• ADEVARUL
• Petrom îşi ia adio de la exportul de gaze
Camera Deputaţilor, for decizional, a adoptat ieri o iniţiativă care interzice exportul de gaze din România până la diversificarea surselor de import. Măsura loveşte puternic planurile Petrom, care îşi doreşte de mai mulţi ani să exporte gazele ieftine din România. Acestea au acum un preţ de trei ori mai mic decât cele de pe pieţele internaţionale, adică 160 de dolari pe mia de metri cubi, faţă de peste 500 de dolari. Interesant este că Guvernul şi-a asumat în faţa FMI că va înlătura tot până ieri, 15 decembrie, toate barierele în calea exportului de gaze. Deputatul Iulian Iancu, iniţiatorul acestei propuneri, susţine că oficialii de la Bruxelles nu vor ataca în niciun fel decizia Parlamentului, chiar dacă poate fi încadrată la "restricţii în circulaţia mărfurilor".
• Începe bătălia pentru desenarea colegiilor
Comasarea alegerilor locale şi parlamentare, pentru care Guvernul Boc şi-a angajat, ieri, răspunderea în Parlament, vine la pachet cu redesenarea colegiilor electorale. În acest fel, PDL atinge o dublă ţintă. Pe de o parte, alegerile locale vor avea loc în aceeaşi zi cu cele parlamentare şi primarii partidului vor avea un grad sporit de mobilizare. Pe de altă parte, prin redesenarea colegiilor, edilii vor putea fi grupaţi în aşa fel încât să aducă un beneficiu maxim partidului. Pentru a nu avea emoţii, Puterea şi-a asigurat opt din cele 12 locuri din comisia care va trasa colegiile electorale.
• Macovei, despre decizia în cazul Năstase: Rămân cel puţin două necunoscute; aştept soluţia definitivă
Eurodeputatul PDL Monica Macovei, fost ministru al Justiţiei, afirmă că aşteaptă soluţia finală în dosarul "Mătuşa Tamara", menţionând că Adrian Năstase are încă de dat explicaţii despre milionul de euro despre care presa a scris ca a fost trecut de premier în declaraţia de avere din 2005. Macovei notează că "inculpatul" Adrian Năstase a fost achitat în dosarul "Mătuşa Tamara". "Nu comentez deciziile instanţelor. Aştept motivarea judecătorilor şi, desigur, soluţia definitivă din recurs. Remarc însă cât de mult timp le-a luat judecătorilor să ia o decizie: mai mult de patru ani şi jumătate, perioadă în care am asistat şi la aplicarea retroactivă a unei decizii a CC, care a determinat plimbarea dosarului între judecători şi procurori.
• Este România la adăpost de criza euro?
Economia românească a fost afectată deja de problemele UE. Ce urmează? Dacă zona euro strănută, este dificil pentru vecinii ei să nu răcească. Sănătatea economică a Europei Centrale şi de Est, soliditatea sistemului ei bancar şi, în ultimă instanţă, stabilitatea sa politică şi socială sunt strâns legate de viitorul uniunii monetare. Câteva economii din Europa Centrală au simţit deja impactul încetinirii ritmului de creştere economică a zonei euro în cel de-al doilea trimestru al acestui an. Mai multe ţări balcanice au de suferit de pe urma crizei din Grecia, care le-a lovit exporturile şi investiţiile.
• ATE Bank România, pusă pe tarabă de greci
Grupul elen ATE Bank a anunţat ieri că va vinde subsidiara din România. ATE Bank România este prima victimă de pe piaţa locală a problemelor majore cu care se confruntă economia elenă. Grecii de la ATE Bank au decis în primăvară să vândă subsidiara din România, într-un plan amplu de restructurare, iar ieri au anunţat că vânzarea pachetului majoritar de acţiuni va fi realizată prin ofertă publică.
• Partea plină a paharului: deprecierea euro ajută exportatorii europeni
Economia europeană beneficiază de un avantaj generat de criza pe care o traversează. Cursul de schimb slab al monedei unice europene în raport cu mai multe valute încurajează exporturile regiunii. Creşterea exporturilor, chiar dacă vine în timp ce zona euro probabil că se află în primele luni ale unei noi recesiuni, ar putea aduce un impuls economic statelor din uniunea monetară. Totodată, avansul livrărilor externe ajută la evitarea unui declin abrut al producţiei industriale, precum cel care a adâncit recesiune izbucnită în 2008-2009. Îmbunătăţirea perspectivelor în ceea ce priveşte exporturile vine în contextul în care multe dintre statele din zona euro se confruntă cu o combinaţie toxică de stagnare economică, măsuri de austeritate care îngenunchează creşterea şi creşterea costurilor de împrumut.
• Dmitri Medvedev: Rusia este dispusă să facă investiţii pentru salvarea zonei euro
Rusia este dispusă să facă investiţii pentru salvarea zonei euro, prin intermediul Fondului Monetar Internaţional, a declarat astăzi preşedintele rus Dmitri Medvedev, cu ocazia summitului UE - Rusia de la Bruxelles. "Vom continua să furnizăm asistenţă şi suntem pregătiţi să investim toate mijloacele financiare pentru susţinerea economiei europene şi a zonei euro", a spus Medvedev, citat de agenţia de ştiri AFP. "Este în interesul Uniunii Europene şi al Federaţiei Ruse să menţină 41% din rezervele valutare în euro", a subliniat Medvedev. Chiar dacă principala metodă de intervenţie amintită de preşedintele rus este prin intermediul FMI, acesta a precizat că există şi alte metode prin care Rusia ar putea ajuta UE. Asistenţa financiară din partea Rusiei poate ajunge până la 20 de miliarde de dolari, a declarat Arkadi Dvorkovici, consilierul preşedintelui rus.
• Americanii îşi retrag banii din băncile UE
Speriaţi de criza datoriilor, americanii au retras din băncile europene de pe teritoriul SUA aproape 300 de miliarde de dolari, în ultimele şase luni. Americanii au din ce în ce mai puţină încredere în planurile de salvare pentru zona euro, decise de liderii europeni, şi sunt din ce în ce mai sceptici în privinţa rezistenţei la stres a băncilor europene. Este un motiv pentru care cetăţenii de peste Ocean şi-au retras masiv economiile depozitate în băncile europene de pe teritoriul SUA. Potrivit "Financial Times", doar în ultimele şase luni, depozitele americanilor în instituţiile bancare europene au scăzut cu 25%, însemnând 291 de miliarde de dolari.
• Şi preşedinţii se condamnă, nu-i aşa? Chirac, vinovat de corupţie
Un tribunal francez l-a condamnat pe fostul preşedinte francez, Jacques Chirac la doi ani de închisoare cu suspendare pentru deturnare de fonduri publice şi abuz de încredere pe vreme când era primar al Parisului. Ziua de ieri va rămâne în istoria Franţei. Fostul lider de la Elysée, Jacques Chirac, a fost condamnat de tribunalul din Paris la doi ani de închisoare cu suspendare. Chirac este astfel primul preşedinte francez condamnat de justiţie de la mareşalul Pétain şi până în prezent. (În 1945, Mareşalul Philippe Pétain, liderul Franţei în timp de război, şef al Guvernului de la Vichy, a fost găsit vinovat de colaborare cu naziştii).
• CURENTUL
• Ministrul olandez acuzat de trafic de influenţă ne dă lecţii anticorupţie
Autorităţile de la Amsterdam continuă să sfideze România în ciuda unor presiuni tot mai mari din partea comunităţii europene care vede în blocajul olandez pe chestiunea Schengen un abuz din partea acestei ţări. Olanda ţine morţiş să schimbe din mers regulile jocul călcând în picioare dreptul internaţional în spiritul cărora sunt întocmite tratatele UE. Ultimul episod din această serie neagră îl aduce din nou în lumina reflectoarelor pe ministrul olandez al Imigraţiei, Gerd Leers, care îşi permite mai nou să apostrofeze un şef de stat al UE, avertizându-l pe preşedintele Băsescu să înceteze cu îndemnul la boicotarea produselor olandeze. Gerd Leers a încercat în 2008 să facă trafic de influenţă pe lângă primarul oraşului Byala din provincia Varna (Bulgaria) pentru a obţine la preţuri preferenţiale două vile încă neterminate în această staţiune de lux.
• Partidul lui Geoană are deja şapte voturi în Senat
În ciuda faptului că Geoană a rămas aproape invizibil la Senat în aceste zile, se pare că în tot acest timp mai mulţi senatori ai PSD încep să formeze nucleul dizident al noului partid Geoană-Vanghelie. Din informaţiile obţinute pe surse de către ziarul "Curentul", numai astăzi şapte senatori ai PSD au votat deja cu puterea în ceea ce priveşte numirile la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ). Astfel, Senatul a adoptat, ieri, cu 75 voturi "pentru", 30 de voturi "împotrivă" şi şase abţineri, un proiect de lege care extinde sfera abaterilor disciplinare în cazul judecătorilor şi procurorilor şi înfiinţează Inspecţia Judiciară ca personalitate juridică. Asta în condiţiile în care puterea are 68 de senatori în această cameră dintr-un total de 137 de senatori.
• CURIERUL NATIONAL
• Bugetul de stat pe anul 2012, adoptat de Parlament
Bugetul a fost aprobat cu 239 de voturi "pentru" şi 168 de voturi "împotrivă". La vot au participat şi reprezentanţii opoziţiei, care au boicotat şedinţa plenului pentru asumarea răspunderii Guvernului. În opinia lui Boc, bugetul pentru anul viitor este singurul votat în ultimii 20 ani fără conotaţii electorale. "Apreciez tăria coaliţiei prin faptul că a reuşit să dea un vot şi să nu cadă tentaţiei populiste şi electorale", a spus Boc.
• Cum ştie piaţa să primească o veste bună?
Pragurile de deţinere la societăţile de investiţii financiare au fost ridicate ieri la 5%, după votul pozitiv din Camera Deputaţilor. Investitorii au reacţionat pozitiv, cotaţiile pe segmentul SIF avansând cu 12-14% pe volume consistente, de 40 mil. lei. Florin Ilie (ING Bank România) recomandă prudenţă şi spune că este hazardat să presupunem că acest lucru ar determina schimbări majore pe termen scurt. A fost foarte simplu, deşi a durat atât de mult! Limitarea legală la 1% a deţinerilor la societăţile de investiţii financiare - nedorită de nimeni - a fost ieri ridicată la 5%, după aprobarea de către deputaţi în Camera decizională a proiectului de lege iniţiat în acest sens încă din iunie 2009.
• Avionul de vânătoare american F-35 are probleme majore
Programul avionului de vânătoare american F-35 care a înregistrat deja întârzieri repetate se confruntă cu o nouă serie de probleme tehnice, conform unui raport intern al Pentagonului care recomandă în consecinţă o producţie redusă a acestui aparat. Acest raport intern publicat marţi de site-ul independent Project On Government Oversight indică cinci probleme tehnice "ale căror consecinţe majore au fost identificate" dar nu au fost remediate până în prezent, notează Mediafax. Raportul identifică o defecţiune la ecranul integrat în căştile piloţilor, o problemă la sistemul de evacuare al carburantului, la sistemul electric şi la crosa de apuntare a avionului. Prezintă de asemenea probleme de ergonomie provocând vibraţii, şocuri şi extenuarea piloţilor.
• Preşedintele BCE cere autorităţilor de reglementare să evite provocarea unei crize a creditelor
Preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, a cerut joi autorităţilor de reglementare să se asigure ca legislaţia bancară mai strictă privind nivelul capitalului să nu aibă ca rezultat o criză a creditelor, iar băncilor să menţină finanţarea sectorului privat, transmite Reuters, potrivit Mediafax. Autoritatea Bancară Europeană (EBA) a impus băncilor să ajungă la o rată de adecvare capitalului Tier 1 de minimum 9% până la jumătatea anului viitor, comparativ cu un nivel de 7% care ar fi urmat să fie atins până în 2013, potrivit prevederilor iniţiale. Unii analişti se tem că respectarea standardelor mai stricte ar putea determina băncile să restrângă creditarea prin reducerea expunerilor. Draghi pare să împărtăşească aceste temeri.
• Congresul SUA mai are două zile ca să evite blocajul financiar al statului
Congresul SUA a ajuns pentru a patra oară în acest an în faţa unui termen-limită pentru aprobarea cheltuielilor statului, care să permită funcţionarea şi după sfârşitul săptămânii, iar Casa Albă a avertizat angajaţii din sănătate şi educaţie cu privire la o posibilă închidere a serviciilor federale. Măsurile temporare care asigură finanţarea statului federal expiră la sfârşitul acestei săptămâni, iar în lipsa votării unei legi pentru cheltuieli în Congres, Casa Albă va fi forţată să închidă principalele servicii ale departamentelor Apărării, Sănătăţii, Educaţiei şi Muncii.
• EVENIMENTUL ZILEI
• Dosarul "Mătuşa Tamara" - varianta neromanţată
Procesul în care fostul premier Adrian Năstase este acuzat de dare de mită a fost închis. Scandalul "Mătuşa Tamara" care s-a încheiat, într-o primă fază, prin declararea ca nevinovaţi a celor trei protagonişti a fost pe prima pagină a ziarelor la începutul anului 2006. O rudă a Danielei Năstase, despre care nu se ştia nimic, a devenit peste noapte "vedetă" din perspectiva bunurilor pe care le-a lăsat moştenire soţiei fostului premier Adrian Năstase. În ciuda veniturilor modeste, la moarte, Tamara Cernasov a lăsat tablouri, papirusuri, bijuterii care, o dată vândute, au adus aproximativ 400.000 de dolari în conturile soţiei deputatului. Cel puţin asta a susţinut fostul prim-ministru.
• Crin Antonescu, liderul ezoteric al USL: Eu şi Victor Ponta nu suntem un personaj colectiv. Omul se naşte şi moare singur
Deplasat la Buzău pentru a lua pulsul USL-ului local, care se ceartă pe candidatura la şefia Consiliului Judeţean, liderul liberal Crin Antonescu a sărit din formaţia sa de istoric pentru a se referi la relaţiile politice actuale în termini ezoterici. Întrebat de jurnalişti dacă nu era mai normal să vină însoţit şi de colegul său de alianţă, Victor Ponta pentru a găsi împreună o soluţie la disputele interne din USL Buzău, Crin Antonescu a replicat că omul se naşte şi moare singur, de aceea el şi liderul PSD nu pot fi asociaţi unui personaj colectiv.
• Dovada ca declaraţiile lui Soros despre prăbuşirea euro ascund interese
Amândoi administrează fonduri de investiţii şi amândoi au fost puşi în situaţia să-şi prezinte opinia despre evenimentele din zona euro. Diferenţa dintre ei este colosală. Vedeţi în rândurile de mai jos o paralelă între declaraţiile lui George Soros, cunoscut ca "regizorul atacului împotriva euro", şi cele ale lui Mark Mobius, preşedintele fondului de investiţii Franklin Templeton. "UE va fi mai puternică" vs "Europa se dezintegrează". Unul vrea să cumpere cât mai ieftin şi creează panică şi volatilitate, câştigând pe termen scurt, celălalt le spune clienţilor săi să privească pe termen lung şi să evite luarea de decizii pripite sub acest zgomot alarmist privind Europa.
• Traian Băsescu, după şedinţa CSAT: Trebuie să începem să cumpărăm avioane multirol. În 2015, situaţia ar putea fi critică
Preşedintele Traian Băsescu a afirmat că CSAT a analizat situaţia forţelor aeriene şi concluzia a fost că, dacă România nu începe achiziţionarea de avioane multirol, în 2015 situaţia va fi critică, securitatea naţională fiind pusă în pericol iar obligaţiile asumate faţă de NATO nu vor fi respectate. Traian Băsescu a prezentat concluziile şedinţei CSAT desfăşurată azi la Palatul Cotroceni. Potrivit şefului statului, România îşi va reduce numărul militarilor din teatrele de operaţiuni din afara ţării.
• ALERTĂ: Rusia se pregăteşte de un posibil atac al Israelului şi al SUA asupra Iranului
Situaţia geopolitică privind Siria şi Iranul a determinat Rusia să accelereze perfecţionarea unităţilor militare din Transcaucazia, Caspic, din regiunile Mării Negre şi a Mării Mediterane, scrie Nezavisimaia Gazeta. Kremlinul deţine informaţii că Israelul pregăteşte, cu susţinerea SUA, un atac asupra obiectivelor nucleare ale Iranului. Atacul va fi unul prin surprindere şi va fi comis în ziua 'X', foarte curând, notează publicaţia, citând surse din Ministerul rus al apărării. Măsurile de retorsiune ale Teheranului nu se vor lăsa aşteptate. Este posibil un război de anvergură, ale cărui consecinţe nu pot fi prevăzute, mai scrie cotidianul rusesc. "În condiţiile celui mai pesimist scenariu, când Teheranul va risca un eşec total într-o eventuală intervenţie terestră a SUA şi a NATO, Rusia îi va acorda sprijin militar. Cel puţin la nivel tehnico-militar", a estimat expertul militar Vladimir Popov.
• JURNALUL NATIONAL
• Românii trăiesc, cu greu, de pe o zi pe alta. Jumătate dintre români nu pot să economisească
Oamenii ţin în scris socoteala banilor, doar 6% nu ştiu cât cheltuiesc sau cu cât îşi depăşesc bugetul. Jumătate dintre români nu-şi permit să economisească şi nici nu sunt interesaţi de produsele financiare, potrivit unui studiu elaborat de Novel Research. Locuitorii din mediul urban, cu excepţia Bucureştiului, declară că pun bani deoparte în mod constant, în timp ce bucureştenii economisesc mai rar, doar pentru lucruri importante şi investiţii. Pe de altă parte, românii din mediul rural se înscriu preponderent în categoria celor care nu au suficienţi bani pentru economii.
• Record naţional: Grigorescu, detronat de Tonitza. 290.000 de euro pentru "În iatac
Piaţa de artă din România a înregistrat un nou record. Pictura "În iatac", semnată de Nicolae Tonitza, a fost adjudecată pentru suma de 290.000 de euro, miercuri seară, la Licitaţia de Iarnă a casei Artmark. Tabloul a depăşit astfel recordul anterior, deţinut de o lucrare a lui Nicolae Grigorescu "Fata cu mărgele roşii" adjudecată în aprilie la licitaţie pentru suma de 270.000 de euro. "În iatac" reprezintă, potrivit specialiştilor, cel mai valoros nud realizat de Nicolae Tonitza şi scos vreodată la vânzare. Pictura este clasată în categoria "Tezaur" a Patrimoniului Naţional Cultural Mobil şi provine din renumita colecţie a doctorului Iosif Dona.
• Azi trebuia inaugurată autostrada Bucureşti-Ploieşti. Doi regi ai asfaltului vor fi sancţionaţi
Astăzi ar fi trebuit inaugurată autostrada Bucureşti - Ploieşti. Din cei 62 de kilometri, doar 14 au fost finalizaţi. Este vorba de sectorul Moara Vlăsiei - Ploieşti (km 48 - 62), construit de SC Spedition UMB SRL. Euroconstruct Trading 98 şi Pa&Co, responsabili de celelalte două tronsoane, vor fi penalizate cu 0,05% pe zi din valoarea contractului pentru că au depăşit termenul de finalizare a lucrărilor la tronsonul de autostradă, a anunţat CNADNR. Aceste penalităţi urmează să fie calculate de consultantul S.C. Consitrans SRL, desemnat pentru supervizarea lucrărilor de construcţie. În vară, cele două societăţi au solicitat Ministerului Transporturilor majorarea contractului cu 47%, însă instituţia a refuzat şi a trimis o notificare asocierii pentru rezilierea contractului. Companiile au renunţat la cerere şi au reluat lucrările. Termenul estimat de finalizare pentru tronsonul Moara Vlăsiei-Ploieşti este trimestrul II 2012.
• China îşi face încă un fond suveran de 300 de miliarde de dolari pentru a profita de criza datoriilor din Europa
China plănuieşte lansarea unui nou fond suveran de 300 de miliarde de dolari, măsură care ar trebui să fie un avertisment pentru Washington şi autorităţile de la Bruxelles, scrie Economic Times. Scăderea randamentelor la certificatele de Trezorerie şi un dolar care se depreciază fac ca dragonul asiatic să se reorienteze pentru găsirea de active sigure în care să-şi plaseze imensa rezervă de 3,2 trilioane de dolari. Crearea vehiculelor investiţionale arată dorinţa clară a autorităţilor monetare chineze şi a managerilor de rezerve externe de a achiziţiona active reale în loc să pompeze în continuare bani în deficitele SUA şi să recapitalizeze instituţiile financiare europene.
• NATIONAL
• UNPR a inghitit PIN la felu'-ntai. Urmeaza prajitura Dan Diaconescu
PIN-ul Laviniei Sandru a fuzionat prin absorbtie cu UNPR. In spatele acestei miscari se pregateste de fapt alianta dintre progresisti si Partidul Poporului Dan Diaconescu. Conform protocolului semnat ieri, presedintele PIN, Lavinia Sandru, "va deveni vicepresedinte al UNPR la nivel national, desemnarea sa in aceasta functie urmand a se face imediat", iar "presedintii structurilor locale si ale municipiului Bucuresti ale PIN devin vicepresedinti ai organizatiilor corespunzatoare ale UNPR". Acordul parafat cu PIN este practic un paravan, sustin surse din UNPR, care ne-au precizat ca "marea lovitura" o reprezinta de fapt alianta cu PPDD, care va fi realizata in cel mai scurt timp.
• Udrea, pact cu ANI
"Pentru combaterea situatiilor de conflict de interese care apar intre beneficiar si constructor sau intre cei care evalueaza proiecte si cei care beneficiaza de fonduri europene, la ministerul nostru - si apoi si la celelalte ministere - am initiat un parteneriat cu Agentia Nationala de Integritate prin care le semnalam orice situatie pe care noi o identificam si ei intra in procedurile legale de verificare", explica Elena Udrea in ce consta intelegerea parafata intre ministerul condus de ea si Agentia Nationala de Integritate. Noile reguli obliga beneficiarii sa semneze un act aditional, prin care se angajeaza sa nu fie in conflict de interese cu firmele care executa lucrarile.
• Zona euro intra in recesiune pana in vara
Zona euro ar putea intra in recesiune in prima jumatate a anului viitor. Euro a scazut pentru prima data in ultimele 11 luni sub 1,3 dolari SUA. Analistii companiei de audit Ernst&Young avertizeaza ca economiile tarilor care utilizeaza ca moneda euro vor intra in recesiune. Printre motivele principale se numara si scaderea valorii euro sub limita "psihologica" de 1,3 dolari SUA, pentru prima data in acest an, dupa 11 luni in care s-a mentinut peste limita mentionata. Ernst&Young estimeaza ca nici somajul nu va scadea in zona euro sub 10% mai devreme de anul 2015. La randul sau, premierul elen Lucas Papademos a avertizat recet ca Grecia ar putea suferi cea mai grava recesiune din istorie in 2012, cand va inregistra o scadere economica de 5,5%.
• PUTEREA
• România, campioana UE la preţuri
România se situează în continuare pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte creşterea medie a preţurilor pe total în ultimele 12 luni, cu un avans de 6,2%, urmată de Estonia (5,2%) şi Marea Britanie (4,4%), potrivit datelor publicate joi de Oficiul European de Statistică (Eurostat). În luna noiembrie 2011, rata anuală a inflaţiei în UE a rămas stabilă, la 3,4%, în timp ce în cazul zonei euro rata anuală a inflaţiei s-a menţinut la 3%, conform Eurostat.
• Cum au supravieţuit băncile în trei ani de criză
Sistemul bancar românesc a supravieţuit eroic celor trei ani de criză. Nici o bancă nu a intrat în faliment, deşi unele sunt minuscule, iar altele au întâmpinat mari dificultăţi. Unii analişti economici consideră că această situaţie se datorează, pe de o parte, faptului că BNR le-a virat băncilor o parte din banii primiţi de la FMI. Bancherii neagă aceste afirmaţii, spunând că instituţiile financiare au rezistat din cauza predilecţiei lor spre activităţi de "basic banking". Analistul economic Ilie Şerbănescu afirmă că BNR este "vinovată" de faptul că piaţa bancară românească nu a trecut prin epurarea care ar fi trebuit să se întâmple în mod natural.
• Rusia atacă SUA
Vladimir Putin a acuzat joi forţele speciale americane de implicare în uciderea fostului lider libian Muammar Gaddafi, în timpul capturării sale. "Aceasta este democraţie? Cine a făcut asta? Dronele (avioanele fără pilot), inclusiv cele americane! Au atacat coloana sa (de maşini), apoi prin radio, prin intermediul forţelor speciale, care nu trebuiau să se afle pe acest teritoriu, i-au zorit pe aşa-numiţii opozanţi şi l-au nimicit fără judecată şi fără investigaţie. Cine spune că el ar fi trebuit să rămână, dar acest aspect trebuia decis de popor pe baza procedurilor democratice!", a spus Vladimir Putin, în sesiunea anuală de întrebări-răspunsuri cu cetăţenii ruşi, transmisă în direct de televiziuni.
• ROMANIA LIBERA
• Achitarea lui Năstase schimbă raportul de forţe în opoziţie
Decizia de ieri a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de achitare în dosarul de corupţie "Mătuşa Tamara", consolidează poziţia lui Adrian Năstase în PSD şi va determina schimbări majore în raportul de forţe din interiorul opoziţiei, în general. Totodată, îi oferă acestuia muniţia necesară pentru a-şi plăti poliţele faţă de colegii care l-au "mazilit" în 2006, în aşa-numita "noapte a cuţitelor lungi" de la hotelul Confort. Asta, în condiţiile în care fostul premier le poate reproşa acum colegilor că detronarea de la conducerea Camerei Deputaţilor, din cauza declanşării scandalului "Mătuşa Tamara", a avut la bază temeiuri false. În altă ordine de idei, doi dintre judecătorii care l-au achitat ieri pe Adrian Năstase au devenit cunoscuţi după ce au luat decizii controversate în alte două cazuri celebre.
• Începutul sfârşitului pentru dinozaurii SIF
Creşterea pragului maxim de deţinere ameninţă poziţiile deţinute de actualii şefi din structurile SIF-urilor. Investitorii sau grupurile de persoane care au ajuns, până în prezent, să deţină concertat pachete (prin acţiuni comune) importante de acţiuni la societăţile de investiţii financiare vor adopta ca strategie pentru perioada următoare ocuparea de locuri în consiliile de administraţie ale SIF-urilor. O astfel de strategie va periclita poziţia actualilor şefi ai SIF-urilor, care de ani de zile deţin aceste funcţii şi acţionau de multe ori discutabil în luarea unor decizii. De-a lungul anilor, au existat numeroase scandaluri şi acuzaţii la adresa administratorilor de SIF-uri care dispuneau în funcţie de interese de activele societăţilor.
• SUA, pregătite să coopereze la proiectul rus de rezoluţie vizând Siria, anunţă Hillary Clinton
Statele Unite sunt pregătite să coopereze cu Rusia la proiectul acesteia de rezoluţie prezentat Consiliului de Securitate al ONU care condamnă violenţele din Siria, a anunţat joi secretarul de Stat Hillary Clinton, relatează AFP, potrivit Mediafax. Însă versiunea actuală conţine "elemente pe care nu am putea să le susţinem", a precizat ea, citând în acest sens o "aparentă paritate" între forţele de ordine siriene şi opoziţie, în textul prezentat de Rusia. Rusia a surprins comunitatea internaţională dezvăluind joi un proiect de rezoluţie a Consiliului de Securitate al ONU care condamnă violenţele din Siria, comise de "toate părţile". Rezoluţia condamnă violenţele comise "de toate părţile, inclusiv utilizarea disproporţionată a forţei de către autorităţile siriene". În proiect este exprimată, de asemenea, îngrijorarea faţă de "aprovizionarea cu arme, ilegală, a unor grupări înarmate din Siria".
• ZIARUL FINANCIAR
• Top 10 investiţii de infrastructură în următorii 3 ani. În ultimii 10 ani Transporturile au cheltuit 25 mld. euro şi au făcut 200 km de autostradă
Calea ferată dintre Simeria şi Sighişoara şi autostrăzile Orăştie-Sibiu şi Suplacu de Barcău-Borş sunt cele mai mari proiecte de investiţii pe care Ministerul Transporturilor, condus de Anca Boagiu, şi-a asumat că le va finaliza până în 2015. Cele mai importante zece investiţii de infrastructură din România ce ar urma să fie gata până în 2015 valorează 4,6 miliarde de euro, echivalentul a circa 4% din PIB-ul României în 2010, potrivit unei analize a ZF realizată pe baza proiectelor de investiţii aflate în curs de desfăşurare la Ministerul Transporturilor, publicate pe site-ul Guvernului. Guvernul a publicat în urmă cu două zile o listă de 141 de pagini cu investiţiile realizate de ministere în anii 2009-2010, dar şi cele care se află în curs de derulare.
• Străinii au pus deja mâna pe agricultura Liberiei. România este în top 10 cedări de teren agricol
La nivel mondial cele mai multe ţări-ţintă pentru achiziţiile de teren agricol făcute de companii sau cetăţeni străini sunt în Africa şi America de Sud însă investitorii nu ocolesc nici Australia, Europa de Est sau Asia de Sud-Est. În Africa în 20 din cele 56 de ţări ale continentului străinii deţin mai mult de 1% din suprafeţele agricole. În Liberia companiile cu acţionariat străin controlează 67% din terenul agricol, adică 220.000 de hectare de teren. România este pe primul loc între ţările din Europa în funcţie de procentul de teren agricol controlat de companiile cu capital străin luate în considerare de analiza GRAIN. Pe piaţa locală investitorii străini deţin 7% din terenul agricol, adică 700.000 de hectare de teren.
• Şeful Rompetrol: Preţul petrolului ar trebui să fie la 50-60$/baril, restul este speculaţie. Dacă cineva îmi spunea că va depăşi 70$, i-aş fi spus că este nebun
Saduokhas Atashovich Meraliyev este omul pe care liderii de la Astana l-au trimis în România pentru a veghea asupra celei mai mari achiziţii pe care Kazahstanul a făcut-o în cei 20 de ani de independenţă şi în care a investit până acum 4 miliarde de dolari. Misiunea se dovedeşte a fi grea pentru că în ciuda investiţiilor realizate, Rompetrol încă se confruntă cu pierderi, iar contextul economic actual lasă puţin loc de optimism. Cu toate acestea, Meraliyev pare încrezător cel puţin în ceea ce priveşte evoluţia pe termen lung. "Preţul petrolului ar trebui să fie la 50-60 de dolari. Restul este speculaţie. Dacă cineva îmi spunea că vom ajunge la 70 de dolari pe baril, îi spuneam că este nebun. Producţia petrolului nu costă 70 de dolari, ci 25 de dolari pentru zăcămintele mature. Să ai un profit de 100% este nemaipomenit", spune Meraliyev.
• Start în cursa pentru 4 mld de euro: Guvernul a primit oficial undă verde pentru reluarea plăţilor din POR. Pentru celelalte programe este o "chestiune de zile"
Guvernul a primit ieri oficial undă verde de la Bruxelles pentru a reîncepe trimiterea de facturi spre decontare pentru proiectele pe fonduri europene din Programul Operaţional Regional (POR), reluarea plăţilor şi pentru restul de şase programe prin care România atrage bani europeni fiind o "chestiune de zile". Plăţile din bani europeni s-au blocat în această vară după ce în urma unui audit au fost descoperite nereguli în sfera achiziţiilor publice făcute în cadrul unor proiecte europene din POR - program aflat în gestiunea Ministerului Dezvoltării. Din acest moment România are cale liberă pentru ca anul viitor să aducă în economie 4 miliarde de euro din bani europeni - fonduri ce corespund unui grad de absorbţie de 20%.
• Germania, Franţa şi Marea Britanie vor împrumuta FMI cu 100 mld. euro, România nu contribuie
Germania, Franţa şi Marea Britanie ar urma să asigure împreună împrumuturi de circa 100 de miliarde de euro FMI, jumătate din finanţările de 200 de miliarde de euro propuse de liderii europeni săptămâna trecută, în timp ce 9 ţări, între care şi România, nu vor contribui la resursele FMI. Banca centrală a Germaniei va acorda FMI cel mai mare împrumut dintre statele europene, de aproape 41 miliarde de euro, în timp ce Franţa şi Marea Britanie vor contribui fiecare cu câte 31 miliarde de euro. Contribuţii importante vor avea şi Italia, 23,1 miliarde de euro, Spania, 14,6 miliarde de euro, şi Olanda, 13,4 miliarde de euro, potrivit unui document obţinut de Wall Street Journal de la un oficial european.