REVISTA PRESEI 14.05.2012

• ADEVARUL

• Cuplul Băsescu-Ponta, coabitare sau dezastru

Consilierul prezidenţial Iulian Chifu consideră că actorii politici trebuie să găsească rapid un model de coabitare între preşedinte şi premier, altfel, prejudiciile aduse ţării pot fi grave. Coabitarea este un concept politic vechi, dar care a împins politicienii, analiştii şi strategii români, confruntaţi în premieră cu această perspectivă, înspre cărţile teoretice şi formulele de aplicare practică a unei asemenea conjuncturi a puterii într-un stat, odată cu întâmplarea prematură a stabilirii primei situaţii de coabitare în România, prin formarea Guvernului Ponta. Situaţia curentă a surprins pe toată lumea, gândirea pentru formula de coabitare neintrând în calculele curente ale actorilor politici români, în niciun caz aşa de devreme.

• Victor Ponta: "Nu voi ridica primul sabia la Băsescu"

Reprezentarea României la Consiliul European de la Bruxelles, din 23 mai, a născut o nouă dispută între preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta. Şeful Guvernului a anunţat ieri că a avut deja o întrevedere cu Traian Băsescu privind nivelul la care România să fie reprezentată la următorul Consiliu UE, iar şeful statului i-a transmis că doreşte să participe în continuare la întrunirile de la Bruxelles. Premierul Victor Ponta a precizat că discuţiile cu preşedintele Băsescu vor continua în acest sens, pentru a se ajunge la un numitor comun şi a se evita o "situaţie penibilă". Premierul a amintit că, în perioada anterioară, preşedintele reprezenta ţara la Consiliul European, iar prim-ministrul "habar nu avea ce se discuta acolo", după care şeful statului venea şi anunţa Guvernul despre chestiunile discutate. "Voi face tot ce ţine de mine, şi cred că şi preşedintele va face, să evităm un conflict care să pună România într-o situaţie ridicolă, să fim amândoi acolo", a conchis Ponta.

• Ultima şansă pentru "Titanicul" grecesc

După prima reuniune de ieri cu preşedintele, liderii celor trei partide parlamentare, Noua Democraţie, Syriza şi PASOK, au făcut declaraţii contradictorii privind formarea unui guvern de coaliţie. Preşedintele grec Carolos Papoulias s-a întâlnit, ieri, la prânz, cu liderii principalelor partide parlamentare în încercarea de a negocia formarea unui guvern de uniune naţională care să prevină noi discuţii pe tema falimentului ţării şi a ieşirii din zona euro. La ieşirea de la negocieri, liderul partidului socialist PASOK, Evangelos Venizelos, a declarat că acestea au ajuns într-un "impas". Venizelos afişa totuşi "un optimism limitat" în speranţa unui eventual acord cu micul partid de stânga proeuropean, Dimar. La rândul său, liderul partidului conservator Noua Democraţie, Antonis Samaras, a precizat că stânga radicală, Syriza, a refuzat, din nou, să participe sau măcar să susţină un guvern de coaliţie, chiar dacă acest Executiv s-ar angaja să renegocieze acordul cu creditorii internaţionali.

• Ce a promis Guvernul Ungureanu companiei Michelin pentru a investi în România

Fostul ministru al Economiei din Cabinetul Ungureanu, sălăjeanul Lucian Bode, susţine că la plecarea sa din minister discuţiile dintre reprezentanţii guvernului şi cei ai companiei franceze, care are în plan o investiţie şi caută acum o ţară în care să o facă, erau avansate şi pe drumul cel bun, adică ar fi şanse ca această investiţie să se facă în România, preferabil la Zalău, unde Michelin mai are două fabrici. Anunţul că Michelin are în plan o mare investiţie şi că Ministerul Economiei duce tratative cu reprezentanţii companiei pentru ca această investiţie să se facă în România, şi nu oriunde, ci la Zalău, a fost făcut tot de Lucian Bode, în cadrul unei vizite pe care a făcut-o în Sălaj, în calitate de ministru al Economiei, la începutul lunii aprilie.

• Italia se împrumută mai ieftin, în ciuda crizei

O scădere de un punct procentual pe termen lung la vânzarea de obligaţiuni se traduce printr-o economie de trei miliarde de euro anual pentru Italia. Italia a împrumutat vineri 10 miliarde de euro pe termen scurt, la costuri în scădere, în pofida amplificării tensiunilor din zona euro legate de incertitudinile politice din Grecia, a anunţat Banca Italiei, potrivit Mediafax. Trezoreria italiană a emis titluri pe termen de un an în valoare de 7 miliarde de euro, cu un randament de 2,34%, în scădere de la 2,84% la o operaţiune similară din 11 aprilie. Titluri pe termen de trei luni în valoare de 3 miliarde de euro au fost emise cu un randament de 0,865%, faţă de 1,249% la licitaţia anterioară.

• Previziuni UE: România creşte datorită ratei de absorbţie, felicitări Poloniei, Olanda cade, Spania rămâne în recesiune

Previziunile economice ale Comisiei Europene pentru a doua jumătate a lui 2012 şi prima parte a anului viitor arată că economia României va creşte datorită evoluţiei poziţitive a cererii şi a ratei de absorbţie a fondurilor europene în timp ce, modelul economic de succes din afara zonei euro rămâne Polonia, cu cea mai mare creştere economică şi niciun moment "negativ" în toată perioada de recesiune. Germania şi Franţa vor creşte, în Italia PIB-ul va înregistra evoluţii pozitive, iar în Olanda din cauza cererii reduse, creşterea va ajunge la minus. Spania va rămâne în recesiune iar creşterea se va relua abia în 2013. Aşteptările pentru economiile din afara zonei euro: Polonia, campionul UE, România creşte puternic. În Marea Britanie PIB-ul va creşte din ce în ce mai mult, iar Polonia va înregistra cea mai mare creştere economică.

• Hollande către marile companii: Concediaţi? Vă taxez!

Francois Hollande, preşedintele ales al Franţei intenţionează să facă foarte costisitoare concedierile de angajaţi de către marile companii şi "să se lupte" cu mari angajatori precum General Motors (GM), pentru a-i obliga la o abordare "morală", a declarat un consilier al acestuia. În condiţiile unor concedieri anticipate la companii precum retailerul Carrefour şi producătorii auto General Motors (GM) şi Peugeot-Citroen, principalul consilier al viitorului preşedinte, Michel Sapin, a spus că Hollande îşi va respecta rapid angajamentul. Sapin, considerat drept posibil viitor prim-ministru sau ministru de Finanţe, a spus că scopul este ca astfel de concedieri să devină "extrem de costisitoare".

• Combinatele Mechel din România ar putea fi scoase la vânzare

Profitabilitatea scăzută a combinatelor siderurgice deţinute de Mechel în România le face candidate pentru o posibilă vânzare, a declarat directorul financiar al grupului rus, Stanislav Ploschenko, adăugând că nu poate, însă, confirma o vânzare a acestor operaţiuni. Combinatele din România urmează să fie evaluate pentru profitabilitate şi necesar de investiţii, împreună cu alte operaţiuni ale grupului, parte a unui plan care vizează creşterea resurselor de finanţare pentru anumite proiecte, inclusiv prin vânzarea unor active. Întrebat, într-un interviu Bloomberg, dacă Mechel şi-a făcut planuri să renunţe la combinatele siderurgice din România, Ploschenko a spus că în timp ce profitabilitatea mai scăzută le face "candidate mai evidente", nu poate confirma o vânzare.

• CAPITAL

• Promisiunile noului guvern, desfiinţate de FMI

Reîntregirea completă a salariilor bugetarilor în 2012, reducerea TVA la alimente, majorarea salariului minim pe economie, creşterea pensiilor sau amânarea privatizării CFR Marfă. Miniştrii noului Guvern le-au promis fără ezitare. FMI le-a respins la fel de rapid. Reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI) ştiu ce înseamnă un an electoral. Cea mai recentă misiune a instituţiei a făcut deja mai multe concesii noului guvern, trecând cu vederea neîndeplinirea câtorva obiective din acordul de împrumut şi acceptând o majorare a deficitului bugetar pentru a permite, anul acesta, câteva măsuri sociale. Pentru alte promisiuni ale noii puteri a trebuit să spună însă "Mergeţi prea departe! Nu se poate!"

• Florin Georgescu: < Nu sunt bani destui pentru a le face pe toate deodată >

După 16 ani, Florin Georgescu, ministrul finanţelor cu cel mai lung mandat din istoria postdecembristă, revine în prim-plan. A acceptat funcţia de vicepremier şi de ministru al finanţelor în Guvernul Ponta însă, spune el, doar pentru şase luni, după care va reveni la Banca Naţională a României. Florin Georgescu: Desigur, stabilizarea macroeconomică este foarte importantă, ea este necesară, dar nu suficientă. Dacă privim "sacul," să zicem aşa, el este legat, rotund, frumos, aparent uniform, echilibrat. Dar înăuntru sunt multe discordanţe, multe dezechilibre, mai ales la nivelul economiei reale. Cu alte cuvinte, la nivel macro stăm într-adevăr bine. La nivel micro, individual şi familial, stăm rău.

• Victor Ponta: De la 1 ianuarie 2013, ne dorim trei trepte de impozit pe venit, de 16, 12 şi 8%

Guvernul intenţionează ca, de la 1 ianuarie 2013, să facă impozitarea în trei trepte: 16% - pentru societăţile comerciale şi persoanele cu venituri medii (de la 1.600 lei în sus), iar pentru cei cu venituri foarte mici se vor aplica celelalte două cote, de 12% şi 8%. De asemenea, premierul desemnat, Victor Ponta, vorbeşte şi despre o reducere la nivelul contribuţiilor de asigurări sociale cu cinci puncte procentuale la angajator. "Pentru cei cu venituri foarte mici încercăm aplicarea celorlalte două cote, de 12% şi de 8%, tocmai în ideea în care reuşim să trecem cat mai repede la nivelul de venituri care pot fi impozitate cu 16%. Va fi o cotă socială, dacă vreti. Efectul pe buget e unul negativ, tocmai de-asta nu putem să-l facem de azi", a declarat Ponta, la emisiunea "După 20 de ani", difuzată la ProTv.

• CURENTUL

• Măscăpliciul PDL Silviu Prigoană - un candidat ce nu trebuie votat

PDL Bucureşti a aruncat în cursa pentru Primăria Capitalei un iepure vopsit, dintr-aceia pe care-i lansezi la derută, pe principiul iuţeala de... picior şi nebăgarea de seamă. Îl cheamă Silviu Prigoană, a divorţat de aceeaşi nevastă până s-a plictisit şi nu e campion nici măcar la mersul pe jos. Elena Udrea spunea că el e cel mai bun, că e, adică, forma superioară de manifestare a materiei portocalii la nivel de capitală. Alesul Elenei, posesorul unei superbe proteze de titan la purtător, ocupă cea mai bună poziţie în topul membrilor PDL Bucureşti pentru candidatura la Primăria Generală, declara ea la sfârşitul lui martie, adăugând că "iepuraşul" e onest, competent, familist. O astfel de alegere nici nu poate fi altfel interpretată decât ca pe o susţinere indirectă a candidatului USL, Sorin Oprescu.

• Marga duce la Bruxelles umbra GRU

Ministrul de externe Andrei Marga va participa astăzi la Bruxelles la prima reuniune a Consiliului Afacerilor Externe, unde va da ochii cu omologii săi din UE. Potrivit unui comunicat al MAE român, pe ordinea de zi a reuniunii se află discuţii despre situaţia din Afganistan, Procesul de Pace din Orientul Mijlociu, evoluţiile din Vecinătatea Sudica a Uniunii, cu accent pe Libia, Siria si Algeria, pregătirea Summit-ului UE-Mexic.
De asemenea, se preconizează şi un dejun de lucru, principalele teme abordate cu acest prilej fiind relaţiile UE cu Rusia, în perspectiva Summit-ului UE-Rusia din 3-4 iunie de la Sankt-Petersburg, respectiv situaţia din Ucraina şi viitoarea abordare a UE faţă de această ţară. Prin urmare, abia la dejun va putea domnul Marga să le împărtăşească omologilor săi europeni admiraţia adâncă pe care i-o poartă lui Putin despre care crede că " e un om foarte competent" motiv pentru care " ar fi bine ca liderii din Europa să fie la fel de competenţi".

• CURIERUL NATIONAL

• Parlamentarii jurişti vor o academie de la care să ia 2.000 de lei pe lună

Un grup de parlamentari jurişti a depus la Senat un proiect de lege pentru înfiinţarea Academiei de Ştiinţe Juridice din România, în care ei ar urma să devină membri titulari de drept şi să primească o indemnizaţie lunară brută de 2.000 de lei, informează Mediafax. Proiectul este iniţiat de senatorii Ioan Chelaru (PSD), Toni Greblă (PSD), Alexandru Mazăre (PSD), Dan Şova (PSD), Adrian Ţuţuianu (PSD) şi de deputaţii Gabriel Andronache (PDL), Daniel Buda (PDL), Tudor Chiuariu (PNL), Bogdan Ciucă (PC), Cristina Elena Dobre (PDL), Gheorghe Gabor (PNL), Alina Gorghiu (PNL), Mircea Grosaru (minorităţi), Florin Iordache (PSD), Mircea Lup (PSD), Mate Andras Levente (UDMR), Nicolae Ciprian Nica (PSD), Tudor Panţîru (PSD) şi Sorin Stragea (PSD).

• Ce va face SIF1 cu banii luaţi de la Erste?

Preşedintele societăţii, Ioan Cuzman, spune că este în căutarea unor plasamente în economia reală, pe care o preferă sectorului financiar. Ţinta o reprezintă companiile cu perspectivă de piaţă, retehnologizate şi conduse de oameni dedicaţi. "Managementul reprezintă 50% din valoarea unei societăţi". Contractul cu Erste, deşi contestat, a fost bun pentru cele cinci societăţi de investiţii financiare, dată fiind conjunctura de piaţă, a declarat vineri Ioan Cuzman, preşedintele SIF Banat Crişana (SIF1) după conferinţa de presă ţinută la Bursa de Valori Bucureşti cu ocazia mutării societăţii Calipso SA Oradea, aflată în portofoliul SIF1, de pe Rasdaq pe piaţa reglementată.

• Consiliul Fiscal recomandă din nou prioritizarea investiţiilor publice

Consiliul Fiscal reclamă din nou nevoia de transparentizare, prioritizare şi programare multi-anuală pentru investiţiile publice, întrucât România are cele mai mari cheltuieli de capital din Uniunea Europeană, ca procent din PIB, dar infrastructura rămâne printre cele mai slab dezvoltate. "Deşi România a avut în perioada 2001-2011 cea mai mare cheltuială de investiţii publice în cadrul ţărilor europene ca pondere în PIB, ţări precum Polonia, Ungaria, Bulgaria, Slovacia şi Slovenia, cu cheltuieli de investiţii mai mici, au o calitate a infrastructurii mai bună, ceea ce demonstrează eficienţa scăzută a acestor cheltuieli în cazul României", se spune în raportul anual al Consiliului Fiscal.

• Germania ar putea lua în calcul măsuri de susţinere a creşterii economice a Greciei

Germania este dispusă să analizeze măsuri pentru promovarea creşterii economice în Grecia, dar statul trebuie să ducă până la capăt reformele asumate, a declarat ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schaeuble, într-un interviu pentru săptămânalul Welt am Sonntag, citat de Reuters. "Dacă grecii au o idee referitor la ce putem face, în plus, pentru a promova creşterea, putem discuta oricând şi ne putem gândi. Dar în final, problema este de a face Grecia din nou competitivă, permiţând economiei să crească şi deschizând din nou calea pieţelor financiare. În acest scop este nevoie ca reformele fundamentale convenite să fie implementate, altfel ţara nu are perspective", a spus Schaeuble.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Daniel Constantin, dator vândut lui Voiculescu: vilă în Corbeanca şi 295.000 de euro

Dator vândut la şeful său, ministrul Agriculturii trebuie să recupereze de la acesta 60 de milioane de euro. Un teren din Corbeanca este locul în care se întâlnesc interesele familiei Voiculescu cu cele ale noului ministru al agriculturii, Daniel Constantin, care acum trebuie să recupereze 60 de milioane de euro de la firmele şefului său informal .Actualul ministru şi-a cumpărat un teren la preţ preferenţial de la soţia lui Dan Voiculescu şi îi datorează fondatorului PC aproape 300.000 de euro.

• Gafa lui Marga produce stupefacţie la Chişinău

Reacţii la Chişinău: "Să te lauzi cu prietenia unui posibil colonel GRU este o gafă impardonabilă". Evenimentul zilei a publicat, în ediţia de sâmbătă, un articol în care era demonstrat faptul că Vladimir Mihailovici Filippov - prietenul rus al ministrului de Externe Andrei Marga - cel cu care se lăuda că are relaţii apropiate cu preşedintele Vladimir Putin, este ofiţer superior GRU! Astfel, biografia şi ultimele declaraţii ale lui Andrei Marga capătă noi valenţe. Traseul dânsului de la marxism-leninism, după terminarea facultăţii până la numeroase burse peste hotare, atitudinea de disident, pe care a luat-o după anul 1989 şi suspiciunile de a fi colaborat cu fosta Securitate conturează o personalitate contradictorie. Traiectoria prin mai multe formaţiuni politice nu fac decât să completeze acest portret mai deosebit în peisajul nostru politic.

• Ne poate strivi cursul euro?

O depreciere de amploare a leului ar îngenunchea economia doar dacă s-ar produce rapid. În etape însă, putem suporta aproape oricât. Noul maxim istoric marcat de euro în raport cu leul le dă din nou bătăi de cap multor români, iar întrebarea care revine în atenţie este: "Care e limita pe care o poate suporta economia?" Un lucru important, când vine vorba de acest subiect, este cât de repede ar putea să se deprecieze leul. "Trebuie să stabilim şi un calendar când discutăm despre curs. Dacă de la 3,6 lei euro ar fi sărit rapid la 4,4 lei, efectul era dramatic. Faptul că acest lucru s-a întâmplat într-un interval atât de lung a făcut ca majoritatea agenţilor economici să se ajusteze", spune analistul economic Aurelian Dochia.

• JURNALUL NATIONAL

• Dinescu, incompatibil după ce şi-a încheiat mandatul la CNSAS!

În tot acest timp, având rang de secretar de stat, el şi-a văzut nestingherit de treburi şi de avantaje. După ce şi-a văzut netulburat de mandat, împărţind timp de şase ani verdicte în stânga şi-n dreapta, bucurându-se de statutul de demnitar şi aruncând de multe ori instituţia în derizoriu, fostul membru al Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), Mircea Dinescu, a fost găsit incompatibil definitiv de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ). Înstanţa supremă a admis vineri un recurs iniţiat de Agenţia Naţională de Integritate (ANI), după ce Mircea Dinescu avusese câştig de cauză la Curtea de Apel Bucureşti. Cum mandatul său în Colegiul CNSAS a expirat la 27 martie 2012, singurul efect al deciziei ÎCCJ este că Mircea Dinescu nu va mai avea voie să ocupe o demnitate publică pe o perioadă de trei ani.

• Liviu Voinea va fi numit secretar de stat la Ministerul Finanţelor

Economistul Liviu Voinea va fi numit secretar de stat la Ministerul Finanţelor, acesta lucrând şi în prezent la programul economic al Guvernului, a anunţat premierul Victor Ponta, la emisiunea "După 20 de ani" la PRO TV. "Am lucrat şi lucrez în continuare la programul economic al Guvernului cu Liviu Voinea, care va fi secretar de stat la Ministerul Finanţelor", a spus Ponta. Numele lui Liviu Voinea a fost vehiculat şi ca posibil ministru de Finanţe în Guvernul Ponta. Liviu Voinea este conferenţiar universitar la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA), Departamentul de Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană, şi profesor asociat la Academia de Studii Economice (ASE), Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale.

• România, printre ţările cu cea mai scumpă benzină din lume

Potivit unui studiu Bloomberg efectuat pentru 55 de ţări, România face parte din grupul ţărilor cu cel mai ridicat cost al benzinei din lume, calculat în funcţie de puterea de cumpărare, situându-se pe locul al şaptelea după ponderea costului unui galon de benzină în venitul mediu zilnic. În România, preţul unui galon (circa patru litri) de benzină premium este de 6,59 dolari în timp ce venitul mediu zilnic este de 26 de dolari. Astfel, pentru cumpărarea unui galon de benzină un român trebuie să cheltuie un sfert din venitul mediu zilnic. Analiza Bloomberg nu include ţările foarte sărace, cu un venit pe cap de locuitor sub patru dolari pe zi.

• România, singura ţară unde carburanţii se scumpesc, deşi petrolul se ieftineşte

Pe parcursul ultimelor două săptămâni, preţul combustibililor a crescut în România, în timp ce cotaţiile petrolului la nivel internaţional au scăzut puternic. În restul Europei carburanţii s-au ieftinit, în special benzina. Ultimele trei săptămâni au adus scumpiri la benzină şi motorină în România, astfel că preţurile au atins noi niveluri record. Preţul mediu al benzinei euro super 95 a crescut de la 5,528 lei/litru în 23 aprilie, la 5,69 lei/litru în 30 aprilie şi 5,737 lei/litru în 7 mai, potrivit datelor furnizate de Comisia Europeană. La datele precizate mai sus, motorina s-a scumpit de la 5,715 lei/litru, la 5,794 lei/litru şi 5,87 lei/litru. În acelaşi interval, petrolul brent s-a ieftinit de la 119 dolari/baril la 112 dolari/baril.

• NATIONAL

• Cum s-a infruptat primarul penal Antonie Solomon din banii craiovenilor

Licitatii cu dedicatie, achizitii facute din pix, risipirea banului public, acestea sunt faptele de arme ale primarului craiovean Antonie Solomon, cel care are tupeul sa vina acum in fata alegatorilor si sa ceara din nou votul acestora. Traseist de cariera - nu mai departe de anul acesta a tot topait de cateva ori de la PDL la UNPR si viceversa, mai ceva ca la alba-neagra -, Antonie Solomon a condus spre dezastru, timp de opt ani, municipiul Craiova.

• Victor Ponta pregateste o noua garnitura de ministri

Instalati in Palatul Victoria doar de o saptamana, noilor ministri li s-a sugerat, chiar de catre premierul Ponta, sa nu se ataseze prea mult de functie si scaun. Desi echipa guvernamentala pe care o conduce este perceputa chiar si de catre adversari ca fiind una competenta, Victor Ponta intentioneaza sa improspateze imaginea Guvernului. Dupa alegeri parlamentare, evident, cand premierul spera ca USL sa ramana la butoane. "Evident ca dupa alegeri si avand in fata un mandat de patru ani voi aduce mult mai multi oameni din generatia mea.

• Taxe majorate pentru "baietii destepti" din petrol si gaze

OMV Petrom, care scumpeste benzina numai atunci cand se ieftineste petrolul in lume, are, in sfarsit, un motiv si la nivel national: majorarea redeventelor. Redeventele (taxa de exploatare) pentru resursele naturale ale Romaniei sunt in prezent la un nivel ridicol si umilitor de mic pentru economia nationala. In vreme ce in state din Orientul Mijlociu si din Asia se platesc redevente de 80-90% pentru titei, OMV Petrom plateste circa 6% (procent dezvaluit de Varujan Vosganian pe vremea cand era ministru). De asemenea, pentru majoritatea resurselor naturale exploatate in Romania se plateste o taxa catre stat de circa 4%.

• Cupru Min, "privatizata" de Consiliul Judetean Alba

Cupru Min are nevoie de investitii de mediu, dar nu poate accesa fonduri europene, asa ca statul va ceda un pachet de actiuni catre Consiliul Judetean Alba. Practic, autoritatea locala va intra in posesia un pachet de actiuni, "privatizand" astfel compania, pentru care va atrage fonduri europene, in scopul retehnologizarii si reducerii impactului asupra mediului. Suma pe care ar putea sa o obtina CJ Alba de la UE s-ar putea ridica la 100 de milioane de euro.

• PUTEREA

• Banca JPMorgan Chase, retrogradată de Fitch

Nota celei mai mari bănci americane, JPMorgan Chase, a fost vineri retrogradată de Fitch ca semn de îngrijorare pentru lichidităţile acesteia după pierderile masive anunţate în ajun. Agenţia de evaluare a scăzut ratingul pe termen lung şi cel de soliditate financiară la 'A+' faţă de 'AA-' şi a plasat aceste note sub perspectivă negativă, fapt ce înseamnă că ar putea să le retrogradeze din nou pe termen scurt. 'Fitch consideră că dimensiunea pierderilor este controlabilă. Acestea fiind spuse, amploarea pierderilor şi faptul că aceste poziţii (nu pot fi lichidate rapid) implică o pierdere de lichidităţi', argumentează agenţia.

• JP Morgan a pierdut 2 miliarde de dolari din prostie

JP Morgan Chase a anunţat o pierdere surprinzătoare de 2 miliarde de dolari în urma tranzacţiilor de produse financiare derivate, Jamie Dimon, directorul executiv al băncii, învinuind "greşeli, neglijenţă şi prostie" şi avertizând că "situaţia s-ar putea înrăutăţi". Dezvăluirea şocantă, făcută după închiderea pieţelor, a provocat săderea acţiunilor băncii cu 6% şi a dat apă la moară celor care cer măsuri de reglementare mult mai dure ale sectorului bancar, notează publicaţia financiară "Financial Times". JPMorgan a declarat că pierderile au fost suferite în cadrul biroului general de investiţii, unitate înfiinţată pentru a investi excesul de depozite şi care a atras controverse după ce fondurile de hedging au acuzat că acesta făcea tranzacţii enorme pe cont propriu.

• Sloganuri electorale oloage

Pentru alegerile locale din 10 iunie, candidaţii din Bucureşti au mesaje electorale diversificate, de la pliciul de muşte al lui Prigoană până la Rareş Mănescu, care se vrea "prim-ministru" de sector. Ziarul PUTEREA a realizat o evidenţă a bannerelor electorale ale celor care au intrat în cursă pentru sectoare şi pentru primăria generală. Candidaţii care se află la al doilea mandat şi-au concentrat mesajele pe ceea ce au făcut în anii anteriori, mizând pe obţinerea unui alt vot de la bucureşteni, graţie proiectelor realizate în mandatele precedente. Sorin Oprescu, Liviu Negoiţă şi Andrei Chiliman sunt cei care au recurs la o astfel de strategie. Pe bannerele sau pe afişele lor cuvinte ca "împreună, "mergem", "continuăm" sunt nelipsite.

• ROMANIA LIBERA

• Principala greşeală a PDL: "Am căutat prea mult obedienţă şi nu competenţă"

Deputatul PDL Sever Voinescu, 43 de ani, crede că fostul premier Mihai Răzvan Ungureanu ar trebui să intre cât mai repede în PDL, chiar dacă nu va fi primit cu braţele deschise. Purtătorul de cuvânt al democrat-liberalilor explică indirect de unde se trage eşecul "intelectualilor" din partid, care cred că "propriile lor merite de bibliotecă sau academice ar trebui să se traducă într-o înaltă protecţie". Din punctul său de vedere, Ungureanu ar trebui să plece de la altă premisă: "Cineva care vrea să ajungă preşedinte trebuie să dea multe bătălii politice înainte de a ajunge acolo". Deputatul PDL consideră, în acelaşi timp, că partidul "trebuie să schimbe feţele din prima linie" şi să înveţe din greşelile făcute în perioada în care s-a aflat la putere. Sever Voinescu spune că cele mai grave greşeli făcute de PDL în perioada guvernării au fost "îngrăşarea clientelei politice" şi faptul că în Executiv a fost preferată "obedienţa" în locul "performanţei", după regula că "nu contează cât de prost e omul, să fie din PDL".

• Riscuri. Devalorizarea monedei naţionale pune presiune pe inflaţia ţintită de BNR. Jocuri periculoase ale cursului euro-leu

Moneda europeană nu mai poate avansa prea mult faţă de leu. Creşterea euro peste 4,45-4,5 lei ar pune în pericol inflaţia de 3% ţintită de BNR, obligând banca centrală să intervină decisiv în piaţă. O eventuală devalorizare masivă a leului în lunile următoare nu va crea dificultăţi doar celor care au credite în valută, ci şi întregii economii. Devalorizarea leului este deocamdată un balon de oxigen pentru exportatori şi aceasta în condiţiile în care persistă certitudini asupra performanţelor economiei în acest an. Dacă scăderea cursului este salutară pentru exportatori, ei încasând la momentul efectuării operaţiunii de comerţ exterior o monedă unică ce valorează mai mulţi lei, pentru importatori efectul ar putea fi invers. Aceştia s-ar putea vedea obligaţi să treacă costurile lor rezultate din devalorizarea monedei naţionale în preţul bunurilor vândute pe piaţă, alimentând inflaţia.

• ZIARUL FINANCIAR

• Unde se duce cursul leu/euro? Factura celor care au credite în valută frige

Cursul s-a depreciat vineri până la recordul istoric de 4,42 lei pentru un euro, iar românii cu rate în euro se uită înspăimântaţi la casele de schimb. Oamenii de afaceri îşi refac bugetele. Oamenii de afaceri sunt de părere că impactul pentru economie al deprecierii euro se va resimţi rapid. Vor creşte costurile, clienţii companiilor de turism se vor gândi de două ori la o vacanţă în străinătate, iar deficitul bugetar va fi şi mai mult sub tensiune. Sunt şi manageri care spun că şi-au luat măsuri de prevedere - cheltuieli în euro, salarii în euro pentru angajaţi, iar unii analişti afir­mă că deprecierea nu va putea fi oprită în perioada următoare şi că românii trebuie să se pregătească să trăiască cu un euro la cinci lei, dar nu într-un termen scurt.

• Transformările sectorului bancar în următorii cinci ani, proiectate la ZF Bankers' Summit

Industria bancară din România a reuşit să-şi conserve profilul în anii de criză, încercând din răsputeri să amâne "momentul adevărului" în care să accepte noua realitate a pieţei, însă 2012 ar putea reprezenta un punct de cotitură şi începutul unei reconfigurări a sistemului pentru următorii cinci ani. Lideri ai celor mai mari bănci de pe piaţă, oficiali ai Băncii Naţionale şi analişti străini vor discuta cele mai probabile scenarii de schimbare a pieţei până în 2017 la conferinţa ZF Bankers' Summit pe care Ziarul Financiar o va organiza la Bucureşti în perioada 20-21 iunie.

• Creşterea PIB intră din nou în malaxorul ajustărilor. Mâine aflăm dacă a revenit recesiunea

Comisia Europeană a diminuat vineri prognoza de creş­tere economică pentru România de la 1,6% la 1,4% pentru 2012, aceasta fiind a treia ajustare în circa jumătate de an. FMI şi Guvernul anticipează un avans al PIB de 1,5% pentru acest an. Ajustarea prognozei Comisiei se înscrie în trendul conturat de la începutul acestui an de reducere a estimărilor privind creşterea economică având în vedere contextul extern tensionat şi încetinirea comerţului extern. Prognozele privind creşterea economică a României au fost ajustate sub 1,5%, chiar înainte de fi anunţate datele pe primul trimestru. Românii vor afla mâine de la Institutul de Statistică dacă economia a revenit în recesiune tehnică în T1 2012. Per ansamblu, anul trecut România a experimentat o creş­tere economică de 2,5%, după doi ani de recesiune.

• Ponta: Guvernul a anulat finanţarea Programului Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii atât pentru acest an, cât şi pentru viitor

"Am început acum în fiecare minister şi autoritate să tăiem contracte din acelea dubioase. Am oprit total faimosul PNDI, l-am scos cu totul din finanţarea pe acest an şi pe viitor. Anul acesta era vorba de un miliard lei", a spus Ponta la emisiunea "După 20 de ani" de la PRO TV. El a precizat că toate economiile care urmează să fie efectuate de Guvern prin restrângerea unor astfel de programe vor fi utilizate la cofinanţarea proiectelor europene, în condiţiile în care, în acest moment, situaţia reală a capacităţii României de absorbţie este "mult mai rea" decât optimismul manifestat până în prezent. Prin Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii, primăriile încasau regulat fonduri din partea Guvernului pentru derularea lucrărilor la diferite proiecte.