în brazda, îi rog pe agricultori să ţină cont de aceasta tehnologie", a spus preşedintele României, la postul de televiziune B1TV. "E o maşinărie care bagă doar câţiva centimetri în pământ nişte vârfuri, aşa...., şi acolo semeni", a explicat Băsescu. Şeful statului a mai spus că agricultorii greşesc atunci când ară pământul şi întorc brazda (de obicei arătura de toamnă se face la 30 cm - n.r.), întrucât pământul este expus la soare şi îşi pierde din umiditate.

• JURNALUL NATIONAL

• Ioana, paravan lui Băsescu Traian. Ferma de la Nana, verificată de Papici (DNA), misită de la Cotroceni, creditată de CEC

Pentru a-şi vedea visul de a deveni fermier pe sute de hectare, Traian Băsescu a pus în mişcare nu doar instituţiile statului, ci şi propria-i familie. Ioana Băsescu a fost scoasă la înaintare în tranzacţia imobiliară din comuna călărăşeană Nana. Asta, după ce procurorul Papici a verificat informaţiile despre sănătatea juridică a terenurilor, iar consilierul prezidenţial Rădulescu a mijlocit încheierea afacerii. Antena 3 a prezentat un document care arată că, pentru a deveni fermier, preşedintele Traian Băsescu şi-a pus oamenii să verifice terenurile agricole pe care le avea în vedere ca să le poată cumpăra fără probleme. Băsescu declara astă-vară că vrea să îşi facă o livadă de 50 de hectare cu piersici, cireşi şi meri. În septembrie 2013, Ioana Băsescu a cumpărat 300 de hectare de teren în judeţul Călăraşi, teren pe care îl ară tractoarele unei firme cercetată de de procurori pentru un prejudiciu de 30 de milioane de euro.

• New Europe: "Băsescu, ultimul autocrat al Europei". "Doar un tiran poate sfida în mod deschis voinţa poporului şi să se întoarcă la post"

Un articol critic la adresa preşedintelui român Traian Băsescu, ce explică mecanismul revenirii în forţă a acestuia după referendumul din 2012 şi intitulat "Băsescu, ultimul autocrat al Europei", a fost publicat duminică în ediţia electronică a săptămânalului New Europe. La aproape un sfert de secol de la căderea Cortinei de Fier, dureroasele strigăte de "Libertate" încă pot fi auzite de la persoanele care demonstrează în Europa. În România, populaţia caută în continuare valorile democratice care au fost îngropate în timpul regimului despotic al controversatului preşedinte al ţării, Traian Băsescu, afirmă Dietmar Bergtahl, autorul articolului din New Europe.

• Document Guvern: Mase de aer arctic şi GERURI ANORMALE pentru perioada următoare, în România

Prognoza meteorologică indică un proces de transfer al maselor de aer arctic în Europa, rezultând geruri anormale pentru perioada următoare, se arată într-un document al Guvernului prin care este justificat un transfer de fonduri către primării pentru acoperirea costurilor generate de iarnă. "Potrivit prognozei meteorologice, va exista un proces de transfer al maselor de aer arctic în Europa, rezultând geruri anormale pentru perioada următoare, ceea ce va determina creşterea consumului prognozat de energie electrică şi termică pe perioada sezonului rece. În aceste condiţii există riscul ca autorităţile locale să nu poată asigura stocurile necesare furnizării în condiţii optime a agentului termic pentru populaţie pentru perioada friguroasă în anul 2013", se arată în nota de fundamentare a unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului, potrivit Mediafax. Prin această ordonanţă, Guvernul va transfera autorităţilor locale bani din Fondul de rezervă bugetară pentru plata arieratelor, costuri urgente pentru funcţionarea în perioada de iarnă şi alte cheltuieli, inclusiv salarii.

• Germania se teme pentru imaginea sa, din cauza "comorii naziste"

Octogenarul Gurlitt pune Guvernul lui Merkel într-o situaţie delicată. Cornelius Gurlitt, octogenarul munchenez numit "Ali Baba", pentru că, în apartamentul său din oraşul german dosise o imensă colecţie de artă din perioada nazistă, a dat lumii, prin cazul său, de rezolvat un imens puzzle. Omul care ani de-a rândul n-a existat oficial, trăind doar din vânzarea unor opere pe care le deţinea, dar fără a fi înregistrat oficial ca pensionar sau asigurat al statului german, locuia, probabil, în cel mai mic muzeu din lume. Un apartament de la etajul 5 al unui bloc din cartierul Schwabing din Munchen. Tatăl său a fost una dintre figurile centrale ale negustoriei de artă inventate şi promovate de nazişti. Ceea ce regimul nazist "epura" din muzeele de stat sau jefuia de la evrei, unul ca Hildebrand Gurlitt vindea pe sume de nimic în afara ţării. Sau îşi însuşea! În faţa criticilor unanime ale Administraţiei americane, ale registrului "Art Loss" din Londra, ale organizaţiilor evreieşti şi ale marilor muzee, Guvernul Angelei Merkel pare a fi dispus să informeze mai bine publicul în legătură cu "comoara de la Munchen", scrie La Libre Belgique.

• NATIONAL

• Radu Stroe, robinetul conductei cu bani a liberalilor

Principalul motiv pentru care actualul ministru de Interne nu va ajunge nicodata seful SRI este implicarea sa intr-un megascandal pe cale sa explodeze. Iar pana cand procurorii isi vor duce la capat ancheta, "National" a descoperit ca numele lui Radu Stroe apare frecvent in ampla operatiune de monitorizare a unei retele banuita ca face trafic cu motorina. Concret, structurile speciale au suspiciuni privind crearea in Ilfov a unei grupari specializate in marea evaziune. Si care, prin intermediul unor antrepozite fiscale pentru produse energetice, nu platesc accize de miliarde de lei catre statul roman pentru cantitatile uriase de motorina importate prin Portul Constanta.

• DNA este marca inregistrata

Institutia condusa de Laura Codruta Kovesi a intrat, de curand, in legalitate in ceea ce priveste denumirea. Directia Nationala Anticoruptie a devenit marca inregistrata, dupa ce, pe 31 octombrie, a fost depusa o cerere in acest sens la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci. De asemenea, DNA si-a schimbat si sigla, culorile revendicate fiind auriu, albastru si negru. Marca DNA a fost inregistrata pe clasele 41 si 45, ceea ce inseamna ca presteaza servicii de - atentie! - educare, instruire, precum si organizare de evenimente cu scop cultural, organizare de seminarii, congrese, conferinte si cursuri de pregatire. Bineinteles, "grosul" serviciilor oferite de procurorii anticoruptie il reprezinta cele juridice, de investigatii si supraveghere referitoare la siguranta persoanelor si a colectivitatilor. Odata bifata inregistrarea DNA la Oficiul de Marci si Inventii, Laurei Codrutei Kovesi nu-i mai ramane decat sa schimbe si denumirea site-ului. Acesta a ramas tot www.pna.ro, de pe vremea Parchetului National Anticoruptie.

• Ministrul Chitoiu minte de ingheata Fondul de rezerva

Vine o iarna grea. Geruri naprasnice se vor abate, in urmatoarea perioada, asupra tarii noastre. Avertizarea nu vine de la Administratia Nationala de Meteorologie, ci de la Ministerul Finantelor. Ca sa umble nestigheriti in Fodul de rezerva, guvernantii invoca o iarna de cosmar. Argumentul sta scris negru pe alb in nota de fundamentare a proiectului de Ordonanta de Urgenta privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2014, precum si alte masuri in domeniul cheltuielilor publice. Practic, prin aceasta ordonanta, Executivul va transfera autoritatilor locale bani din Fondul de rezerva bugetara pentru plata arieratelor si a altor cheltuieli. Chestionat pe tema, premierul Victor Ponta a afirmat ca "gerul este doar la Finante". "La mine n-a ajuns un asemenea document. De principiu, sigur ca imi doresc sa primeasca cat mai multi bani, dar nu stiu cand vine gerul. Am intrebat azi la Institutul de Meteorologie si nu vine niciun ger", a mai spus Ponta.

• PUTEREA

• Constantin Nicolescu, condamnat luni la trei ani şi patru luni de închisoare cu executare

Constantin Nicolescu, preşedintele Consiliului Judeţean Argeş, este primul dintre baronii locali din România condamnat la închisoare cu executare pentru mită. Ieri, Curtea de Apel Bucureşti a desfiinţat precedenta sentinţă prin care preşedintele CJ era condamnat la un an cu suspendare de către Tribunalul Bucureşti. Verdictul TB a fost atacat atât de procurorii DNA, cât şi de avocaţii lui Nicolescu. Rezultatul a fost doi ani şi patru luni în plus de puşcărie cu executare pentru Nicolescu. Decizia Curţii de Apel poate fi atacată de ambele părţi la Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie. Nicolescu a fost urmărit de DNA în Dosarul "Zeus", împreună cu o pleiadă de potentaţi locali, dintre care cel mai cunoscut este Cornel Penescu.

• Cine va fi şeful ADS

După demiterea urmăritului penal Dan Lucian Ştefan Mogoş, Agenţia Domeniilor Statului (ADS) a rămas fără preşedinte. În jurul acestei instituţii există interese economice imense. Iar dacă ies la iveală toate mizeriile care s-au făcut de-a lungul anilor acolo, foarte multe capete importante ar cădea. Aşa că întârzierea numirii succesorului lui Mogoş se justifică prin necesitatea găsirii unui om de mare încredere. În cărţi pentru şefia ADS este Ilie Dumitru Haralambie Mitea, fost prefect al judeţelor Sibiu şi Neamţ. Mitea a fost disponibilizat în vară din funcţia de inspector guvernamental.

• ROMANIA LIBERA

• Nepotismul, o lege nescrisă în Palatul Parlamentului

Aproape 20 de parlamentari au fost descoperiţi până acum în conflict de interese de către Agenţia Naţională de Integritate, cei mai mulţi pentru că şi-ar fi angajat rudele la propriile cabinete. Deputaţii şi senatorii aflaţi în astfel de situaţii se adaugă altor câteva sute de aleşi locali incompatibili cu funcţia deţinută. Legile care amendează incompatibilităţile şi conflictele de interese limitează corupţia, câştigarea de venituri necuvenite. Faptul că ANI a descoperit atât de multe stări de incompatibilitate şi conflicte de interese demonstrează că tendinţa aleşilor este de a realiza venituri nelegale.

• Mazăre nu renunţă la Portul Constanţa

Duelul declara­ţiilor la distanţă dintre Victor Ponta şi Radu Mazăre, pe tema Portului Constanţa, continuă. Ieri, primarul Constanţei a reacţionat la spusele premierului, care consideră că majoritatea acţiunilor Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa trebuie să fie scoase pe bursă. Edilul crede că premierul se va ţine de cuvânt şi îi va da încă o parte din acţiuni. "Până acum în relaţia mea cu premierul lucrurile au fost mai mult decât OK şi de fair-play, asta însemnând discuţii şi angajamente asumate şi respectate, bărbăteşte. Nu ştiţi că, dacă spun ceva, mă ţin de cuvânt? Până acum, relaţia mea cu Ponta a fost caracterizată de această ţinere de cuvânt din partea amândurora", a spus Mazăre. Primarul spune că vrea să controleze portul pentru că acesta nu este bine administrat.

• ZIARUL FINANCIAR

• Valoarea Romgaz ar putea urca la peste 3 miliarde de euro în prima zi la bursă

Acţiunile Romgaz Mediaş (simbol bursier SNG), cea mai mare şi mai profitabilă companie controlată de statul român, intră astăzi la tranzacţionare pe bursa de la Bucureşti, iar majoritatea brokerilor şi analiştilor estimează că preţul va creşte cu 10 până la 20% în prima zi, faţă de preţul de 30 de lei la care acţiunile s-au vândut în oferta publică iniţială. Romgaz este cea mai mare companie care se listează pe bursa de la Bucureşti în ultimii zece ani, având o valoare de 2,6 miliarde de euro la preţul din oferta publică iniţială. Dacă estimările analiştilor se vor adeveri însă, capitalizarea Romgaz ar putea urca la peste 3 miliarde de euro în prima zi la bursă. Romgaz va deveni astfel a doua cea mai valoroasă companie locală de pe bursă după OMV Petrom, care este cotată la 6 mld. euro.

• Dacă România a tăiat TVA-ul la pâine la 9% pentru a descuraja evaziunea, Ungaria reduce taxa pe carnea de porc la 5% pentru a-şi proteja producătorii de importurile ieftine

Guvernul ungar va reduce de anul viitor TVA-ul pe porci vii şi carne de porc de la 27%, cel mai ridicat nivel din UE, la 5% pentru a proteja producătorii locali de importurile mai ieftine, iar premierul Viktor Orban, care caută să câştige un nou mandat în alegerile din primăvară, promite şi mai multe tăieri de taxe. Reducerea TVA-ului pe carne de porc nu face parte din campania guvernului de a tăia tarifele la utilităţile publice şi nu are la bază considerente sociale, ci are ca scop protejarea locurilor de muncă, a explicat decizia guvernului premierul Orban. El a promis ungurilor ani "fantastici" dacă guvernul său va rămâne la putere, scrie Portfolio.hu.

• România trebuie să-şi joace cărţile ca să câştige mai mult din energie. Pot banii de la Romgaz să fie începutul unui fond suveran pentru o strategie de modernizare şi reindustrializare prin propriile resurse?

România este una dintre cele mai bogate ţări din punct de vedere energetic la nivel european, ocupând locul 5 la producţia de petrol şi de gaze naturale şi 6 la producţia de cărbuni. Şi totuşi la PIB per capita suntem pe penultimul loc în UE. În timp ce Marea Neagră sau gazele de şist s-au transformat în proiecte care i-au atras pe plan local pe giganţii petrolieri ai lumii, respectiv ExxonMobil şi Chevron, Romgaz a făcut istorie la bursa din Bucureşti după ce a ridicat peste 380 de milioane de euro din listare. Astfel, după ce a trecut printr-un val de privatizări importante în energie, în perioada 2004-2005, România a atras din nou atenţia prin proiecte majore. Întrebarea care se ridică acum este cum poate piaţa locală să beneficieze mai mult de aceste resurse şi industria să aibă acces la energie ieftină. Ideea creării unui fond suveran în energie, după modelul norvegian, care mai departe să susţină investiţii în proiecte concrete, nu pentru a alimenta pensii, de exemplu, a prins contur anul acesta. Ce altceva ar mai putea face România pentru a câştiga mai mult din resursele sale?