REVISTA PRESEI 14.06.2016

• ADEVARUL

• Zgonea, debarcat de la şefia Camerei. Ponta se încălzeşte pentru funcţie, dar degeaba

Conducerea Camerei Deputaţilor a încheiat luni epopeea înlăturării lui Valeriu Zgonea, aceasta debarcându-l din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor. Înainte de votul final al înlăturării lui Zgonea, deja a apărut primul pretendent pentru funcţie disponibilă, Victor Ponta. Marea problemă a fostului premier e, însă, faptul că nu e preferat pentru această poziţie de Liviu Dragnea, liderul PSD. În urma unei şedinţe fulger de BP, conducerea Camerei Deputaţilor a stabilit că şefia interimară e asigurată de Florin Iordache. Însă, această perioadă va fi foarte scurtă deputatul Marcel Ciolacu anunţând că pe ordinea de zi a plenului de miercuri a fost introdus care prevede că va avea loc şi votarea noului preşedinte.

• 26 de ani de la sângeroasa mineriadă care a prevestit declinul oraşelor miniere

În dimineaţa de 14 iunie 1990, primele contingente de mineri au sosit în Bucureşti şi au fost implicate în acţiunile represive contra manifestanţilor din Piaţa Universităţii. Cu o seară mai devreme trei garnituri de tren pline cu mineri plecau din Valea Jiului către Bucureşti. Aproape 10.000 de oameni au ajuns a doua zi dimineaţa în Piaţa Victoriei de unde Ion Iliescu i-a trimis în Piaţa Universităţii, locul manifestaţiilor antiguvernamentale şi împotriva noului regim condus de Ion Iliescu. Potrivit rechizitoriului din Dosarul Mineriadei din iunie 1990, cu ocazia sosirii în Bucureşti, minerii au fost organizaţi şi împărţiţi în grupe conduse de liderii sindicali între care Miron Cozma, Iliescu Constantin, Varga Csaba. Minerii au fost conduşi iniţial în Piaţa Victoriei unde în jurul orelor 6:30, Ion Iliescu le-a ţinut un discurs îndemnându-i să conlucreze cu forţele de ordine şi să restabilească starea de normalitate în Piaţa Universităţii şi în celelalte zone în care au fost incidente.

• Miron Cozma şi Marian Munteanu, la judecata de apoi a Pieţei Universităţii

La 26 de ani de la evenimentele din 13-15 iunie 1990, "Adevărul" a dezvăluit că atât Miron Cozma, liderul minerilor din Valea Jiului, cât şi Marian Munteanu, liderul fenomenului Piaţa Universităţii, au fost colaboratori ai Securităţii. Aceste informaţii au stârnit reacţii diferite printre cei care au fost în mijlocul evenimentelor de atunci: unii se declară dezamăgiţi, alţii spun că aceste dezvăluiri le confirmă bănuielile. "Aceste descoperiri nu schimbă nici importanţa Pieţei Universităţii în lupta României spre un stat de drept şi nici obligativitatea ca procesul Mineriadelor să fie dus până la capăt. Nu cred că oamenii care au fost în Piaţă se simt acum dezamăgiţi şi manipulaţi, pentru că ideile au fost ale noastre, ale tuturor, nu ale unui singur om", a declarat poeta Ana Blandiana.

• Alertă de caniculă pentru Sud-Estul Europei, inclusiv România

Un val de caniculă se va abate asupra Europei de Sud-Est in aceasta săptămâna, iar temperaturile vor depăşi 40 de grade Celsius. Alerta de caniculă este valabilă in intervalul 17-22 iunie, pentru Grecia, S-E Italiei, Bulgaria, Romania, Serbia, Albania, Sudul si Vestul Turciei, precum si Ucraina. Temperaturile vor ajunge până la 41-43 de grade Celsius. Până atunci însă tara noastră se afla sub o avertizare de ploi abundente care expira marţi seara, la ora 21.00.

• 46.455 de absolvenţi de liceu refuză să susţină Bac-ul

Anual, tot mai puţini absolvenţi de liceu aleg să susţină Bacalaureatul. Dezinteresul, presiunea pusă de profesori, lipsa oportunităţilor şi teama că nu vor promova sunt câteva dintre motivele care îi determină pe elevii de a XII-a şi a XIII-a să nu se înscrie la examen, arată experţii în Educaţie. Febra examenelor i-a cuprins, începând de luni, pe absolvenţii de liceu. Până miercuri aceştia vor susţine, pe rând, prima probă a Bacalaureatului, respectiv cea la Limba şi literatura română, oral. Ce i-a surprins însă pe specialiştii în Educaţie a fost faptul că şi în acest an, numărul tinerilor care s-au înscris la Bac a fost mult sub cel al absolvenţilor de liceu înregistraţi în evidenţele Ministerului Educaţiei. Concret, în 2016, din cei 161.000 de absolvenţi, doar 114.000 şi-au exprimat intenţia de a participa la examenul de maturitate. Situaţia nu diferă cu nimic de anul 2015, când tendinţa a fost similară.

• Firmele străine raportează pierderi în România, dar trimit acasă milioane de euro

Datele oficiale privind comportamentul financiar al companiilor cu capital străin în România arată că acestea cumulează solduri negative de bilanţ (pierderi), chiar dacă domină net economia din punctul de vedere al cifrelor de afaceri, iar către firmele-mamă trimit mai mulţi bani decât primesc. Pe scurt, firmele cu capital privat autohton au raportat profituri cu 23% mai ridicate decât cele cu capital străin (+1,3 miliarde de euro în 2014), apoi firmele cu capital străin au înregistrat pierderi mai mari cu 18% decât cele private autohtone (+0,7 miliarde de euro). Iar contribuţia la valoarea adăugată brută a capitalului autohton este de trei ori mai mare comparativ cu a capitalului străin (două miliarde de euro), arată datele centralizate de Banca Naţională şi Ministerul Finanţelor.

• Tranzacţia anului în Hi-Tech: Microsoft preia reţeaua LinkedIn. Tranzacţia se ridică la 26,2 miliarde de dolari

Microsoft a convenit luni preluarea LinkedIn, într-o tranzacţie în valoare de 26,2 miliarde de dolari în numerar, relatează MarketWatch. Într-o postare pe blog, Microsoft a anunţat că va plăti 196 de dolari pentru fiecare acţiune LinkedIn şi că va finanţa tranzacţia prin emiterea de obligaţiuni. Operatorului site-ului de socializare destinat profesioniştilor îşi va păstra brandul, cultura şi independenţa, iar director general va rămâne Jeff Weiner. Acesta va fi subordonat directorului general al Microsoft, Satya Nadella. Acordul ar urma să fie finalizat în acest an. Acţiunile LinkedIn au crescut cu 48% în urma informaţiei, în timpul tranzacţiilor electronice premergătoare deschiderii bursei din New York. Acţiunile Microsoft au fost suspendate înainte de anunţ, iar după reluarea tranzacţiilor au scăzut cu 4,2%. Compania LinkedIn a investit masiv în extinderea prin achiziţia de companii, angajarea de personal şi creşterea prezenţei în China şi pe alte pieţe din afara SUA, cu obiectivul de a-şi întări cele mai importante servicii pe care le furnizează, respectiv cele de recrutare.

• Cine sunt fanii ruşilor care i-au bătut cu sălbăticie pe englezi la Marsilia

Englezii, mulţi dintre ei graşi şi plini de băutură, au fost victime sigure în faţa ruşilor, mai ales că aceştia au avut în rândul lor trei grupuri din galeriile principalelor echipe din Moscova, TSKA, Lokomotiv şi Dinamo. Aceştia sunt recunoscuţi pentru violenţa lor, făcând parte din formaţiuni neo-naziste, aflate la mare modă acum în Rusia. Se pare că ruşii şi-au descoperit subit admiraţia către Hitler şi tot mai mulţi tineri îmbrăţişează ideile fasciste lăsate în urmă de fostul lider german. Mulţi dintre ei se antrenează prin păduri special pentru astfel de bătăi, fapt care i-a ajutat să-i surprindă pe englezi. Obişnuiţi ca ei să facă scandal, susţinătorii Albionului, au fost luaţi prin surprindere şi bătuţi straşnic de ruşi. Presa din Anglia, dezvăluie, la două zile după incident, că peste 300 de ruşi au venit în Franţa echipaţi ca de război, având în arsenalul lui bastoane, cuţite, apărători şi mănuşi de MMA. Altfel spus, erau chitiţi pe bătaie încă din start.

• Val de falimente personale: Tribunalul Bucureşti se aşteaptă ca 60.000 de persoane fizice să-şi ceară anual insolvenţa numai în Capitală

Aproximativ 60.000 de persoane fizice îşi vor declara anual, numai în Bucureşti, insolvenţa personală pentru imposibilitatea de a-şi mai achita datoriilor, arată calculele Tribunalului Bucureşti, preluate de Consiliul Superior al Magistraturii şi citate de Profit.ro. Tribunalul Bucureşti avansează ideea că judecătorii vor avea anual de rezolvat 1,8 milioane de dosare de insolvenţă personală, reprezentând contestaţii şi alte proceduri aferente unei cereri, numai în Capitală, ca argument pentru a-şi suplimenta numărul de angajaţi, scrie Profit.ro. Legea insolvenţei persoanei fizice reglementează trei modalităţi prin care insolvenţa persoanelor fizice va putea fi soluţionată, respectiv pe bază de plan de rambursare a datoriilor, prin lichidare de active sau prin procedură simplificată. La acest moment, insolvenţa este posibilă doar pentru firme.

• Veşti bune pentru românii cu credite în lei. Ratele ar putea scădea din luna iulie

Românii care au contractat credite în lei ar putea achita rate mai mici chiar din luna iulie, după ce indicatorul financiar ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează dobânda variabilă pentru împrumuturile în moneda naţională, a coborât la un nou minim istoric. Astfel, ROBOR cu scadenţa la trei luni a scăzut luni cu 0,3% faţă de şedinţa de vineri, până la 0,73% pe an. Cele mai multe bănci îşi actualizează trimestrial nivelul dobânzilor pentru credite, astfel că, dacă trendul se menţine, românii ar putea plăti mai puţin pentru ratele la împrumuturi. Indicatorul financiar ROBOR cu scadenţa la trei luni a scăzut cu 27% de la începutul anului, când se situa la 1%. La începutul anului trecut, ROBOR la trei luni era de 1,68% pe an. Băncile calculează dobânda pentru un credit în lei cu dobândă variabilă în funcţie de nivelul ROBOR la trei luni la care adaugă o marjă de 2-3 puncte procentuale pentru creditele ipotecare şi de 8-12 puncte procentuale pentru creditele de consum.

• BANCHERUL

• Eximbank este cea mai solvabilă bancă românească, astfel ca are un potenţial uriaş de creditare a companiilor

Eximbank avea la finalul lui 2015 o rata de solvabilitate foarte ridicata, de 64%, comparativ cu media sistemului bancar de 19,16%, in scădere de la 64% in 2014, ceea ce indică faptul că banca poate să-si majoreze substanţial expunerile la risc, adică volumul de credite si garanţii. In 2015, profitul net la nivel de banca s-a ridicat la 41,8 milioane lei, foarte aproape de cifra bugetata, in valoare de 40,8 milioane lei, in timp ce profitul la nivel de grup, incluzând firma de asigurări EximAsig, a fost de 54,7 milioane lei, in creştere cu 36% fata de anul trecut. Banca si-a utilizat câştigurile obţinute in ultimii ani pentru a se recapitaliza, acesta fiind unul dintre motivele pentru rata ridicata de capitalizare, după cum a explicat preşedintele EximBank, Traian Halalai, pentru Bancherul.ro:

CURENTUL

• Superficialitate la BEC: a afişat timp de o săptămână rezultatele alegerilor din 5 iunie... 2014

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, luni, că procesul electoral din 5 iunie s-a desfăşurat fără evenimente deosebite dar că şi-ar "fi dorit o comunicare mai rapidă a rezultatului oficial şi poate chiar un mod mai prietenos de prezentare a acestora". Nu ştim ce aşteptări poate avea cineva de la Biroul Electoral Central care aproape o săptămână a afişat pe pagina de internet a instituţiei rezultatele alegerilor din 5 iunie ... 2014, nu 2016. Şi asta după ce presa a relatat că aproximativ 250.000 de buletine de vot nu ies la socoteală în tabelul BEC cu rezultatele provizorii ale alegerilor locale de la Bucureşti, realizat în programul Excel. Purtătorul de cuvânt Iulian Ivan a mai afirmat că eventualele neconcordanţe de la secţiunea Statistici de pe site-ul BEC au fost determinate de caracterul preliminar şi provizoriu al informaţiilor postate anterior, fiind remediate.

• CURIERUL NATIONAL

• Rusia promite contramăsuri după intrarea USS Porter în Marea Neagră

Ministerul rus de externe a comunicat că în mod cert intrarea unei nave de luptă americane (distrugătorul USS Porter) în Marea Neagră nu va rămâne fără răspuns. Măsurile pe care le vor lua ruşii au rămas nespecificate, dar se pare că un motiv suplimentar pentru ca acestea să fie implementate este Summitul NATO care va avea loc la Varşovia în iulie. Recent, oficialii Marinei SUA au declarat că în Marea Mediterană se mai află această lună înaintea summitului NATO de la Varşovia şi două portavioane şi că Washingtonul a căutat astfel să echilibreze activităţile militare ruseşti.

• Norvegia vrea să renunţe la automobilele pe benzină

Norvegia ar putea deveni prima ţară europeană în care nu se va mai rula decât cu automobile electrice. Sunt însă unele obstacole în calea atingerii acestui obiectiv, privind fie aspecte juridice, fie termenul-limită considerat prea scurt pentru a fi realizat. Este, într-adevăr, un proiect ce pare utopic, spun experţi norvegieni, dar care poate deveni rapid o realitate în Norvegia, respectiv să ajungă a nu mai propune la vânzare decât vehicule electrice. Este un plan susţinut de principalele partide politice, inclusiv coaliţia de centru-dreapta aflată la putere, informa zilele trecute ziarul norvegian "Dagens Naeringsliv". S-a precizat că acest proiect de reformă nu afectează vehiculele pe benzină deja în circulaţie. Concret, obiectivul enunţat încă din luna februarie de către autorităţile norvegiene din domeniul transportului este de a se ajunge, treptat, la mijloace de transport cu "zero" emisii de gaze cu efect de seră.

• EVENIMENTUL ZILEI

• BCR şi avocatul Remus Borza, suspectaţi de spălare de bani şi abuz în serviciu

Unul dintre cele mai mari credite acordate vreodată de o bancă de la noi este subiectul unui litigiu în care Banca Comercială Română este acuzată de spălare de bani. Curtea de Apel a decis la sfârşitul săptămânii trecute să admită o plângere care obligă procurorii să cerceteze BCR pentru spălare de bani. În acelaşi dosar va fi cercetat şi celebrul expert în insolvenţă Remus Borza. Povestea începe acum aproape 10 ani, când BCR acorda miliardarului, pe atunci, Dan Fischer, decedat în anul 2012, un credit de 83,5 milioane de euro. Împrumutul era pentru dezvoltarea unui complex imobiliar lângă Poiana Braşov. A venit criza, iar ratele nu au mai fost achitate. Complexul a fost construit doar parţial. Banca a introdus compania în executare silită, pentru recuperarea prejudiciului, dar aceasta a intrat în insolvenţă, ceea ce a condus la suspendarea executării silite.

• Tranzacţie record: BCR a vândut neperformante în valoare de 1,1 mld. euro. Oficial BCR: Vor mai fi şi altele

BCR, cea mai mare bancă din România după valoarea activelor a finalizat pe 8 iunie cea mai mare tranzacţie de credite neperformante din istoria pieţei locale. Tranzacţia Tokyo a permis BCR să vândă un portofoliu de credite corporate şi de consum în valoare de 1,1 mld. euro către un consorţiului format de APS, Deutsche Bank şi International Finance Corporation, potrivit site-ului mirsanu.ro. Preţul de vânzare, la circa 10% din valoarea nominală a portofoliului. Respectiv indică un discount obţinut de cumpărător în jurul a 90% din valoarea nominală a pachetului de împrumuturi. Reprezentanţii BCR au declarat pentru Capital că este vorba de o tranzacşie încheiată în maimulte tranşe. Potrivit acestora, în portofoliul băncii mai sunt credite neperformante în valoare de circa 1 mld. euro. "Nu ne oprim aici. Vor mai fi şi alte tranzacţii. Politica băncii este de a reduce portofoliul de neperformante", a declarat pentru Capital Ionuţ Stanimir, directorul de comunicare al BCR.

• Dragnea a spus-o pe şleau: Dacă nu ne lăsaţi să furăm, blocăm România

Condamnatul Liviu Dragnea a devenit foarte vocal după ce electoratul PSD s-a mobilizat foarte disciplinat din nou la urne, oferind penalilor din politică încă un mandat în care să paraziteze resursele statului. Infractorul Liviu Dragnea s-a turmentat atât de rău cu acest succes încât a ajuns să spună pe şleau ce plan au penalii din politică pentru următorii ani, dacă nu sunt lăsaţi în pace să fure liniştiţi sau nu reuşesc să umble la legile Justiţiei astfel încât să lase procurorii DNA fără obiectul muncii. "Românii la un moment dat trebuie să se hotărască dacă în loc de o alimentare cu apă preferă un denunţ, dacă în loc de o şcoală preferă un dosar, dacă în loc de o pâine mai bună preferă nişte cătuşe. Cred că până la urmă românii sunt cei care vor decide; nu o luptă împotriva justiţiei, dar o luptă pentru adevăr şi pentru bunăstare, asta ne interesează", a spus Dragnea luni, 13 iunie 2016, în faţa DNA.

• JURNALUL NATIONAL

• Ludovic Orban: "PNL e pe un trend descendent. Alegerile au confirmat asta"

Retras din cursa pentru Primăria Capitalei din cauza acuzaţiilor DNA, Ludovic Orban a dezvăluit pentru Jurnalul Naţional tot ce s-a întâmplat în interiorul partidului după scorul sub aşteptări obţinut de liberali la alegerile locale în Capitală. Fără să-i numească, Orban îi arată cu degetul pe liderii centrali ai partidului şi explică ce ar trebui să facă liberalii pentru ca eşecul de la locale să nu se repete în toamnă la alegerile parlamentare. "Părerea mea e limpede, trebuie să acceptăm că nu am obţinut un scor pe măsura aşteptărilor, nu pot să fiu de acord şi să accept afirmările făcute cum că PNL a avut cel mai bun scor de după anii `90, din istoria sa la locale. PNL este rezultatul fuziunii dintre două partide. Numai dacă ne uităm în 2008, suma voturilor celor două partide la locale a depăşit 50%. De asemenea, nu trebuie privită evoluţia din PNL strict prin prisma rezultatelor de la alegerile locale, ci şi prin prisma evoluţiei din ultimul an, în care partidul a fost pe un trend descendent. Rezultatul acestor alegeri nu a făcut decât să confirme acest trend descendent, care era evidenţiat de sondajele de opinie".

• Mircea Sandu şi Dumitru Dragomir, condamnaţi în dosarul dezafilierii Universităţii Craiova

Fostul preşedinte al Federaţiei Române de Fotbal Mircea Sandu şi fostul preşedinte al Ligii Profesioniste de Fotbal Dumitru Dragomir au fost condamnaţi, luni, de Tribunalul Bucureşti, la câte 3 ani închisoare cu suspendare în dosarul dezafilierii ilegale a Universităţii Craiova. Mircea Sandu şi Dumitru Dragomir au primit câte 2 ani şi 4 luni închisoare, pedepse sporite cu câte 8 luni închisoare, însă instanţa a dispus suspendarea executării pedepselor de câte 3 ani închisoare, pe durata unor termene de supraveghere de 3 ani şi 4 luni. Cei doi au fost obligaţi să presteze muncă neremunerată în folosul comunităţii, dacă sănătatea le va permite, pe o durată de 100 de zile. Potrivit deciziei tribunalului, Mircea Sandu şi Dumitru Dragomir au fost obligaţi la plata a câte 80.000 lei amendă penală, precum şi 2 ani interzicerea unor drepturi civile.

• "Ana are mere". Le primeşte din Polonia şi Ungaria

Am putea produce mere cât pentru două Românii, dar cu toate acestea facem jocul străinilor. Polonia şi Ungaria sunt principalele ţări exportatoare, dar să nu uităm că producătorii de acolo primesc ajutoare pentru a-şi duce mărfurile altundeva în spaţiul intracomunitar. La noi, micii fermieri se plâng că nu sunt sprijiniţi nici măcar pentru a accesa fonduri europene. Voineşti, producţie în creştere Cine nu a auzit de merele de Voineşti nu e român pe deplin. Merele le găsim în pieţe, şi asta pentru că micii producători din Dâmboviţa au cantităţi infime pentru a putea să ajungă pe rafturile marilor magazine. În medie, cine sare de 3-5 ha de meri în Voineşti se poate spune că e boier. Ce face statul pentru a stimula producătorii să-şi mărească livezile sau să se unească într-o cooperativă pentru a-şi mări forţa de negociere? Mai nimic. Parlamentarii se mocăie să facă o Lege a cooperativelor, dar parcă cineva îi tot opreşte să finalizeze proiectul.

• NATIONAL

• Dragnea s-a decis sa joace!

După cum "National" dezvăluia cu câteva zile in urma, Liviu Dragnea s-a hotărât să joace la rupere. Nu doar in cadrul propriului partid, pe care îl va conduce de acum înainte cu o mana de fier, mai ales după ce-i va executa pe cei identificaţi "sifoane" de pe lista neagră, dar si pe scena politică. Mai mult chiar, împins de la spate de alegerile locale, Dragnea nu s-a mai mulţumit, ca până acum, doar să transmită in teritoriu semnale de rezistentă tacită in fata a ceea ce pesediştii si aliaţii lor politici numesc "prigoana DNA". Astfel ca, după cum reiese din informaţiile de ultima ora intrate in posesia National, Dragnea va trece chiar la contraatac, decis fiind să arate că, după eşecul "motănelului" Ponta, PSD are acum la conducere un "preşedinte jucător", după modelul impus cu succes de Traian Băsescu la vechiul PDL.

• Prietena Geaninei Terceanu baga fotbalul in FALIMENT!

Ajuns la capăt de linie, dosarul dezafilierii clubului Universitatea Craiova a primit, luni, sentinţa de la Tribunalul Bucureşti. Una hăbăucă, inimaginabila si care demonstrează încă o data ca întreg sistemul juridic din Romania este in putrefacţie. Mircea Sandu si Dumitru Dragomir au fost condamnaţi la închisoare cu suspendare (câte 3 ani de căciula fiecare), dar si la plata unei despăgubiri gigantice acordate lui Adrian Mititelu. Atenţie, FRF, LPF si cei doi foşti preşedinţi de acolo trebuie sa-i dea lui Mititelu peste un miliard de lei! Vreo 220 de milioane de euro, o nimica toata.

• PUTEREA

• CFR, vaca de muls a clanului Cicio

De mai mulţi ani, familia unui afacerist cvasinecunoscut din Negreşti-Oaş, judeţul Satu Mare, face bani frumoşi de pe urma Companiei Naţionale de Căi Ferate "CFR" SA. Luna trecută, firmele afaceristului sătmărean au câştigat patru contracte de lucrări de la CFR. Astfel, conturile familiei Cicio se vor rotunji cu aproximativ un milion de euro. Împreună cu cei doi fii ai săi, Vasile şi Gheorghe Daniel, omul de afaceri Gheorghe Cicio deţine mai multe societăţi comerciale de construcţii care prestează lucrări, aproape în exclusivitate, pentru CFR. Firmele controlate de clanul Cicio, Daria Const SRL, Ciceu SRL şi Construct ING SRL, participă la numeroase licitaţii organizate de Regionalele CFR din întreaga ţară. Şi câştigă, pe bandă rulantă. Fie că este vorba de revopsirea unor poduri, reparaţii curente sau diverse intervenţii la calea ferată, Gheorghe Cicio şi cei doi fii ai săi nu ratează nimic, chiar dacă în multe situaţii trebuie să se deplaseze, pentru o lucrare, şi câteva sute de kilometri.

• Construcţia gazoductului care traversează România începe în 2017

Odată cu "decesul' Nabucco, unul din cele mai grandioase proiecte menit să scape Europa de monopolul gazelor ruseşti, mai multe state UE s-au orientat către BRUA, un nou proiect care, deşi mai modest, are şanse mari de a fi pus în practică. Şi realizarea sa pare deja să prindă contur. BRUA urmează să lege reţelele de gaze naturale din Bulgaria, România, Ungaria şi Austria, statele respective punându-şi mari speranţe în acest proiect. Construcţia gazoductului va începe spre sfârşitul anului viitor, au declarat pentru ziarul PUTEREA, reprezentanţi ai Minsterului Energiei. Construcţia conductei ar putea fi finalizată în termen de doi ani, adică undeva la sfârşitul lui 2019, dacă totul decurge conform planurilor iniţiale. "Proiectul se desfăşoară conform graficului. Autorităţile contractante au demarat deja procesul de obţinere a avizelor şi a acordurilor necesare obţinerii autorizaţiilor de construire", au declarat, pentru PUTEREA, oficialii Ministerului Energiei.

• ROMANIA LIBERA

• Ţările baltice şi Polonia, pe picior de război

Balticii şi polonezii cer o prezenţă mai mare a forţelor NATO şi vor discuta despre crearea unui sistem regional de apărare aeriană la reuniunea miniştrilor Apărării de la Bruxelles. Reuters precizează că liderii ţărilor baltice şi Poloniei se tem că forţa NATO prevăzută să fie desfăşurată pe teritoriile lor este prea mică şi simbolică pentru a descuraja un atac al Rusiei, anexarea Crimeii din 2014 fiind încă vie în memoria acestor foste state din blocul sovietic. Şi intenţionează să facă presiuni asupra miniştrilor Apărării din ţările membre NATO reuniţi marţi şi miercuri la Bruxelles pentru a fi ajutate să construiasdcă un sistem de apărare aeriană contra avioanelor şi rachetelor ruse. Este însă vorba des­pre o etapă foarte sensibilă, susceptibilă să fie condamnată de Moscova ca o dovadă în plus a unei strategii NATO care îi ameninţă frontierele.

• Academia Română şi corupţia: Comoara din insula Ovidiu

Academia Română a "uitat" să-şi ceară înapoi Insula Ovidiu, care a fost dată pe 100 de ani mezinului de 25 de ani al unei familii de traficanţi cu motorină, din reţeaua Codruţ Marta-Blejnar. Cel mai înalt for al intelectualităţii româneşti, ultra-bogată în patrimoniu, deţinând zeci de mii de hectare de teren forestier şi agricol şi sute de imobile de o valoare imensă, şi-a apărat în ultimul deceniu averea cu dezinteres, lăsând în cunoştinţă de cauză ca active valoroase să i se scurgă printre degete către o mafie imobiliară cu puternice proptele politice. Aşa s-a întâmplat şi cu Ovidiu, singura insulă naturală de agrement din ţara noastră, amplasată pe Lacul Siutghiol, care a fost primită prin testament de la Iuliu Movilă. Insula Ovidiu a fost cedată societăţii comerciale Insula Ovidiu SRL, conform contractului de comodat valabil până în 2100 (nu e o greşeală de tipar), conform actului de înfiinţare al societăţii respective din 2004. Asociatul unic al firmei este Livadaru Cătălin-Marian, personaj care la acel moment avea 25 de ani.

• ZIARUL FINANCIAR

• Partidul "1.000 de euro pe lună"

Există tot mai multe categorii de salariaţi în România care au trecut în ultimii ani de limita de 1.000 de euro (4.500 de lei) pe lună salariu mediu net, chiar dacă drumul întregii economii către acest obiectiv este încă lung. Aceştia sunt cei mai mari fani ai Uniunii Europene, ai globalizării şi ai deschiderii economiei, iar creşterea numărului lor va face din România cel mai mare susţinător al integrării şi mai rapide spre vest, chiar dacă tocmai în aceste zile Vestul se chinuie să nu se rupă prin ieşirea Marii Britanii din UE. Problema mare este că cei 200.000 de angajaţi care câştigă peste 1.000 de euro net pe lună nu reprezintă decât 4% din numărul total al salariaţilor din România. Atunci când fiecare grupă de salariaţi din România va câştiga peste 1.000 de euro net în medie, se va putea spune că în sfârşit s-a terminat tranziţia. După aderarea la UE şi NATO, mulţi spun că România a rămas fără un obiectiv de ţară. Salariul mediu net 1.000 de euro pe lună: acesta trebuie să fie noul obiectiv de ţară al României. Şi este realizabil într-un deceniu cu o politică ambiţioasă şi corectă. Cine face Partidul "1.000 de euro pe lună" câştigă alegerile.

• Microsoft, o companie care se scaldă în bani, se va împrumuta pentru a cumpăra LinkedIn

Deşi este adevărat că Microsoft are rezerve de peste 100 de miliarde de dolari cash, cea mai mare parte din această sumă este depozitată peste hotare. Repatrierea banilor sau orice tentativă de a-i folosi pentru a face tranzacţia de 26,2 miliarde de dolari anunţată luni ar genera o taxă, care ar putea ajunge la 35% din sumă. Totuşi, costurile de repatriere nu sunt singurul motiv pentru care Microsoft a decis să se împrumute pentru a-şi finanţa achiziţia. Prin împrumut, compania poate deduce cheltuielile cu dobânda, ceea ce va reduce masiv viitoare taxe pe care trebuie să le plătească guvernului federal. Astfel, prin finanţarea achiziţiei prin datorie, Microsoft ar putea să elimine, legal, aproximativ 9 miliarde de dolari de taxe pe care ar trebui să le plătească anul acesta, şi să economisească mai multe milioane de dolari în anii care urmează folosind deduceri de dobânzi şi venit impozabil.

• Ponderea activelor bancare în PIB-ul României, la jumătate faţă de Cehia sau Ungaria

România şi-a adjudecat anul trecut ultima poziţie din regiune în clasamentul după ponderea activelor în Produsul Internet Brut (PIB), cu un grad de bancarizare de numai 59%, la jumătate faţă de nivelul din Cehia sau Ungaria, potrivit unei analize realizate de Raiffeisen Research. Cele 36 de bănci care operează pe piaţa românească aveau la fianalul anului trecut active totale de 377 miliarde de lei (85 mld. euro). "Scăderea gradului de bancarizare este neobişnuită şi este cauzată de faptul că reluarea activităţii bancare a fost întârziată. În ţările vestice Banca Centrală Europeană a avut intervenţii masive pentru reluarea creditării şi politici monetare agresive. În România BNR a fost mai prudentă, a folosit instrumentele clasice precum rata de dobândă şi rezervele minime obligatorii, spre deosebire de BCE care a intervenit şi prin relaxare cantitativă", a declarat analistul finaniciar Aurelian Dochia. Gradul de bancarizare scade în România din 2008 încoace şi a ajuns anul trecut la minimul de după criză.