REVISTA PRESEI 17.08.2017

• ADEVARUL

• Puiu Popoviciu, prima declaraţie din Londra: "Voi veni în România când se vor respecta drepturile omului"

Milionarul Puiu Popoviciu, condamnat la 7 ani în dosarul "Ferma Băneasa", a declarat că va veni în ţară doar atunci când se vor respecta drepturile omului. El a fost filmat de postul Antena 3 în momentul în care s-a prezentat la o secţie de poliţie din Londra, măsură în cadrul procedurii de cauţiune. "Nu am nimic de spus. Când e cazul să declar ceva am să vă anunţ", a afirmat Puiu Popoviciu, potrivit Antena 3. Milionarul Gabriel "Puiu" Popoviciu a plătit o cauţiune de 200.000 de lire sterline, pentru a nu fi încarcerat în arestul London Motropolitan Police. Afaceristul trebuie să se prezinte de trei ori pe săptămână la o secţie de poliţie din Londra şi a fost obligat să poarte o brăţară electronică de supraveghere.

• Cum au ajuns românii pe locul doi în lume la emigraţie

Exodul românilor din ţară atinge cote alarmante. Cel mai recent raport al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) arată că ţara noastră este a doua într-un top mondial al migraţiei, după Siria, ţară lovită de un război civil. Specialiştii spun că în câţiva ani, România ar putea rămână fără forţă de muncă. Avem peste 3,4 milioane de români plecaţi la muncă în străinătate sau stabiliţi definitiv acolo cu tot cu familii. Experţii Naţiunilor Unite notează că România are cea mai accelerată creştere a numărului de migranţi într-un stat care nu s-a confruntat cu războiul. La rândul lor, românii consideră că sunt forţaţi să plece la muncă în străinătate pentru că şi-au pierdut locurile de muncă sau li s-au diminuat semnificativ veniturile, iar şanse reale pentru un trai decent ar mai avea doar în străinătate.

• Trei luni de anchetă parlamentară privind alegerile din 2009

Război total între ministrul Justiţiei şi procurorul general al României. Tudorel Toader a sesizat Inspecţia Judiciară, care urmează să-l ancheteze pe Augustin Lazăr, pe motiv că acesta nu a trimis în Parlament mai multe acte din ancheta clasată deja privind alegerile din 2009. Şeful Ministerului Public a explicat că această problemă, a transmiterii unor acte din dosarele penale, ar trebui reglementată de CSM. În adresă, Toader arată că refuzul lui Lazăr de a transmite documentele nu este în acord cu principiul cooperării loiale dintre instituţii şi cu principiul loialităţii faţă de Constituţie. Lazăr nu a ezitat să explice într-un comunicat de presă că Parchetul General nu poate da curs solicitării parlamentarilor, întrucât "nu există dispoziţii legale care să permită transmiterea unor fotocopii ale dosarelor penale către o comisie parlamentară sau, în general, către o altă instituţie extrajudiciară".

• Becali îşi freacă mâinile: UEFA a mărit premiile pentru calificare!

Gigi Becali e fericit după remiza de aseară. Steaua a scăpat fără gol din "groapa cu lei" de la Lisabona, iar acum îşi joaca şansa pe National Arena pentru calificarea in grupele Ligii Campionilor. Becali are toate motivele de bucurie. A fost anunţat de UEFA că premiile pentru accederea in grupe au fost mărite, astfel ca patronul Stelei ar putea ajunge la încasări de chiar si 40 de milioane de euro prin simpla calificare.

• Ruşinea Germaniei, Gerhard Schröder - Iulian Chifu

Lansarea campaniei electorale pentru alegerile generale din Germania, din 24 septembrie, a fost marcată de două evenimente majore: Discursul Cancelarului Angela Merkel, din partea creştin democraţilor CDU-CSU, care a anunţat ca proiect deficit zero şi şomaj sub 3% pentru Germania şi nominalizarea fostului Cancelar SPD, Gerhard Schröder, ca director non-executiv la gigantul petrolier de stat Rosneft, firmă aflată sub sancţiunile UE, SUA, Canada, Japonia pentru anexarea Crimeii şi agresiunea militară rusă din Estul Ucrainei. Ruşinea şi stinghereala pe care o resimt membrii SPD, ca şi impactul acestei acţiuni asupra campaniei vine din faptul că fostul Cancelar a fost invitat şi a fost prezent la conferinţa SPD în iunie, ba chiar a avut un discurs puternic anti-american. Şi a fost invitat şi primit, deşi e considerat ruşinea Germaniei.

• Continuă scumpirile locuinţelor

După cum ne-am obişnuit deja de câţiva ani încoace, şi în trimestrul ce tocmai s-a încheiat, preţurile îşi continuă trendul ascendent, propulsate de cererea puternică susţinută de majorarea veniturilor, de şomajul scăzut şi de ratele mici ale dobânzilor, arată o analiză a Imobiliare.ro. Deşi majoritatea indicatorilor economici se arată a fi favorabili achiziţiilor imobiliare, oferta de proprietăţi disponibile spre vânzare este considerabil mai mică faţă de acum un an. Mai exact, datele Analize Imobiliare arată că oferta a scăzut, la nivelul marilor oraşe, în medie, cu 31%. Acest procent este problematic, mai ales pentru că în aceeaşi perioadă a crescut cererea cu 30%. În al doilea trimestru al acestui an, locuinţele disponibile spre vânzare în România s-au scumpit, în medie, cu 3,1%

• Nord-coreenii "nu îl mai venerează pe Kim Jong-un ca pe Dumnezeu"

Regimul de la Phenian îi persecută pe toţi cei care practică religia pe teritoriul Coreei de Nord, arată un studiu al guvernului american. Iar în unele cazuri, pedepsele includ încarcerări, tortură sau chiar execuţii. Însă în ciuda acestor pericole, tot mai mulţi nord-coreeni încep să descopere puterea religiei, prin intermediul bisericilor secrete. "În trecut, oamenilor li se spunea să venereze familia Kim ca pe Dumnezeu, însă tot mai mulţi nord-coreeni nu îl mai respectă pe Kim Jong-un. Asta înseamnă că ei caută altceva în care să creadă. În unele locuri, acest fenomen a dus la apariţia mai multor şamani, dar şi biserica creştină este în plină ascensiune. Chiar dacă oamenii ştiu că ar putea fi condamnaţi la închisoare sau chiar mai rău, ei aleg să se roage în continuare", spune un dezertor nord-coreean.

• BANCHERUL

• Restricţiile BNR nu vor determina scăderea dobânzilor la creditele IFN-urilor

IFN-urile care acordă credite online de valori mici, pe termene scurte, nu vor reduce dobânzile ca urmare a restricţiilor BNR, care ar putea avea, in schimb, efecte negative, precum diminuarea numărului de împrumuturi, închiderea unor IFN-uri sau practicarea unor costuri ascunse, spune Ionuţ Stan, directorul general al Viva Credit si preşedintele Patronatului Creditului IFN, care reuneşte şase IFN-uri active pe piaţa creditelor până la salariu, cunoscute drept "payday loans". "Dobânda la creditele pe care le acordam este in prezent cea corectă, in jur de 1% pe zi, fiind determinata de costurile noastre de operare si finanţare", spune Ionuţ Stan, intr-un interviu acordat Bancherul.ro.

• COTIDIANUL

• Lazăr şi Kovesi - stat în stat - Cornel Nistorescu

De la Ordonanţa 13 şi de la anchetarea guvernului Grindeanu, Augustin Lazăr şi Laura Kodruţa Kovesi interpretează aceeaşi partitură. Au aceeaşi poziţie şi răspund la fel, indiferent de cauză. Nici dacă ar fi fost colegi de grupă şi ar fi luat amîndoi nota 10 la cursurile de Drept penal şi la cel de Drept consituţional n-ar fi răspuns la fel. Este o distanţă prea mare de ani între ei. Nu şi în materie de înţelegere şi interpretare. Şi totuşi, Laura Codruţa Kovesi are o poziţie care se regăseşte perfect la superiorul ei, care se poartă ca un subordonat. Cei doi înfruntă Ministerul Justiţiei şi Comisia parlamentară de anchetă într-un fel care ar trebui să ne pună serios pe gînduri. Poziţiile celor doi procurori de la Parchetul General şi de la DNA trădează două instituţii ale statului de drept care funcţionează ca nişte puteri nesupuse unui control de tip democratic.

• Germania avertizează: Există riscul unui nou Război Rece

Eventuala încheiere a Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare (INF) şi a Acordului START va afecta grav securitatea Europei, avertizează ministrul german de Externe, Sigmar Gabriel, constatând că, pe fondul tensiunilor dintre SUA şi Rusia, există riscul reizbucnirii Războiului Rece. "Posibila încheiere a Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare (INF) şi refuzul de prelungire a Noului Tratat START (Noul Tratat privind Reducerea Armamentului Strategic) sunt evenimente care vor afecta în primul rând Europa", a declarat Sigmar Gabriel după o reuniune a unei Comisii privind riscuri asociate armamentului nuclear.

• Florian Coldea, conferenţiar universitar

Fostul prim-adjunct al directorului SRI, Florian Coldea, a dat concurs pentru un post de conferenţiar universitar la Academia Naţională de Informaţii "Mihai Viteazul" (ANIMV) a SRI şi a fost admis, a declarat, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, Remus Pricopie, membru al comisiei de concurs. Referitor la informaţiile apărute în spaţiul public, potrivit cărora general Florian Coldea nu ar fi îndeplinit toate condiţiile cerute de legislaţie pentru a ocupa acest post de conferenţiar la Academia Naţională de Informaţii "Mihai Viteazul", Remus Pricopie a precizat că "a arunca cu noroi a devenit o practică în România".

• CURIERUL NATIONAL

• De ce a fost arestat miliardarul franco-israelian Beny Steinmetz

Poliţia israeliană l-a interpelat luni din nou pe miliardarul franco-israelian Beny Steinmetz, precum şi pe alţi patru oameni de afaceri. Potrivit presei austriece, citată de RFI, anchetatorii israelieni l-au interpelat şi pe Tal Siberstein, unul dintre consilierii cancelarului social-democrat austriac Christian Kern. Aceste persoane sunt suspectate de participare la un sistem de spălare a banilor cu ramificaţii în Africa. Poliţia israeliană îl suspectează pe Beny Steinmetz, precum şi pe ceilalţi patru oameni de afaceri, că au montat o reţea pentru false tranzacţii financiare. Ei ar fi utilizat documente false pentru a transfera şi spăla bani.

• Atac la supermarket-uri

Ministerul Agriculturii vrea să impună noi reguli pentru marile lanţuri de supermarket-uri şi hipermarket-uri. Mai exact, ministerul doreşte modificarea cadrului legislativ de funcţionare şi amplasare a supermarket-urilor şi hipermarket-urilor. Astfel, acestea ar urma să fie mutate în afara marilor oraşe şi în zone mai puţin populate în care nu locuiesc mulţi oameni, notează B1 TV. Astfel, potrivit noilor reguli, supermarketurile ar trebui amplasate la o distanţă de cel puţin un kilometru faţă de o piaţă locală, iar hipermarketurile, în afara oraşelor.

• Pentru Angela Merkel, sfârşitul motoarelor diesel este inevitabil

Viitorul sectorului producător de automobile, primul exportator al Germaniei, înseamnă totuşi circa 800.000 de locuri de muncă. Deşi apreciază proiectele francez şi britanic de renunţare până în 2040 la diesel, dna Merkel refuză să se angajeze la un calendar precis al renunţării la producerea în Germania a vehiculelor diesel. După ce atât Parisul, cât şi Londra şi-au anunţat drept obiectiv prioritar renunţarea la diesel, luni, şi Angela Merkel a recunoscut că trebuie să urmeze exemplul vecinilor europeni şi să interzică producerea şi punerea în circulaţie a noi vehicule diesel. Anunţul - surprinzător pentru constructorii germani de automobile - intervine în plină campanie electorală în vederea alegerilor legislative din 24 septembrie.

• Dilema coşului minim de consum

Din calculul efectuat de INS în ianuarie 2017 valoarea pentru coşul de consum minim de subzistenţă a unei familii cu 2,8 persoane este de 1.842 lei în mediul urban şi de 1.600 lei în mediul rural, în timp ce în alt studiu efectuat de Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV), valorile coşului de consum minim ajung la suma de 2.273 lei la oraşe şi 1.831 lei la sate. În ultimii ani, România a avut o creştere economică peste media europeană, estimările fiind promiţătoare şi pentru anul 2017. Creşterea PIB şi a altor indicatori macroeconomici reprezintă cifre care dau o imagine asupra economiei româneşti, dar care nu reflectă şi calitatea vieţii oamenilor. Cu un venit net echivalat în medie anuală de 2.315 euro, România se situează pe ultimul loc la venituri în cadrul UE, unde media este de 16.101 euro, iar maximul este înregistrat de către Luxemburg, cu 35.270 euro.

• Începe războiul pentru controlul pieţei energiei

Premierul Mihai Tudose şi vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Florin Iordache, au lansat zilele trecute un atac fără precedent la adresa Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), ambii susţinând că reprezentanţii acesteia trebuie să se supună unei anchete parlamentare. Cei doi încearcă să impună ideea că ANRE este vinovat de preţurile uriaşe ale energiei de pe bursă, chiar dacă cele mai multe informaţii din piaţă arată că scumpirile masive s-ar fi produs în urma unor jocuri incorecte ale marilor producători de stat, CE Oltenia şi Hidroelectrica. Potrivit informaţiilor HotNews.ro, PSD şi ALDE profită de situaţia existentă ca să obţină control politic total asupra instituţiei, mai ales în condiţiile în care mandatele actualului preşedinte şi unuia dintre vicepreşedinţi expiră în octombrie.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Invazia imigranţilor: În România un refugiat trăieşte mai bine decât un pensionar

Aproape două milioane de români aflaţi la limita sărăciei - persoane cu handicap, pensionari şi şomeri - primesc mai puţini bani pentru supravieţuire decât un refugiat. Un străin care cere azil în România este preluat de autorităţi, care îl amprentează, îl intervievează, îi asigură avocat, interpreţi şi traducători şi îi oferă un document temporar de identitate, toate acestea pe cheltuiala statului român. Până i se răspunde dacă a obţinut statutul de refugiat, străinul este plasat întrun centru special de cazare a imigranţilor, pentru o perioadă de maximum 12 luni, timp în care se bucură de multiple avantaje. În total, statul cheltuie cu un imigrant minimum 650 de lei/lună, pe lângă costurile iniţiale de preluare a acestuia, iar dacă el nu are cazare, primeşte peste 1.200 de lei/lună.

• Kövesi cere AJUTORUL CSM în lupta cu fostul şef al FBI!

Şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, a trimis o solicitare către Consiliul Superior al Magistraturii prin care solicită să îi fie apărată independenţa ca urmare a declaraţiilor lui Louis Freeh, fostul şef al FBI şi actualul avocat al lui Puiu Popoviciu. Cererea Laurei Codruţa Kovesi a fost concepută după ce fostul şef al FBI a emis un comunicat prin care s-a arătat profund dezamăgit de hotărârea ÎCCJ de a-l condamna pe omul de afaceri român la 7 ani de închisoare, sentinţă care în viziunea avocatului american nu este susţinută nici de fapte, nici de lege. Solicitarea DNA a fost transmisa spre analiza tuturor membrilor CSM în cursul zilei de ieri şi se află în curs de soluţionare.", a precizat judecătorul Ştefan Lucaciuc, purtător de cuvânt al CSM.

• JURNALUL NATIONAL

• Arestarea lui Beny Steinmetz are legătură cu afacerile sale imobiliare din România

Arestarea miliardarului israelian Beny Steinmetz luni, în baza unor suspiciuni care includ frauda şi spălarea de bani, are legătură cu un dosar în cazul lui în România, au indicat poliţia şi alte surse, scrie în ediţia sa de marţi cotidianul Haaretz. În cursul audierii privind arestul preventiv al lui Steinmetz ce a avut loc luni la Tribunalul Rishon Letzion, ofiţerul de investigaţii Avshalom Ahrak a afirmat că acuzaţiile împotriva lui se referă, de asemenea, la presupuse infracţiuni în România. În martie 2006, Steinmetz a fost inculpat de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) din România pentru complicitate la spălare de bani, trafic de influenţă şi formarea unui grup infracţional organizat, împreună cu alţi 13 suspecţi, inclusiv Tal Silberstein.

• Ilan Laufer: Vom lansa luni programul de microindustrializare

Companiile vor putea primi un grant maxim de 450.000 de lei în cadrul programului de microindustrializare ce va fi lansat lansat luni, 21 august, bugetul pentru anul acesta fiind de aproape 75 de milioane de lei, a declarat miercuri ministrul Mediului de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Ilan Laufer, în cadrul unei conferinţe de presă. "Pe data de 21 august, luni, vom lansa programul de microindustrializare, pentru care avem un buget de 75 de milioane de lei anul acesta, cu un grant maxim pe care îl pot primi companiile de 450.000 de lei. Contribuţia proprie este de minimum 10%, iar restul, până la 450.000 de lei, este ajutor nerambursabil. Beneficiarii sunt IMM-urilr cu minimum un an vechime", a spus ministrul pentru Mediul de Afaceri. Laufer susţine că în cadrul acestui program se vor crea cel puţin 330 de noi locuri de muncă.

• Jumătate din platformele industriale ale României sunt goale

România are 74 de parcuri industriale, însă puţine şi-au atins obiectivele pentru care au fost înfiinţate. Numărul lor s-ar putea reduce în viitor, având în vedere că pentru unele care au fost ridicate cu bani europeni a început numărătoarea inversă. Primăriile riscă să returneze fondurile UE pentru parcurile care nu şi-au atins parametri proiectaţi în ceea ce priveşte numărul firmelor şi al locurilor de muncă care ar trebui să activeze în aceste parcuri. Facilităţile oferite companiilor care lucrează pe aceste platforme nu au reuşit să compenseze lipsa drumurilor de acces şi a forţei de muncă calificate din unele oraşe şi chiar zone ale ţării.Există 13 judeţe în care nu există nici măcar un parc industrial. Sunt cele mai sărace zone ale României.

• NATIONAL

• In Elveţia, evreii sunt trimişi la duşuri

Aparthaus Paradies, situat in localitatea Arosa, in Alpii Elveţieni, găzduieşte de mulţi ani numeroşi clienţi evrei, in special ultra ortodocşi, ce vin din Regatul Unit, SUA sau din Israel. Totuşi, directoarea hotelului, in încercarea de a reaminti regulile de igiena pentru cei care folosesc piscina, a postat un afiş adresat specific "clienţilor evrei", urmare a unor plângeri privindu-le pe doua tinere evreice care au intrat in piscina fără sa facă dus înainte, informează The Times of Israel. Însă demersul s-a soldat cu o gafă. "In atenţia clienţilor noştri evrei, femei , bărbaţi si copii. Sunteţi rugaţi să faceţi dus înainte si după ce intraţi in piscină. Dacă nu respectaţi aceste reguli, vom fi nevoiţi să vă interzicem accesul in piscină. Va mulţumim pentru înţelegere".

• TAROM-ul se duce in cap

Datele financiare la zi îl contrazic flagrant pe ministrul Transporturilor Răzvan Ciuc, care susţinea la începutul anului ca TAROM e pe calea cea bună si îşi va reveni cu siguranţă in 2017. Conform situaţiei înregistrate in prima jumătate a anului, TAROM înregistrează pierderi de 104 milioane de lei - sumă de patru ori mai mare fată de aceea înregistrată de societate in perioada similara a anului 2016. Situaţia s-a agravat in condiţiile in care TAROM a înlocuit, in aprilie, cele doua aeronave la care a fost obligată să renunţe in toamna lui 2016, dar deşi a putut astfel sa reia unele dintre zborurile anulate, achiziţionarea si întreţinerea celor două avioane au presupus cheltuieli suplimentare, unele care au contribuit "major" la creşterea pierderilor.

• PUTEREA

• OFFSET. De ce MILIARDELE de euro cheltuite pe ARMAMENT nu se întorc în ECONOMIA românească

De la o vreme, suntem bombardaţi cu ştiri despre achiziţii militare, care de care mai spectaculoase şi, în consecinţă, mai scumpe. Se pare că, în sfârşit, au venit şi vremuri mai bune pentru Armata Română, mai ales după decizia fermă luată de autorităţi de a aloca 2% din PIB pentru apărare. E vorba, după unele calcule, de circa 40 de miliarde de euro în următorii 10 ani, dintre care probabil că jumătate vor merge către achiziţia de arme şi diverse alte echipamente militare. O decizie politică binevenită, dar există oare şi capacitatea de o transforma într-o oportunitate economică pentru România? Vom integra şi vom produce, sau vom rămâne doar un consumator captiv, bun doar atâta timp cât are cu ce şi achită cash?

• Tăriceanu a comis-o din nou: a fost apostrofat de oameni că s-a băgat în faţă

Călin Popescu Tăriceanu, preşedintele Senatului, a fost apostrofat de mai mulţi vizitatori ai Muzeului Mineritului din Roşia Montană.Oamenii i-au reproşat preşedintelui ALDE că ar fi intrat peste rând în muzeu, scrie hotnews.ro. Un vizitator i-a spus lui Tăriceanu că "e bătaie de joc", iar preşedintele Senatului a răspuns: "Nu-mi reproşaţi mie, că nu fac eu organizarea".

• ROMANIA LIBERA

• Jurnalistul Sabin Orcan trage un semnal de alarmă: Ruşii nu mai operează cu tancuri în România, intră în media

Jurnalistul Sabin Orcan, directorul editorial al ziarului "România liberă", a declarat, miercuri seară, la B1 Tv, că, în prezent, Rusia "nu mai operează cu tancuri în România", ci face propagandă prin presă. Sabin Orcan a atras atenţia că, dacă CNA va acorda licenţă postului de televiziune Rusia 1, Kremlinul va face propagandă "fără perdea" în ţara noastră. "Rusia 1 nu este o televiziune comercială, ci o televiziune de propagandă. De exemplu, canalul Rusia 1 a difuzat un documentar în care justifica invazia trupelor sovietice în Cehoslovacia, în 1968, prin faptul că NATO se pregătea de atac. Deocamdată, propaganda rusească este prezentă în România în mediul online, prin Sputnik şi Vocea Rusiei, care fac propagandă, dar şi prin platforma Critic Atac, unde scrie şi parlamentarul USR Adrian Dohotaru", a atras atenţia Sabin Orcan.

• Politică în stil PSD: Trei miliarde de lei, profitul de la companiile de stat, înghiţit de măririle de pensii şi salarii

Măririle de pensii şi salarii au stors tot profitul de la companiile de stat. Peste trei miliarde de lei din profitul acestor companii au acoperit găurile bugetare generate de politicile de guvernare pesediste. Fostul premier Grindeanu a decis, la începutul acestui an, ca minimum 90% din profit să intre direct în bugetul statului. Anterior, doar o pondere de 50% din dividende era obligatoriu să fie virată la bugetul public, restul putând fi investit în dezvoltare. Cei mai mulţi bani au fost încasaţi de la Hidroelectrica, societate care a contribuit la bugetul statului cu peste 829 milioane de lei. Printre societăţile cărora statul le-a luat profitul se află şi Rasirom, coordonată de Serviciul Român de Informaţii. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, condus de Petre Daea, a contribuit la bugetul de stat cu 22.000 lei. Banii au fost luaţi din profitul companiei Piscicola SA.

• ZIARUL FINANCIAR

• Gigantul american Sbarro intră din toamnă în lupta pentru o felie din piaţa de 8 mld. lei a restaurantelor

Piaţa locală de restaurante va primi în acest an un nou nume internaţional, lanţul de pizzerii şi mâncare italiană Sbarro, prezent cu peste 800 de localuri în 30 de ţări. Acesta este cel de-al doilea nume internaţional mare care vine în România în acest an, după Taco Bell, potrivit datelor ZF. Ambele nume vor fi aduse în sistem de franciză. Piaţa locală de restaurante clasice este evaluată la 6 mld. lei, la care se adaugă cei circa 2 mld. lei cheltuiţi în localurile de tip fast-food. Lanţul de restaurante Sbarro, lansat acum mai bine de jumătate de secol în Statele Unite ale Americii, urmează să intre în această toamnă pe piaţa locală cu un restaurant în centrul comercial Bucureşti Mall, potrivit datelor ZF.

• FT: De la Revoluţia comunistă la criza financiară globală, marile MINCIUNI ale secolului

Revoluţia bolşevică produsă în urmă cu un secol şi criza financiară mondială izbucnită acum un deceniu au multe în comun, scrie Financial Times, notând că ambele evenimente se bazează pe "minciuni". "Dacă planul cincinal din Blocul sovietic era o mare minciună, iată şi minciuna capitalismului - că valoarea de piaţă a activelor financiare şi de alte tipuri reflectă precis valoarea economică. Ceea ce s-a întâmplat acum zece ani a fost conştientizarea înspăimântătoare că activele financiare acumulate în etapa precedentă a anilor de creştere economică nu generaseră de fapt valoare, că viitorul producţiei economice era insuficient pentru onorarea în totalitate a valorii activelor. Pe scurt, bogăţia pe care oamenii credeau că o deţineau de fapt nu exista. Când lumea a văzut că percepţia asupra propriei avuţii nu era adevărată, sistemul s-a prăbuşit.

• Economia României a crescut peste aşteptări în T2, cu cel mai rapid ritm din UE

Economiştii susţin că dinamica PIB-ului din primul semestru este nesustenabilă în a doua parte a anului din cauza scăderii investiţiilor, în special ale statului, şi a deteriorării echilibrelor macro. România a fost în trimestrul II campioana europeană la creştere economică, cu un avans peste aşteptări, de 5,7% în ritm anualizat, la fel ca în trimestrul anterior. Cei mai mulţi strategi estimau o creştere economică de 4,8-5,1% pentru perioada analizată, prognozele lor reflectând evoluţia negativă a activităţii din sectorul construcţiilor în prima jumătate a acestui an. Volumul lucrărilor de construcţii a scăzut cu 7,2% an/an în primul semestru. În serie brută, creşterea anualizată a fost şi mai mare, de 5,9%, potrivit datelor Insse şi Eurostat.