REVISTA PRESEI 14.11.2011

• ADEVARUL

• Angajaţii ArcelorMittal Galaţi ies marţi în stradă. Motivul este legat de blocarea negocierii salariilor pe 2012

Schimbarea legislaţiei muncii a produs un adevărat haos sindical la ArcelorMittal Galaţi, cea mai mare întreprindere privată din România. Dacă în anii precedenţi negocierile salariale au fost purtate de administraţia combinatului siderurgic gălăţean cu liderii sindicatelor - de regulă, pe platformă au existat tot timpul între 5 şi 8 sindicate reprezentate - de data aceasta lucrurile sunt mult mai complicate. Potrivit Noului Cod al Muncii, un sindicat poate participa la negocieri salariale doar dacă demonstrează că are ca membri cel puţin jumătate plus unul dintre angajaţii societăţii. Or, la combinatul de la Galaţi, niciunul dintre sindicate nu îndeplineşte acest criteriu, având cel mult 20%.

• Din prăbuşirea euro se pot câştiga milioane

Investitorii pariază pe deprecierea monedei europene, folosind instrumente financiare care le pot aduce milioane de dolari atunci când cursul cade. Problemele din Uniunea Europeană şi situaţia incertă a Greciei şi a Italiei par o ocazie prea bună pentru a fi ratată de pieţe. Investitorii folosesc instrumente financiare cu grad ridicat de risc, fiind convinşi că pot avea câştiguri semnificative de pe urma deprecierii monedei unice europene. Pariurile care presupun cele mai mari câştiguri implică şi cele mai ridicate riscuri. Însă investitorii nu mai percep aproape niciun risc atunci când pariază pe căderea cursului de schimb al euro în raport cu dolarul.

• Toţi ochii aţintiţi spre Roma

Astăzi va avea loc şi o emisiune de obligaţiuni guvernamentale italiene. Săptămâna trecută, costurile de împrumut ale statului au depăşit record după record, atingând trei zile la rând noi maxime istorice. Succesul sau eşecul licitaţiei de astăzi îşi va pune amprenta asupra monedei europene. Încă o necunoscută care îi ţine în corzi pe investitori este implicarea Băncii Centrale Europene (BCE) în strategia de soluţionare a crizei. Practic, toată lumea vrea să ştie dacă instituţia va interveni pe pieţe pentru a cumpăra masiv obligaţiuni guvernamentale (pentru a duce în jos dobânzile) sau dacă va tipări bani. Mai mulţi manageri de fonduri de investiţii au declarat pentru "The Wall Street Journal" că se aşteaptă ca BCE să anunţe că va cumpăra cantităţi nelimitate de obligaţiuni pentru a calma pieţele.

• Previziunile lui Roubini din 2006 s-au îndeplinit la virgulă

Cei care l-au criticat pe Nouriel Roubini în urmă cu cinci ani, când acesta prevestea colapsul Italiei, ar trebui să ia aminte. Ceea ce scria atunci economistul vedem că se întâmplă sub ochii noştri chiar în aceste zile. El a văzut încă de atunci că Italia va ajunge în acelaşi stadiu ca şi Argentina, dacă nu implementează reformele corecte. "Din păcate, lipsa unor reforme economice serioase în Italia creşte riscul ca această ţară să sfârşească precum Argentina. Aceasta nu este o prejudecată, dar, dacă Italia nu se reformează, o ieşire din Uniunea Economică şi Monetară a UE în următorii cinci ani nu este imposibilă", scria el în 2006, lucru perfect valabil şi astăzi.

• Din ce a observat pe stradă, Franks crede că hopul economic în România a fost trecut

Situaţia economică din România se îmbunătăţeşte, spune şeful misiunii FMI la Bucureşti, Jeffrey Franks. El a ajuns la această concluzie plimbându-se pe străzile din Capitală şi observând că activitatea comercială se înteţeşte. "Mergând pe străzile Bucureştiului şi făcând comparaţia cu un an, doi în urmă, observ o ameliorare a activităţii economice. În loc să văd magazine care se închid, văd magazine care se deschid. Cred că există sentimentul că am trecut hopul", a spus Franks la emisiunea "După 20 de ani", difuzată la Pro TV, potrivit Mediafax. Cu toate acestea, el admite că percepţia este una superficială. "Am călătorit în alte părţi ale ţării şi aş vrea să fac mai mult pentru ele, deoarece condiţiile diferă foarte mult de la o regiune la alta", a continuat Franks.

• Krugman: Aşa se termină epopeea euro, cu bunga-bunga

Până nu de mult, liderii europeni susţineau sus şi tare că Grecia nu trebuie să iasă din zona euro şi, mai mult, că este capabilă să-şi plătească datoriile. Acum, când Italia este aproape de a se da cu capul de stânci, e greu de crezut că zona euro o să supravieţuiască, scrie Paul Krugman, laureat al premiului Nobel pentru Economie, într-un editorial publicat de "The International Herald Tribune". Comentariul său, intitulat "Legends of the fail", joc de cuvinte care face trimitere la filmul "Legends of the fall" ("Legendele toamnei"), începe cu o prezumţie hilară şi sumbră în acelaşi timp: "Iată cum se termină epopeea euro - nu cu un bang, ci cu bunga-bunga". Şi aici Krugman este subtil. "Bunga-bunga" a fost termenul folosit pentru a descrie faimoasele petreceri cu prostituate ale premierului italian, Silvio Berlusconi.

• Cine va fi următoarea victimă a crizei datoriilor, după Grecia şi Italia?

Următoarea victimă a lipsei de încredere a investitorilor va fi Spania, din cauza dificultăriţilor pe care le are această ţară în a-şi atinge ţintele de reducere a deficitului bugetar, consideră analiştii şi economiştii chestionaţi de mai multe publicaţii internaţionale. Un raport al Comisiei Europene, citat de "The Telegraph", arată că Spania este pe cale să rateze ţinta de reducere a deficitului bugetar pe care o are, adică valoarea acestui indicator să nu ajungă la 6% din PIB. În schimb, deficitul va atinge 6,6% din PIB, în scădere de la 9,2% în 2010. Totodată, analiştii văd Spania ca pe o economie slabă, cu reale probleme în sectorul bancar. Randamentul obligaţiunilor Spaniei a crescut şi el, chiar dacă într-un ritm mai lent decât în cazul Italiei.

• China pune condiţii inacceptabile pentru a ajuta Europa

China s-a oferit să ajute Europa să depăşească mai repede momentele de criză a datoriilor, punând în schimb trei condiţii respinse categoric de liderii europeni, au declarat două surse din cadrul autorităţilor de la Beijing, citate de Reuters. Astfel, China îşi doreşte obţinerea unei influenţe mai mari în cadrul Fondului Monetar Internaţional şi recunoaşterea statutului de economie de piaţă în cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului. Totodată, Beijingul vrea ca Europa să ridice embargoul impus asupra armelor. Cerinţa legată de influenţa în cadrul FMI ar fi fost cel mai uşor de obţinut, comentează ziariştii de la "Chicago Tribune". Însă această opţiune a fost respinsă categoric de liderii europeni, întrucât ar fi însemnat ca moneda chineză, yuanul, să intre în rândul celor în funcţie de care se calculează DST-urile (drepturi speciale de tragere), moneda virtuală a FMI.

• Ciao, Berlusconi!

Premierul Silvio Berlusconi a demisionat în huiduielile italienilor. Tehnocratul Mario Monti se pregăteşte să-i ia locul şi să se lupte cu criza economică. Acuzat că a subminat credibilitatea ţării sale, Il Cavaliere a demisionat, sâmbătă, din fruntea Guvernului italian, dar numai după ce s-a asigurat că Parlamentul a adoptat măsurile de austeritate solicitate de Uniunea Europeană. Vestea a fost primită cu aplauze la Roma. Demisia a fost acceptată de preşedintele Republicii, Giorgio Napolitano, care ar urma să îl numească în locul lui Berlusconi pe fostul comisar european Mario Monti, în vârstă de 68 de ani, înainte de deschiderea burselor, astăzi. Culmea umilinţei, Il Cavaliere a fost nevoit să părăsească palatul prezidenţial printr-o ieşire secretă, în timp ce în faţa intrării principale manifestanţii aplaudau şi strigau "bufonule, bufonule!".

• CAPITAL

• Ce ne aşteaptă dacă Grecia şi Italia clachează?

Scumpirea finanţării şi refinanţării pentru bugetele private ale firmelor din cauza reîngheţării pieţelor şi a falimentului unor bănci din ţara noastră sunt două potenţiale pericole pentru România, în cazul în care situaţia din cele două ţări se deteriorează. < Grija României faţă de problemele Atenei este legată, pe de o parte, de expunerea mare prin prezenţa importantă a băncilor greceşti în ţara noastră. Însă, cel mai mare pericol pentru România ar fi o reîngheţare a pieţelor financiare, care s-ar putea produce nu numai din cauza prăbuşirii depline a Greciei, ci şi printr-un cumul de evenimente, cum ar fi o evoluţie tot mai precară a guvernării în Italia. În acest caz, am avea mari probleme cu deficitul financiar, dar şi cu refinanţarea datoriei publice şi private >, a precizat, pentru Capital, profesorul în economie Daniel Dăianu.

• Cu sau fără recesiune, chiar şi cu leul slab, inflaţia ne ajută în 2012

Teoretic, e bine. Practic, va fi la fel ca în 2011, nu mult mai bine, chiar dacă inflaţia doboară record după record de scădere. Riscul recesiunii întunecă potenţialul de creştere economică. Ultimul raport privind ţintirea inflaţiei prezentat de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, arată tendinţa de consolidare a scăderii inflaţiei, după ce în trimestrul trei aceasta a scăzut "chiar mai mult decât am anticipat şi am intrat în banda de variaţe", după cum spune Mugur Isărescu. Proiecţiile BNR pe 2012 arată că vom asista la noi minime istorice ale inflaţiei în România. "Până în primăvara lui 2012 va urma o cădere a preţurilor de consum. Este posibil chiar ca, în martie 2012, să avem inflaţie 2% sau chiar mai mică", precizează Isărescu.

• Guvernul maghiar a interzis construcţia de malluri. Poate fi aceasta o soluţie şi pentru România?

Guvernul din Ungaria a aprobat o propunere de interzicere temporară a construcţiei de centre comerciale noi mai mari de 300 de metri pătraţi. "Intenţia este de a modifica structura retailului", a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului Andras Giro-Szasz, citat de The Wall Street Journal. După cum explică acesta, 69% din cifra de afaceri a retail-ului din Ungaria este controlată de corporaţii internaţionale care reprezintă numai 1% din antreprizele din retailul local. Restul de 99%, adică afacerile mai mici, au o felie de numai 31% din piaţă.

• CURENTUL

• Partidul Poporului - Dan Diaconescu, construit din banii supţi de la popor

Petromservice, firma controlată şi delapidată de Sorin Ovidiu Vîntu şi Liviu Luca, a finanţat televiziunea "guşterului" Dan Diaconescu, OTV, precum şi proaspăt înfiinţatul Partid al Poporului cu aproximativ 67 milioane de euro în ultimii trei ani. Douăzeci de milioane de euro au fost achitaţi în 2008, atunci când una dintre firmele deţinute de Petromservice, GMG Media Box SA, a cumpărat 19,9% din acţiunile firmei care deţine licenţa televiziunii OTV, Ocram Televiziune SRL, iar ceilalţi 47 milioane de euro au fost achitaţi pentru publicitate, informează Adevărul, în schimbul celor 41.000 de spoturi publicitare difuzate la televiziunea lui Diaconescu.

• Geoană pierde meciul cu Ponta pe mâna arbitrilor, dar va juca la baraj

Partida dintre Ponta şi Geoană, disputată ieri pe terenul neutru de la Kiseleff, s-a încheiat cu victoria lui Victoraş care a câştigat pe mâna arbitrilor. Şi nu oricare, ci a prietenului său, noua speranţă din umbră a PSD, senatorul Daniel Şova, juristul care jurizat "cartonaşul roşu" primit ieri de Mircea Geoană. În calitatea sa de şef al Comisiei Naţionale de Arbitraj şi Integritate Morală (CNAIM) a PSD, juristul Şova, cel care făcea banii fifty-fifty cu Ponta de la complexurile Turceni şi Rovinari, a decis prima etapă a decesului pesedist a lui Geoană. Astfel, după circa o oră de discuţii interne, potentaţii zilei au decis că Geoană nu mai este demn de PSD şi trebuie să-şi facă bagajele şi să plece.

• CURIERUL NATIONAL

• ANPC ar putea avea atribuţii de control asupra comercianţilor care fac publicitate comparativă

Până acum erau abilitate doar Ministerul Finanţelor şi Consiliul Naţional al Audiovizualului. Controalele se pot face în urma unei sesizări sau din oficiu. Dacă se dovedeşte că este publicitate comparativă înşelătoare, Autoritatea poate aplica amenzi cuprinse între 3.000 şi 30.000 lei. Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a elaborat un proiect de lege prin care va avea atribuţii de control şi sancţionare a comercianţilor care-şi fac publicitate comparativă ilegală. Proiectul de modificare a Legii 158/2008 privind publicitatea înşelătoare şi publicitatea comparativă a fost postat spre dezbatere publică pe site-ul ANP, observaţiile fiind aşteptate până joi, 17 noiembrie.

• Explicaţiile S&P referitoare la mesajul eronat "nu sunt clare" pentru Paris

Anunţul oficial al agenţiei de rating S&P - în care confirmă că mesajul transmis joia trecută anunţând diminuarea calificativului "AAA" al Franţei a fost rezultatul unei erori tehnice - nu mulţumeşte, se pare, autorităţile franceze. Chiar dacă agenţia americană a precizat că au fost luate "imediat" măsuri pentru evitarea unor erori similare, chiar dacă ea s-a declarat gata să coopereze cu autorităţile europene competente, la Paris reacţiile sunt vehemente. "Eroarea" comisă de S&P, au remarcat comentatorii presei franceze, a picat cum nu se poate mai prost, tocmai într-un moment în care zvonurile despre o posibilă extindere a crizei datoriilor din Grecia şi Italia asupra Franţei au circulat tot mai intens în ultimele zile. Autorităţile franceze îşi pun întrebarea dacă a fost vorba, într-adevăr, de o eroare tehnică ori a fost o perdea de fum pentru mascarea faptului că S&P se află pe punctul de a degrada nota Franţei?

• Italia, pe toboganul pe care a căzut şi Grecia

Peter Tchir (TF Market Advisors) observă că niciuna din ţările zonei euro nu şi-a revenit după ce costurile împrumuturilor au depăşit 6%. Italia a sărit decisiv peste acest prag luna aceasta, iar săptămâna trecută titlurile de stat cu scadenţa la zece ani s-au tranzacţionat şi cu un randament mai mare de 7%. Barclays Capital: Italia se află acum dincolo de punctul de unde nu mai este cale de întoarcere. Câteva mii de italieni s-au adunat sâmbătă seara în jurul Palatului Prezidenţial din Roma pentru a-l vedea pe fostul premier Silvio Berlusconi înmânându-şi demisia preşedintelui Giorgio Napolitano, transmite Al-Jazeera.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Ultimele 16 zile ale lui Geoană în PSD

Preşedintele Senatului este pe cale să-şi încheie cariera în rândul social-democraţilor. Ca o premieră, el ar putea fi primul şef de partid exclus din formaţiunea pe care a condus-o timp de cinci ani. Ziua de 30 noiembrie 2011 ar trebui să fie ultima pe care Mircea Geoană o mai trăieşte oficial ca membru PSD. Dacă Victor Ponta îşi mai menţine intenţia exprimată la ultima şedinţă a conducerii PSD, la data menţionată, la Cluj - Napoca, ar trebui să aibă loc Comitetul Executiv al PSD. Acesta este forul care va bătea în cuie decizia de excludere din partid. Votul liderilor de filiale înclină net spre aprobarea propunerii făcute de Comisia de Integritate Morală la solicitarea preşedintelui PSD. Comisia este formată din câte un reprezentant al fiecărui lider de filială, iar votul a reflectat instrucţiunile acestora.

• Românii din Italia cred că o vor duce mai bine fără Berlusconi

Plecarea lui "Il Cavaliere" din fruntea guvernului le dă speranţe conaţionalilor noştri din peninsulă. Aceştia se aşteaptă la dezgheţarea creditării şi la revirimentul sectorului construcţiilor. Aproape un milion de români- 968.576 - trăiesc în Italia, potrivit datelor furnizate, la începutul anului, de Institutul Naţional de Statistică de la Roma. În realitate însă, numărul lor este dublu şi cei mai mulţi o duc tot mai greu din cauza crizei din sectorul construcţiilor. Criza politică nu a făcut decât să o adâncească pe cea economică, motiv pentru care aşteptata înlocuire a lui Silvio Berlusconi cu tehnocratul Mario Monti nu poate fi decât o veste bună. "Ne aşteptăm la semnale pozitive pe bursă, la relansarea creditării şi, implicit, a sectorului construcţiilor. Primele semnale pozitive au apărut încă de vineri", a declarat, pentru EVZ, vicepreşedintele Partidului Identitatea Românească, Adrian Grigor.

• "Turnătorii" revin cu tupeu în lupta anticorupţie

De frica arestului, tot mai mulţi învinuiţi devin martori, după ce denunţă "combinaţiile" ilegale la care au luat parte . Ultimul prins în plasă este primarul Clujului, Sorin Apostu. In ultima lună, mai multe cazuri de corupţie au fost instrumentate în urma unor denunţuri. Elocvente sunt cazurile vice-preşedintelui Consiliului Judeţean Cluj, Radu Bica, şi al primarului municipiului, Sorin Apostu. Ei au fost reţinuţi de procurori şi, ulterior, arestaţi de judecători în baza unor denunţuri făcute de Aspazia Droniuc, o femeie de afaceri din Cluj, care i-a dat pe mâna DNA.

• Exclusiv | Avem 6.000 de tone de aur, adică 250 de miliarde de euro!

Un studiu recent asupra exploatării zăcămintelor de aur din România arată că suntem în elita mondială a metalelor preţioase. "Ocupăm locul cinci în lume la extracţie, în decursul istoriei", ne-a spus profesorul dr. Gheorghe Popescu de la Facultatea de Geologie Bucureşti, autorul cercetării. Cu toate acestea, România mai are 6.000 de tone de aur în zăcăminte. Cât înseamnă asta? Dacă ne raportăm la cursul BNR de vinerea trecută, când un gram de aur a fost 180 de lei, valoarea totală a zăcămintelor este de aproximativ 250 de miliarde de euro! Şi aceasta în condiţiile în care poporul român se luptă cu sărăcia şi cu nesiguranţa locurilor de muncă.

• Obama caută, cu Rusia şi China, un răspuns la programul nuclear iranian

Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, a anunţat că el şi omologul său chinez, Hu Jintao, doresc ca Iranul să respecte "regulile şi normele internaţionale", pe fondul unor recente acuzaţii că Teheranul desfăşoară activităţi secrete pentru a obţine arma nucleară, relatează Agerpres. Întâlnirea lui Obama cu Hu, ieri, a urmat după o lungă discuţie cu preşedintele rus Dmitri Medvedev pe marginea summitului Asia-Pacific, APEC, la Honolulu în Hawai. În timpul întâlnirii sale cu Medvedev, Obama a declarat reporterilor că Statele Unite şi Rusia intenţionează să vină cu "un răspuns comun" la eforturile nucleare ale Iranului.

• JURNALUL NATIONAL

• Românul curtat de giganţii mondiali ai petrolului. Guvernele din SUA, Canada şi Japonia, interesate de invenţia profesorului Constantin Crânganu

Prof. univ. dr Constantin Crânganu este căutat de firme ca Exxon, British Petroleum, Chevron sau Amoco Corporation. Motivul? O descoperire revoluţionară realizată de român în domeniul energiei. Este vorba despre o metodă de extragere a gazului metan din acumulările marine şi continentale de hidraţi de metan. Drepturile de autor ale invenţiei sunt deţinute în proporţie de 35% de profesorul Crânganu, restul de 65% revenindu-i Institutului de Geoştiinţe pentru Explorare şi Dezvoltare din cadrul Universităţii Oklahoma, unde românul nostru a condus, în calitate de direct adjunct, programele de cercetare. Utilizarea pe scară largă a brevetului său ar putea da peste cap toate pronosticurile în ce priveşte evoluţia economiei mondiale şi chiar ar putea diminua crizele ce se succed val după val de câţiva ani încoace.

• Europa, încotro? Unde duc schimbările recente de pe "bătrânul continent"?

Silvio Berlusconi şi-a ţinut promisiunea. La sfârşitul săptămânii care s-a încheiat, el şi-a dat demisia din fruntea Guvernului italian, lăsându-i succesorului său - al cărui nume nu fusese anunţat până la închiderea ediţiei - o misiune extrem de grea: aceea de a scoate Italia din criză, "impunându-le italienilor să strângă şi mai mult cureaua şi adoptând şi alte reforme urgente pentru relansarea eco­no­miei", sunt de părere analiştii, citaţi de AFP. Despre succesorul lui Berlusconi la şefia Executivului se vorbeşte deja de câteva zile, comentatorii politici şi presa vehiculând tot mai des numele fostului comisar european Mario Monti.

• NATIONAL

• Geoana, exclus de PSD ca sa-l inlocuiasca pe Boc?

Comisia Nationala de Arbitraj si Integritate Morala a PSD l-a judecat in absenta pe Mircea Geoana, votand, in final, pentru excluderea acestuia din partid. In timp ce la PSD scandalul era inca in toi, conservatorul Ion Minca, liderul PC Constanta, arunca pe piata un scenariu uluitor: Mircea Geoana premier. "Am fost in urma cu doua saptamani la Milano, la invitatia prefectului de la Milano. Stand de vorba cu cateva persoane acolo, poate nu ma credeti, mi s-a spus ca urmatorul prim-ministru in Romania va fi Mircea Geoana", a povestit Minca. Profitand de reuniunea CNAIM, Organizatia PSD Sector 3 a solicitat membrilor Comisiei excluderea din partid a vicepresedintelui Robert Negoita. Social-democratul este acuzat de colegii de partid ca ar fi pus la conducerea PSD Sector 3 persoane excluse din partid pentru colaborare cu PDL.

• Gusa: Nastase va fi condamnat!

Lui Adrian Nastase i se apropie franghia de par. Cel putin asa sustine Cozmin Gusa, care a precizat ca sentinta in cazul fostului premier va fi una dura. Adrian Nastase incearca sa stranga partidul in jurul sau pentru a scapa de dosarele penale. O spune, cu subiect si predicat, Cozmin Gusa, fost secretar general al PSD pe vremea cand partidul era condus de acelasi Adrian Nastase. "Nastase din perioada 2001-2003, cand am lucrat impreuna, era un barbat politic cu multe defecte, dar cu o coloana vertebrala solida, Nastase dupa ce a pierdut alegerile prezidentiale si a plecat si de la sefia Camerei Deputatilor, a devenit usor nevertebrat", a mai declarat Gusa.

• Majoritatea grecilor il sustin pe noul premier Lucas Papademos

Majoritatea grecilor il sustin pe Lucas Papademos, care conduce un Guvern de uniune nationala alcatuit de socialisti, dreapta si extrema dreapta, releva doua sondaje publicate duminica de presa din aceasta tara. Cincizeci si cinci la suta dintre persoanele interogate au "o parere pozitiva" fata de Papademos, in timp ce 18 la suta afirma ca au o opinie "negativa", iar 27 la suta sustin ca "nu au nicio parere", potrivit unui sondaj efectuat vineri la nivel national de institutul Public Issue asupra unui numar de 1.200 de persoane, publicat de Kathimerini.

• Liga Araba suspenda Siria si cere sanctiuni impotriva acesteia

Liga Araba a decis sa suspende Siria si a cerut sanctiuni impotriva Damascului, facand apel la opozitie sa vina la sediul sau din Cairo pentru a discuta despre "tranzitie". Optsprezece dintre cei 22 de membri ai Ligii Arabe au votat in favoarea unui apel catre toti liderii opozitiei "sa convina asupra unui proiect unic pentru gestionarea viitoarei tranzitii a Siriei", a explicat in cadrul unei conferinte de presa Hamad ben Jassem al-Thani, care a prezidat sambata reuniunea Ligii Arabe privind Siria.

• PUTEREA

• CFR Marfă, vândută la fier vechi?

După ce a adus în stare de faliment CFR Marfă, conducerea Ministerului Transporturilor încearcă să acopere "gaura neagră" din sistemul feroviar prin vânzarea a peste jumătate din acţiuni. În timp ce Guvernul rus a obţinut recent circa 3 miliarde de euro pentru 75% din acţiunile unuia dintre operatorii de transport feroviar de marfă, care deţinea 192.000 de vagoane, Guvernul Boc ar putea "scăpa" de pachetul majoritar al CFR Marfă, societate care deţine aproximativ 40.000 de vagoane, pentru maximum 400 milioane de euro, afirmă specialişti din Ministerul Transporturilor. În urmă cu trei ani, Ministerul Transporturilor ar fi obţinut cel puţin un miliard de euro pentru pachetul majoritar al CFR Marfă.

• ING Bank: Leul ar putea atinge minimul record de 4,40/euro până la sfârşitul anului

ING estimează că leul ar putea atinge minimul record de 4,40 lei/euro până la sfârşitul anului, pe fondul persistenţei problemelor datoriilor suverane din zona euro şi din perspectiva privind un dolar SUA mai apreciat, se arată într-un raport al ING Bank. "Ne-am ajustat uşor în creştere prognozele pentru perechea euro/leu având în vedere persistenţa problemelor datoriilor suverane din zona euro şi perspectiva ING privind un dolar SUA mai apreciat. Ne aşteptăm acum ca leul să atingă minimul record de 4,40/euro până la sfârşitul anului", se precizează în raportul băncii, citat de NewsIn.

• Jeffrey Franks: Trecerea României la euro poate fi amânată

Adoptarea de către România a monedei europene în 2015 este o ţintă foarte ambiţioasă, ce poate fi amânată, dacă economia nu va fi reformată eficient, având în vedere situaţiile actuale cu care se confruntă ţările care au aderat la euro fără a avea o economie solidă, a declarat, duminică, într-o dezbatere televizată la ProTv, şeful delegaţiei Fondului Monetar Internaţional în România, Jeffrey Franks.

• Criza economică loveşte în democraţie

Elita europeană poate fi considerată responsbilă pentru răsturnarea liderilor a două guverne din zona euro, în doar trei zile. Începând de astăzi, Grecia şi Italia sunt conduse de doi premieri care vor prelua portofoliile ocolind unul dintre principiile de bază ale democraţiei: votul direct.

• ROMANIA LIBERA

• Ce se întâmplă dacă Grecia renunţă la Euro?

Potrivit publicaţiei germane Der Spiegel, experţii financiari ai guvernului de la Berlin au pregătit mai multe scenarii care ar putea deveni realitate în cazul unui faliment al Greciei, căruia i-ar urma cel mai probabil ieşirea statului elen din zona euro. Scenariile privind viitorul Greciei în context internaţional au fost realizate ca urmare a semnalelor venite din partea Greciei, ce pun la îndoială continuarea programului de austeritate negociat cu Uninunea Europeană. Astfel, în cazul în care grecii decid să bată în retragere, devine foarte probabilă ieşirea acestora din zona euro.

• Lista Monicăi Macovei: 10 persoane care trebuie să plece din guvern şi administraţie

Fosta ministră a Justiţiei care a luat parte la audierile de la Comisia de Etică din PDL i-a trimis premierului Emil Boc o listă cu zece persoane care ar trebui să plece din guvern: secretari de stat şi şefi de agenţii. Primul ministru nu i-a dat nici un răspuns deocamdată şi nici Comisia nu a luat vreo decizie, dar lucrurile ar putea să se precipite după arestările de la Cluj, care au agitat în ultimele săptămâni partidul. Eurodeputata PDL susţine că partidul va ieşi întărit după curăţarea sa de corupţi, argumentând că independenţa justiţiei este demonstrată chiar prin faptul că democrat-liberali extrem de influenţi au fost arestaţi.

• SAPTAMANA FINANCIARA

• În caz de urgenţă, FMI ar putea finanţa deficitul guvernului Boc. Interviu cu Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI în România

Creşterea economică de anul viitor este con­diţionată într-o mare măsură de ab­sorbţia fondurilor europene şi de ca­pa­ci­tatea cererii interne de a genera consum, este de părere şeful misiunii FMI în Ro­mânia, Jeffrey Franks. Potrivit acestuia, şansele ca ţara noastră să atragă banii din acordul de tip preventiv semnat cu Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Mondială sunt încă scăzute, dar au crescut faţă de acum şase luni. Oficialul FMI a mai declarat că instituţia financiară, în funcţie de situaţia în care România va avea nevoie să acceseze sumele din acord, va fi deschisă la negocieri. Iar când se va ajunge într-o situaţie de acest fel, atunci se va discuta în ce cont vor merge aceste sume, respectiv dacă vor fi di­rec­ţionate către Trezorerie, pentru finanţarea de­fi­citului bugetar, excepţie acceptată doar în cazul României în 2009, sau către rezervele BNR, cum prevede statutul FMI.

• Europa cu două viteze nu poate avea o singură monedă

Oficialii europeni încep să accepte posibilitatea unei zone euro mai restrânse, dar mai sănătoase. Pieţele financiare au avut o nouă săptămână dificilă, care a debutat cu demisia premierului grec, Giorgios Papandreou, a continuat cu cea a prim-ministrului italian Silvio Berlusconi şi a culminat cu "actul ratat" al Standard&Poor's de joi, care a anunţat "din greşeală" retrogradarea ratingului triplu A al Franţei. Şi, pentru ca haosul să fie complet, potrivit Reuters, oficialii francezi şi cei germani negociază pe ascuns crearea unei zone euro mai integrată, cu un număr de membri mai redus, însă şi mai sănătoşi din punct de vedere fiscal-bugetar. Grecia nu mai pare a fi cea mai importantă problemă a zonei euro, oficialii europeni resemnându-se cu gândul că falimentul controlat al statului elen va fi un răsunător eşec.

• ZIARUL FINANCIAR

• Săptămâna în care Europa a ajuns în pragul dezastrului, dar s-a oprit la timp

Doi premieri din zona euro au demisionat. Costurile de finanţare ale Italiei şi Sloveniei au atins niveluri nesustenabile. Pieţele s-au prăbuşit. Franţa şi Italia s-au angajat pe calea austerităţii. Au apărut zvonuri că liderii europeni pregătesc destrămarea zonei euro. Săptămâna trecută niciun guvern european nu s-a simţit în siguranţă, iar criza datoriilor şi puterea ei de propagare au demonstrat cât de neputincioase sunt mijloacele de apărare ale Europei în faţa presiunilor pieţelor. Prin luneta investitorilor s-au perindat Grecia, Italia şi chiar una dintre cele mai mari economii europene, Franţa, ultimele două state fiind văzute ca următoarele victime ale crizei, scrie The Guardian.

• Guvernul pariază din nou pe o creştere a veniturilor, cu 7%. Cât de fezabilă este? Care sunt cei mai importanţi parametri ai legii bugetului pe 2012

Guvernul mizează anul viitor pe creşterea veniturilor cu 7% în condiţiile menţinerii cotei unice la 16% şi a TVA la 24%, în scenariul unei creşteri economice pozitive de circa 2% şi al îmbunătăţirii colectării şi al absorbţiei fondurilor europene. Pe partea de cheltuieli vor continua ajustările la cheltuielile de personal şi cu asistenţa socială, în timp ce investiţiile şi cheltuielile cu bunuri şi servicii vor creşte.

• Legea bugetului. Proiect de buget 2012: pensiile speciale sunt cu 17% mai mari decât înainte de reformă

Guvernul a publicat pe mfinante.ro proiectul legii bugetului pe 2012. "Reforma" sistemului de pensii a majorat pensiile speciale cu 17% în 2012 faţă de 2010. Bugetul pentru pensii al MApN, MAI şi SRI este de 4,4 mld. lei. Bugetul de pensii pentru Ministerul Apărării creşte în 2012 cu 9% faţă de 2011, până la 2,47 miliarde de lei, pentru Ministerul de Interne cu 5%, până la 1,62 miliarde de lei, iar pentru Serviciul Român de Informaţii cu 6%, până la 327 milioane de lei. Bugetul de pensii al Casei Naţionale de Pensii şi Asigurări Sociale (CNPAS) creşte cu doar 0,05%.

• CEC Bank atacă pe ipotecarele în lei cu 5,97% dobândă. Este prima dată când banca de stat vine cu dobânzi apropiate de prima casă

Banca de stat CEC Bank face în sfârşit un gest puternic de încurajare a creditului în lei şi aduce pe piaţă împrumuturi ipotecare cu dobândă fixă de 5,97% în primul an, iar apoi variabilă după formula ROBOR la 6 luni plus 1,75 puncte procentuale. Până pe 15 ianuarie CEC Bank vinde credite ipotecare în lei cu valoarea maximă de 2,8 milioane de lei (circa 643.000 de euro) cu dobândă promoţională fixă de 5,97% în primul an de creditare. Este prima ofertă atractivă care apare pe piaţă în contextul discuţiilor privind necesitatea încurajării finanţărilor în moneda naţională, o dobândă de sub 6% pe an în lei putând concura creditele în euro.

• Câţi bani au mai rămas pe bursă după ravagiul din august

Valoarea totală a portofoliilor deţinute de inves­titori pe Bursa de la Bucureşti a scăzut cu 7,4 mld. lei (1,7 mld. euro) în al treilea trimestru, până la un total de 13,07 mld. lei (3,1 mld. euro) la finalul lunii septembrie, potrivit statisticilor emise de Fondul de Compensare a Investitorilor (FCI). Statisticile nu iau în calcul dacă acelaşi investitor are deschis unul sau mai multe conturi. Valoarea totală a acestor portofolii reprezintă valoarea acţiunilor înregistrate în conturile deschise de investitori la societăţile de brokeraj, bănci sau societăţi de administrare a investiţiilor, acestea incluzând şi plasamentele investitorilor în instrumente futures pe Bursa din Sibiu şi chiar acţiunile cumpărate pe pieţele externe prin intermediul firmelor locale de brokeraj.