REVISTA PRESEI 18.11.2013

• ADEVARUL

• Ponta: Radu Gheţea nu va mai fi preşedintele CEC

Radu Gheţea, preşedintele CEC, va fi schimbat din funcţie, a declarat, duminică, premierul Victor Ponta, într-o intervenţie telefonică la RTV, menţionând că îl susţine total pe ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, în verificarea activităţii manageriale a lui Gheţea, relatează Mediafax. Întrebat de un analist politic aflat în studio dacă Radu Gheţea va mai rămâne preşedinte al CEC după ce a acordat un credit ipotecar Ioanei Băsescu, şeful Executivului a răspuns negativ. "Nu. Am vorbit cu domnul ministru de Finanţe, pentru că este singurul care are competenţa de a face schimbări în conducerea CEC, şi îl susţin total să verifice foarte clar lucrurile şi să propună măsurile care se impun. O să-l mai sune domnul Băsescu să-l apere pe cel care i-a dat credit, dar domnul Chiţoiu nu e aşa uşor impresionabil, am totală încredere că ştie să-şi facă treaba", a spus Ponta. Ponta a mai precizat că CEC este o bancă al cărei capital este 100% proprietatea statului, iar ministrul de Finanţe are dreptul să examineze activitatea preşedintelui acesteia, în AGA şi în Consiliul director.

• Cum va taxa statul exploatările viitoare. Bâlbele Guvernului pot afecta renegocierea cu Petrom

Redevenţele devin un nou călcâi al lui Ahile pentru Guvern, în condiţiile în care majorarea acestora a fost prezentată iniţial ca sursă de creştere a veniturilor la bugetul de stat, dar acum Executivul se vede acum în imposibilitatea de a aplica noile niveluri pentru acordurile deja aflate în vigoare. Autorităţile au pregătit un proiect de ordonanţă de urgenţă în care se menţiona, negru pe alb, că noile niveluri ale redevenţelor vor fi aplicate, începând cu anul viitor, tuturor licenţelor şi permiselor de la data intrării în vigoare a ordonanţei. În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a ordonanţei, titularii licenţelor erau obligaţi să încheie cu Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) acte adiţionale de stabilire a noilor redevenţe. Numai că vicepremierul Daniel Chiţoiu, care ocupă şi funcţia de ministru al Finanţelor, a revenit şi a dat asigurări că noile niveluri nu se vor aplica decât viitoarelor exploatări.

• Formularul care a blocat vămile. O persoană poate introduce în ţară, din afara UE, cantităţi limitate ţigări, alcool sau alimente doar o dată pe săptămână

Încercarea Fiscului de a combate evaziunea fiscală creată prin introducerea în ţară a unor mărfuri în vederea comercializării lor pe piaţa neagră s-a transformat vineri într-un haos total la vămile de la frontierele externe ale comunităţii europene - Serbia, Ucraina şi Republica Moldova. Sute de maşini au format cozi kilometrice, iar cei care doreau să intre în ţară au avut de aşteptat mai multe ore, totul din cauza unui formular. Mai exact, începând de vineri, 15 noiembrie, la frontierele cu statele care nu sunt membre ale Uniunii Europene se aplică instrucţiuni speciale de efectuare a controlului vamal asupra bunurilor introduse de călători pe teritoriul României în bagajele personale. Sunt vizate băuturile alcoolice, ţigările, carburanţii, uleiul, zahărul, dar şi fructele şi legumele proaspete. Aceste bunuri pot fi introduse în ţară o singură dată pe săptămână şi în anumite cantităţi.

• Jaful pădurilor se vede acum şi din satelit

O nouă hartă cu imagini din spaţiu dezvoltată de Google şi de câţiva specialişti de la Universitatea din Maryland, SUA, marchează în culori stridente, de roşu-aprins, cum s-au redus pădurile Terrei din 2000 până în 2012. România este şi ea prezentă în noua aplicaţie Google Global Forest Change, unde sunt evidente "focarele" cu păduri tăiate masiv, dar şi zonele unde s-au plantat arbori. Pe harta Google se observă pierderile care acoperă arii întregi din munţii Apuseni şi din Nordul Carpaţilor Orientali, vizibile aşadar acum din satelit. Fiecare zonă din care s-a tăiat copaci este marcată cu roşu, pe când împăduririlor le revine culoarea albastru. Există şi o zonă mixtă, colorată în roz, unde s-au defrişat păduri, dar au avut loc şi plantări. Regiunea cu cele mai multe pierderi de pădure în raport cu reîmpăduririle efectuate este zona Parcului Naţional Apuseni, la Sud-Vest de oraşul Cluj-Napoca. De cealaltă parte, în Oltenia, în apropiere de Dăbuleni, se regăseşte cea mai mare zonă reîmpădurită, cu doar mici pierderi de păduri pe lângă satele Apele Vii şi Mârşani.

• Cum fuge "hăituitul" Oprişan, de şapte ani, de justiţie, în "Dosarul Căprioara": prefecţi amnezici, poliţişti aroganţi cu instanţa, primari audiaţi cu forţa

Marian Oprişan, liderul PSD Vrancea, a reuşit, timp de şapte ani şi jumătate, să amâne termenele de judecată în marele "Dosar Căprioara", în care este acuzat de corupţie. Ce sa întâmplat? Primari, care îi sunt subordonaţi în partid baronului, au refuzat audierile, unii foşti prefecţi şi-au pierdut subit memoria, iar poliţiştii i-au sfidat pe judecători. Învinuirile în "Dosarul Căprioara": abuz în serviciu, utilizarea în alte scopuri a banilor de la stat, fals şi uz de fals, cu un prejudiciu adus la buget de 1,9 milioane de dolari. Practic, Oprişan şi ceilalţi judecaţi sunt acuzaţi că ar fi primit, în 2004, bani de la fostul Guvern Năstase pentru pietruirea a 41 de drumuri comunale. Contractele au ajuns pe mâna unor firme controlate de apropiaţii lui Oprişan, iar şoselele fie n-au văzut urmă de balast, fie au fost prost cârpite. Deşi "Dosarul Căprioara" a ajuns pe masa magistraţilor în 2006, după o anchetă a DNA, termenele s-au oprit, tot de atunci, la prima instanţă, Judecătoria Cluj-Napoca.

• Israelul şi Arabia Saudită ar pregăti în secret atacarea Iranului

Guvernele din Israel şi Arabia Saudită sunt convinse că un acord între marile puteri şi Iran nu va reuşi să blocheze componenta militară a programului nuclear al Iranului, iar de aceea ar fi luat deja măsuri pentru a acţiona în această situaţie, potrivit unor surse apropiate situaţiei, citate de publicaţia britanică "The Sunday Times", preluat de Mediafax. În cadrul negocierilor cu reprezentanţi ai Serviciului israelian de informaţii externe (Mossad), Arabia Saudită a acordat deja permisiunea ca avioanele militare israeliene să tranziteze spaţiul aerian saudit pentru atacarea instalaţiilor nucleare iraniene. "Imediat ce va fi semnat acordul nuclear cu Iranul, opţiunea militară va fi reactivată. Liderii saudiţi sunt furioşi, acceptând să ofere Israelului tot ajutorul de care are nevoie", explică o sursă.

• CAPITAL

• Încurcata poveste a averii lui Voiculescu

Sutele de milioane de euro ale familiei Voiculescu au la origine afaceri externe derulate prin firmele Securităţii, dar şi un controversat testament al unui şi mai controversat om de afaceri arab. In 1995, omul de afaceri a primit un cadou deosebit de valoros. După cum a relatat mass-media, proprietarul din acte ale Crescent, Fouad Sanbar, un cetăţean grec de origine libaneză, a murit, lăsând în urma sa un testament cel puţin ciudat. Potrivit acestui document, firma Crescent şi toate activele sale urmau să devină proprietatea lui Voiculescu până la moartea sa. De-abia după aceea bunurile şi banii companiei ar fi urmat să fie împărţite între copiii lui Sanbar şi Fundaţia Crescent. Cu alte cuvinte, toate acţiunile deţinute de Crescent în firmele din imperiul Voiculescu treceau oficial în proprietatea celui care avea să devină unul dintre cele mai controversate personaje ale României post-1989. Gurile rele spun că, de fapt, Voiculescu era proprietarul de facto al Crescent încă din vremea comuniştilor (sau imediat după decembrie 1989) şi că testamentul lui Sanbar nu a făcut decât să oficializeze acest lucru.

• NEBUNIE Tiparniţa de bani cu dobândă zero împinge Wall Street spre noi maxime

Deşi s-a confruntat cu două momente foarte grele în acest an, incapacitatea de plată a guvernului şi plafonul datoriei publice, bursa americană este pe cale să stabilească cea mai mare performanţă din ultimii 10 ani, indicii principali atingând vineri cele mai mari valori din istorie. Ceea ce este surprinzător e că această creştere impresionantă a acţiunilor de pe Wall Street nu s-a produs pe fondul unei performanţe de excepţie a economiei, ci a tipăririi masive de bani ieftini, care au intrat în cea mai mare parte în piaţa de capital, şi nu au ajuns în credite ieftine pentru populaţie şi companii. Ultimele ştiri venite dinspre Federal Reserve, potrivit cărora banca centrală din SUA ar putea practica dobânzi aproape de zero până în 2017, tocmai pentru că economie nu îşi revine consistent, au alimentat puternic entuziasmul investitorilor de pe Wall Street, care până acum se aşteptau ca de anul viitor Fed să înceapă să-şi înăsprească politica monetară.

• Semnale proaste din Europa: Franţa e cu un picior în recesiune, motorul german a obosit

Produsul Intern Brut al Franţei, a doua mare economie din zona euro, a înregistrat o scădere de 0,1% în trimestrul al treilea comparativ cu trimestrul precedent, după o revenire de 0,5% în trimestrul al doilea care a scos Franţa din recesiune, arată cifrele oficiale publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (Insee), transmite AFP. Datele arată că în special exporturile, unul din factorii care au stat la baza revenirii economiei franceze în trimestrul al doilea, au scăzut semnificativ în trimestrul al treilea, minus 1,5% după o creştere de 1,9% în aprilie-iunie, în timp ce importurile au înregistrat o creştere de 1% după un avans de 1,6%. Cheltuielile gospodăriilor au încetinit şi ele până la 0,2% după o creştere de 0,4% în trimestrul al doilea. De asemenea, investiţiile companiilor, un indicator al conjuncturii economice pe termen mediu, au scăzut cu 0,6%. Separat, Oficiul federal de statistică din Germania a anunţat că în trimestrul al doilea cea mai mare economie europeană a înregistrat o creştere de 0,3%, în linie cu estimările analiştilor dar mai mică decât creşterea de 0,7% înregistrată în al doilea trimestru.

• CURENTUL

• Deviza lui Mirel Palada, purtătorul de cuvânt al lui Ponta: Să moară presa!

Majoritatea politrucilor post-decembrişti ajunşi la putere au considerat presa care şi-a permis să-i critice un adversar periculos, pe care cei mai mulţi au şi încercat să-l sugrume şi să-l reducă la tăcere. Este o duşmănie veche pe care Guvernul USL nu face niciun efort să o mascheze. Iar pentru ca lucrurile să fie şi mai limpezi, în această privinţă, Premierul Ponta şi-a ales un purtător de cuvânt a cărui "filosofie" profesională poate fi sintetizată în doar trei cuvinte: "Să moară presa!". Zilele trecute purtătorul de vorbe Mirel Palada a preluat, pe Facebook, un articol publicat în The Guardian , în care autorul pune în discuţie dificultăţile cu care se confruntă presa internaţională. Iar acel articol este pentru Mirel Palada doar un pretext care-i permite să-şi gâdile orgoliul şi să se pupe de unul singur în faţa oglinzii: "Ce zice Alastair Campbell în The Guardian? Ce zicea şi Turambar cu secole în urmă, în 2011: Presa moare pentru că merită să moară."

• Terfelit la Antena 3, preşedintele ANI, l-a dat în judecată pe Mihai Gâdea. Horia Georgescu cere 25.000 de euro daune

Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Integritate, Horia Georgescu, l-a chemat recent în judecată pe realizatorul TV Mihai Gâdea şi postul de televiziune Antena 3. Horia Georgescu cere despăgubiri morale în favoare de 25.000 de euro, considerând că onoarea şi demnitatea lui au fost terfelite într-o emisiune difuzată în luna septembrie, într-o dezbatere în care a fost acuzat că are peste 20 de procese pentru diferite abateri rutiere şi gesturi obscene în faţa poliţiştilor. Horia Georgescu a solicitat magistraţilor Judecătoriei Sectorului 1 să constate atingerea "onoarei, demnităţii şi re­putaţiei, prin afirmaţiile mincinoase defăimătoare şi denigratoare la emisiunea Sinteza Zilei din 15 septembrie 2013, mo­derată de pârâtul Mihai Gâdea şi difuzată la Antena 3". Preşedintele ANI mai cere şi scuze publice din partea lui Gâdea, care să fie obligat să-şi citească în emisiune propria-i hotărâre judecătorească de condamnare, dar şi să achite cheltuielile de judecată.

• Scorul Scris de Tia Şerbănescu

In deschiderea meciului România-Grecia, PSD şi-a scos majoretele - Dragnea, Zgonea, Corlăţean - la încălzirea atmosferei în faţa camerelor postului România PSD. A fost cu ghinion: Echipa lui Victor Piţurcă a jucat exact ca guvernul lui Victor Ponta. Şi-uite-aşa cum îi vedeţi, doi victori bătuţi de greci - deşi premierul se antrenase într-o nocturnă cu Dragnea şi 10 şefi de cluburi care l-au eliminat pe Mitică Dragomir de la LPF după 17 ani de domnie şi l-au înscăunat pe Gino Iorgulescu, convocat a doua zi la DIICOT la naţionala de evaziune fiscală. Are mână bună dl Ponta: nu ratează niciun penal. Executat prin penalti (de 11 cluburi), Corleone a acuzat lucrături politice şi trădări dar s-a resemnat: "gata, tati, s-a terminat, sunt un fost!". Un fost miliţian plin de tupeu şi de bani: "mă reapuc de scris, şi dacă nu vând un milion de exemplare, să-mi ziceţi fraierul pământului". Fraieri ar fi cumpărătorii.

• "Felix" schimbă macazul spre Ponta, Crin a devenit "frivol"

Dan Voiculescu a început să se gudure precum un pudel pe lângă premierul Victor Ponta, luându-l de guler pe Crin Antonescu. După ce s-a folosit de PNL ca vehicul care să-l ducă în Parlament împreună cu ciracii săi şi partidul de casă de sub 1%, dintr-o dată lui Felix nu îi mai place compania lui Antonescu şi se aruncă în braţele lui Ponta, la fel ca o femeie cu moravuri uşoare în căutarea unei noi aventuri clientelare. "PSD se consolidează, PSD se pregăteşte pentru a avea rezultate maxime anul viitor, când sunt două rânduri de alegeri, europarlamentare şi prezidenţiale. E normal să se pregătească, ca orice partid politic. PNL încearcă, nu de puţine ori având acţiuni frivole vizavi de partenerii noştri din USL, PNL ne-a jignit şi pe noi de câteva ori, reacţii cel puţin imorale vizavi de PSD, încearcă să zâmbească, să se împrietenească cu preşedintele Traian Băsescu şi cu PDL", a afirmat, sâmbătă, fondatorul PC Dan Voiculescu.

• CURIERUL NATIONAL

• Cum vor afecta măsurile Guvernului anul 2014?

Guvernul a aprobat săptămâna trecută mai multe modificări ale Codului Fiscal, în încercarea de a aduce mai mulţi bani la buget. Coşea: Nu există o politică economică, sunt taxaţi tot cei care plătesc. Dacă se va merge la fel şi anul viitor, o să fie şi mai rău. Erbaşu (PSC): Construcţia bugetară pe 2014 este neclară şi foarte ciudată. Întâi trebuia crescut numărul investiţiilor şi apoi majorate taxele. Minea (Romalimenta): Guvernul ar fi trebuit să reducă TVA la 5% în industria alimentară, ar fi avut un efect pozitiv în mediul de afaceri.

• AAAS: Directorii firmelor îngreunează privatizarea acţiunilor

Semnalând "disfuncţionalităţi" în legislaţia actuală, "legate de faptul că lansarea la privatizare a pachetelor de acţiuni minoritare este condiţionată de promptitudinea cu care conducerile societăţilor comerciale răspund la solicitările de întocmire a documentaţiei de privatizare şi de corectitudinea datelor transmise, asumate prin declaraţie notarială", Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) propune, într-un proiect de Ordonanţă de Urgenţă, diminuarea numărului de documente necesare privatizării şi simplificarea procedurii de calcul a preţului de vânzare a acţiunilor. AAAS notează că procesul de privatizare nu poate fi declanşat pentru că şefii societăţilor nu transmit documentaţia. Autoritatea propune diminuarea volumului de documente şi simplificarea procedurii de calcul a preţului de vânzare a acţiunilor. Este vizată privatizarea pachetelor minoritare de acţiuni aflate în portofoliul AAAS şi al Ministerului Transporturilor.

• Participare masivă la oferta de răscumpărare de la FP

Investitorii au plasat ordine de subscriere pentru pachete reprezentând cumulat 76,34% din acţiunile Fondului Proprietatea în oferta prin care FP vrea să răscumpere 4,35% din propriile titluri, la un preţ cu 20% peste cotaţia de vineri de la bursă, transmite Mediafax. Înregistrarea ordinelor de subscriere s-a încheiat joi la ora 22:00, în piaţă fiind înregistrate 3.384 ordine, prin care sunt puse în vânzare 10,518 miliarde de titluri. Oferta este suprasubscrisă, astfel, de 17,5 ori. Volumul de acţiuni pentru care au fost plasate ordine de subscriere reprezintă 76,34% din toate titlurile FP. Astfel, indicele de alocare stabilit în cadrul ofertei este de 0,05704. Prin urmare, la fiecare 100 de acţiuni subscrise, investitorii vor putea vinde 5,7 titluri. Cele mai mari două ordine au fost plasate joi, pentru volume de acţiuni reprezentând câte 7,93% din toate titlurile Fondului Proprietatea. Cel mai probabil a fost fondul american de hedging Elliott Associates, în condiţiile în care este singurul acţionar cu pachete atât de mari.

• EVENIMENTUL ZILEI

• ROMÂNIA LUI CRISTOIU. Bătălia pentru electoratul anti-Băsescu

La reuniunea Consiliului Naţional al PC (dominată de întrebarea, de unde a reuşit să aducă Dan Voiculescu atîţia şefi ai unui partid care nu trece pragul de 1%?), controversatul om de afaceri a ţinut în deschidere un discurs de Ceauşescu la Congresul unui partid care nu contează. Printre altele, Dan Voiculescu a acuzat PNL că s-ar apropia de Traian Băsescu, ba chiar că i-ar zîmbi, spre deosebire de PSD, care se depărtează şi-l ocărăşte tot mai tare. La scurt timp, a venit replica lui Crin Antonescu: E o neruşinare vorba că-i zîmbim lui Traian Băsescu, PNL a fost, este şi va rămîne adversarul permanent şi radical al sistemului politic al lui Traian Băsescu, pînă cînd acest sistem va fi eliminat. Între timp, a emis o Declaraţie şi purtătorul de cuvînt al PNL, menită a reafirma credinţa PNL în antibăsescismul absolut. Momentul, ne semnalează o bătălie a cărei realitate a trecut practic neobservată: Bătălia pentru electoratul anti-Băsescu.

• SRI, de la Securitate la Serviciul Inteligent de Informaţii. Maior, cel mai longeviv şef al SRI

Ales din rândurile Opoziţiei pentru a fi numit la conducerea SRI, George Maior a reuşit să definitiveze modernizarea instituţiei, câştigând respectul serviciilor internaţionale de Intelligence. În cei 24 de ani scurşi de la evenimentele din decembrie 1989, Serviciul Român de Informaţii (SRI) a avut patru directori, George Constantin Maior fiind ultimul pe această listă. Şeful SRI este omul care ştie cam tot ce se petrece în România. Într-un interviu acordat anul trecut EVZ, Maior îşi descria activitatea: "Directorul SRI este direct responsabil cu transmiterea informaţiilor şi analizelor către beneficiarii legali ai SRI. Deci tot ce se transmite, trece prin mâna directorului. Coordonează tot, subordonează tot ansamblul Serviciului". Maior a reuşit să se menţină în funcţie vreme de şapte ani, o lună şi două săptămâni (până în prezent), doborând recordul în materie deţinut de Virgil Măgureanu, care a condus SRI timp de şapte ani şi o lună.

• SONDAJ CSOP. Crin Antonescu, depăşit de Traian Băsescu la capitolul încredere

Topul încrederii este condus tot de guvernatorul BNR Mugur Isărescu cu 27%, urmat de Victor Ponta cu 25% şi Sorin Oprescu - 20%. După ce numele său a fost vehiculat ca posibil candidat la prezidenţiale, guvernatorul BNR a câştigat două procente, acesta fiind cotat tot în tr-un sondaj realizat de CSOP în luna septembrie cu 24%. În preşedintele Traian Băsescu au încredere 17% dintre respondenţi, iar în Crin Antonescu - 16%. Liderul PNL se află pe un trend descendent, după ce în perioada 24 august - 1 septembrie, preşedintele Traian Băsescu şi prezidenţiabilul USL Crin Antonescu au fost cotaţi cu acelaşi procent - 17%. Tot cu 16% a fost cotat şi Gigi Becali. Liderul PDL Vasile Blaga a înregistrat 13%, acelaşi procent ca şi primarul Clujului, Emil Boc. În Cătălin Predoiu au încredere 11%.

• Avem şi noi mustangii noştri! În pas de dans cu armăsarii huţuli de la Lucina, din Bucovina

Mulţi ştiu de herghelia de cai pursânge arab de la Mangalia. Alţii de lipiţanii de lângă Făgăraş. Puţini ştiu, însă, de căluţii huţuli, singura rasă neaoş românească. O comoară naţională! Undeva sus, în Obcinele Bucovinei, pe Valea Lucavei, aproape de Izvoarele Sucevei, sub vârful Chiciura, 350 de căluţi aleargă liberi într-o splendidă semisălbăticie. Un cal de munte de talie mică, robust, obişnuit cu iernile aspre şi cu o abilitate ieşită din comun. Un huţul autentic poate merge ca un fotomodel pe catwalk, punând un picior înaintea altuia! Numai astfel poate răzbi pe potecile înguste de pe buza prăpăstiilor : "Ceea ce alte rase nu pot face!".

• PROTESTE împotriva proiectului Roşia Montană în Capitală şi în ţară. Jandarmii au legitimat manifestanţii în zona Parcului Cişmigiu

Cu toate că Proiectul minier de la Roşia Montană a primit aviz negativ de la Comisia parlamentară specială, protestatarii au ieşit din nou în stradă duminică seara, pentru a 12-a săptămână consecutiv. În Bucureşti şi în ţară au loc proteste faţă de exploatarea aurului cu cianuri. andarmii au oprit marşul pe Bulevardul Regina Elisabeta, în zona Parcului Cişmigiu, le-au spus protestatarilor că participă la o adunare publică nedeclarată, că au încălcat în mod repetat normele legale şi le-au cerut să pregătească actele de identitate pentru a se legitima. Protestatarii le-au spus jandarmilor că sunt penibili, că i-au oprit abuziv şi că le sunt încălcate drepturile, scandând "Jandarmeria apără hoţia" şi "Libertate". În timp ce jandamii se pregăteau să îi legitimeze, manifestanţii au ascultat melodia "Don't worry, be happy". Strada Elie Radu, pe care au mers protestatarii spre Bulevardul Regina Elisabeta, a fost blocată de forţele de ordine în ambele capete.

• Mizele noii alianţe de la Tarom

Belgianul Christian Heinzmann va trebui să dovedească acum că poate face echipă cu austriacul Dante Stein, numit în fruntea noului Consiliu de Administraţie. Obiectivele principale ale mandatului lui Heinzmann au fost trasate de ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu: uniformizarea flotei şi dezvoltarea pe noi rute, în special interne şi regionale. O direcţie care ar putea fi atacată de companie este modul de operare low-cost. "E o idee analizată ca avioanele vechi să fie exploatate în regim lowcost. Toate marile companii şi-au făcut divizii de low-cost pentru a se proteja de concurenţă", au mai declarat sursele citate. În prezent, din cele 24 de avioane, şapte au o vechime de circa 20 de ani, potrivit datelor de pe site-ul companiei. Alte 11 aeronave au 15 ani vechime. Dezvoltarea pe noi pieţe este un alt obiectiv, următoarele două rute vizate fiind Geneva şi Moscova. De asemenea, Tarom ar putea redeschide cursa spre Beijing, la care a renunţat în urmă cu 10 ani.

• JURNALUL NATIONAL

• "Ferma preşedintelui", scandal politico-financiar. În tranzacţia cu capete de pod în Monaco, Pantelimon şi Rahova apar coincidenţe penale

Desecretizarea" tranzacţiei pentru "Ferma prezidenţială Nana" aduce informaţii interesante legate de modul prin care familia Băsescu a intrat în proprietatea celor 290 de hectare de teren agricol. Actele devenite publice la presiunea mediatică ridică vălul asupra unor aspecte controversate ale acestei achiziţii care antrenează familia Băsescu într-un nou scandal politico-financiar. Creditul obţinut de Ioana Băsescu în condiţii avantajoase pentru cumpărarea terenului, ca de altfel întreaga operaţiune, a fost stimulat de Traian Băsescu prin acţiuni publice de lobby bine dozat şi ţintit fără greş.

• Voiculescu: Mă bucur că declaraţiile mele, chiar aşa, "neruşinate", au readus bunul simţ în USL

Preşedintele fondator al PC, Dan Voiculescu, îi răspunde liderului PNL Crin Antonescu, care îi catalogase declaraţiile privind apropierea PNL de Traian Băsescu drept "neruşinate" şi menţionase că liberalii rămân adversarii şefului statului, că se bucură că spusele sale au readus bunul simţ în USL. "După ce ieri am sancţionat public frivolitatea unor colegi din USL care, în ultima vreme, intraseră într-un joc al seducţiei cu Traian Băsescu, Crin Antonescu a declarat că «PNL a fost adversarul permanent şi radical şi va rămâne adversarul lui Traian Băsescu, al sistemului politic al lui Traian Băsescu până când acest sistem va fi eliminat»", scrie Voiculescu. El precizează că se bucură de faptul că declaraţiile sale, care au fost catalogate de Antonescu drept "neruşinate", au readus bunul simţ în USL.

• Dragnea: Va fi o autostradă Sibiu-Braşov-Bacău şi una Sibiu-Piteşti. Prima va fi, poate, Sibiu-Braşov

Vicepremierul Liviu Dragnea a declarat că va exista atât o autostradă Sibiu-Braşov-Bacău, cât şi una între Sibiu şi Piteşti, menţionând că este posibil, în opinia sa, ca cea dintre Sibiu şi Braşov să fie construită prima, informează mediafax.ro. Invitat la o emisiune tv, Dragnea a fost întrebat despre oportunitatea şi destinaţia accizei la carburant. "Acei 7 eurocenţi la carburant se duc direct în autostrăzi", a spus Dragnea. Ministrul Dezvoltării a precizat că nu se poate spune la acest moment cu exactitate către care tronson sunt îndreptaţi banii, pentru că sumele colectate merg în Buget, şi de acolo sunt repartizate către autostrăzi. "Am înţeles de la colegii de la Finanţe că nu s-a putut pune direct ca aceşti 7 eurocenţi să meargă direct într-un buget special", a spus Dragnea, menţionând că motivul ţine de legislaţia UE. Vicepremierul a mai declarat, răspunzând unei întrebări, că va exista atât o autostradă de la Sibiu la Braşov, care va ajunge până la urmă la Bacău, cât şi una de la Sibiu la Piteşti. "Nu se fac în acelaşi timp", a mai spus Dragnea.

• NATIONAL

• Relu Fenechiu, tun de jumatate de miliard de euro pe carca lui Mihai Razvan Ungureanu

Desi nu a avut un mandat chiar atat de lung, Relu Fenechiu le-a dat mai mult de lucru procurorilor anticoruptie decat restul demnitarilor la un loc. Si chiar dupa condamnarea sa la inchisoare in dosarul "Transformatorul", "baronul" liberal de Iasi continua sa traga sforile la Ministerul Transporturilor. Practic, actualul ministru pare a nu pare a avea nicio sansa de a scapa de sub sechestrul birocratic in care o tin directorii de la Transporturi, cu totii recunoscuti drept oameni loiali ai lui Fenechiu. Mafia imobiliara a pus ochii pe o "oaza" de 30 de hectare in privilegiata zona de nord a Capitalei, unde intentioneaza constructia mai multor spatii comerciale de lux. Chiar inainte de mazilirea sa in Parlament, fostul premier a cedat presiunilor clientelei politice portocalii si a dat verde infiintarii "NewCo", o firma mixta romano-belgiana care sa gestioneze uriasa suprafata aflata la o aruncatura de bat de Piata Victoriei, dupa eliberarea sa de sinele de tren care in prezent fac legatura intre Gara Basarab si Gara de Nord.

• Dragnea nu mai iese din pumnii lui Antonescu

PSD nu are motive sa se gandeasca la o alta candidatura decat cea a lui Crin Antonescu, spune vicepremierul Liviu Dragnea. Acelasi Dragnea care-l acuza pe liderul liberal ca le cara pumni cu nemiluita social-democratilor. De la atatea lovituri incasate, Liviu Dragnea probabil ca nu mai intrezareste un alt prezidentiabil la orizonat si a ramas blocat in "proiectul Antonescu". Asta in contextul in care social-democratii vor de mult sa o rupa cu liberalii si sa aiba un candidat al lor. Culmea, pana mai ieri, chiar si Dragnea dadea semne ca s-a saturat de nazurile lui Crin Antonescu. Acum, sustine ca liderul PNL nu reprezinta "un pericol pentru PSD sau pentru Romania".

• PUTEREA

• Laserul de la Măgurele, realizat prin deturnarea de fonduri europene

Cel mai mare proiect din fonduri europene de până acum, construcţia laserului de mare putere de la Măgurele, are datele unei escrocherii cu fonduri europene. Afirmaţia îi aparţine liderului sindical din Cercetare, Radu Minea. El susţine existenţa unei reţele de fraudare a fondurilor europene, care este coordonată de la vârful Ministerului Educaţiei Naţionale şi de reprezentantul României la Comisia Europeană. Milioane de euro ar urma să intre în buzunarele mafiei universitare. Poate că lucrurile ar fi rămas în obscuritate şi discreţia ar fi fost cuvântul de ordine în povestea "laserului de mare putere", dacă nu s-ar fi dislocat 160 de milioane de euro de la Programul Operaţional Sectorial pentru Creşterea Competitivităţii Economice către proiectul de la Măgurele. La acestea s-au adăugat alte 20 de milioane de euro destinate asistenţei tehnice. Cele 160 de milioane de euro erau destinate mai multor diviziuni de cercetare din România, de care ar fi trebuit să beneficieze cercetătorii noştri.

• Câteva întrebări după Grecia - România pentru Titus Corlăţean

Cotidianul PUTEREA semnala vineri, pe prima pagină, o coincidenţă cel puţin ciudată. Ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean (foto), îşi anunţa, potrivit unui comunicat al MAE, o vizită de lucru la Atena, la invitaţia omologului său, Evangelos Venizelos, fix în ziua meciului de fotbal Grecia - România. Ce bănuiam s-a adeverit. Pe modelul fostului ministru al Economiei, Varujan Vosganian, care îşi aranjase în vară o vizită de lucru în Belgia, ca să îşi lanseze pe banii statului o carte la Bruxelles, Corlăţean şi-a făcut şi el rost de o vizită în Grecia. Tot poporul i-a văzut în tribună, alături de el, pe colegii săi de partid: vicepremierul Liviu Dragnea şi Valeriu Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor. Cu ce s-a deplasat la Atena? Cât a costat contribuabilul român această deplasare? Cine l-a mai însoţit şi în ce calitate, în afara celei de suporter?

• Costurile distracţiei cu pesedistul Hi-Q la TVR

Consiliul de Administraţie al TVR a decis să includă în grilă o emisiune realizată de trupa Hi-Q, cu deputatul Mihai Sturzu (PSD) invitat permanent. Iată care sunt costurile pe care contribuabilii români le suportă: peste 10.000 de euro pentru fiecare ediţie a producţiei, în total fiind alocaţi 140.000 de euro. Există o prevedere legală prin care li se interzice oamenilor politici să realizeze emisiuni de televiziune, însă pesedistul beneficiaza de o "dispensă" din partea CNA. E doar deputat şi şeful TSD, nu om politic. Ca atare, Sturzu a pretins că nu apare la televizor în calitate de politician, ci se va dedubla ca să dea distracţie la popor. Ca premierul, în cazul Roşia Montană.

• ROMANIA LIBERA

• Cum poate rata România şansa pe care o oferă gazele de şist

Un subiect controversat în toată lumea este tratat superficial în România. În loc să avem campanii de informare corecte despre exploatarea gazelor de şist, firmele implicate în domeniu comit greşeli şi abuzuri. O societate care face prospecţiuni ale resurselor minerale,ce aparţine controversatului Ovidiu Tender a iritat localnicii din mai multe judeţe. Activiştii eco au o activitate tot mai susţinută împotriva fracturării hidraulice, iar apogeul a fost înregistrat în acest week-end într-o comună din Sibiu, unde mai multe persoane au distrus echipamentul Prospecţiuni SA, aparţinând lui Ovidiu Tender de pe întinsul a două sate. Această firmă făcea prospecţiuni pentru Romgaz şi i-a iritat pe localnici după ce şi-a întins echipamentele pe terenurile lor fără să le ceară acordul. În urma scandalului, reprezentanţii firmei au anunţat că şi-au oprit activitatea în Moşna-Sibiu.

• Motivul secret pentru care Guvernul vrea autostrada spre Vest prin Braşov

Există un motiv ascuns pentru care Guvernul preferă traseul prin Braşov. Cât de curând vor trebui efectuate plăţi de disponibilitate către concesionarul tronsonului Comarnic-Braşov. Există riscul ca banii strânşi din taxa de autostradă pe acest tronson să nu acopere sumele de plată către concesionar, caz în care Guvernul va trebui să scoată bani din bugetul de stat. Posibilitatea oferită şoferilor de a circula pe autostradă şi după Braşov, până la Sibiu, şi apoi mai departe, ar atrage trafic suplimentar pe Comarnic-Braşov şi ar mări suma încasată de stat din taxa de autostradă. Guvernul preferă varianta prin Braşov pentru că aceasta este mai ieftin de construit decât una pe Valea Oltului. Distanţa Sibiu-Braşov este cam aceeaşi cu cea dintre Sibiu şi Piteşti, adică 140-150 de kilometri. Chiar dacă este mai scump de construit Piteşti-Sibiu, pe acest tronson banii ar veni în proporţie de 85% de la UE, în timp ce pentru Braşov-Sibiu doar 15-20% din finanţare ar fi asigurată de către UE.

• ZIARUL FINANCIAR

• 15 ani. Conştiinţa de sine. Conştiinţa puterii

"Acesta va fi un ziar care va promova cu tărie libera iniţiativă, comer­ţul liber şi economia de piaţă. Şi o vom face cu vigoarea unui răget de leu", scria în editorialul primei ediţii a Ziarului Financiar, din data de 16 noiembrie 1998. Acum 15 ani întreprinde­rea numită Ziarul Financiar li se părea multora o misiune imposibilă. În orice business, ideile şi credinţa sunt cele care duc mai departe oamenii şi organizaţiile, poate mai puţin decât indicatorii din planul de afaceri. Este şi cazul Ziarului Financiar, întreprinderea de presă care a fost născută cu misiunea de a susţine antreprenoriatul român, businessul numit Ro­mâ­nia. Este ceea ce scrie pe frontis­pi­ciul ZF: "Totul pentru busi­ness. Totul este business."

• Cheltuielile de pe carduri au urcat la 1,6 mld. euro în perioada concediilor din trimestrul trei

Românii au cheltuit de pe carduri (online şi la terminalele POS instalate la comercianţi) 7,2 miliarde de lei (1,6 mld. euro) în trimestrul al treilea, în creştere cu 13% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor publicate de BNR. Acesta este un nou vârf istoric trimestrial. Sumele cheltuite de pe carduri în intervalul iulie-septembrie au fost cu 14% mai mari faţă de media primelor două trimestre, în condiţiile în care cea mai mare parte a trimestrului trei s-a suprapus peste perioada concediilor. Cu cardurile de debit (majoritatea carduri de salarii) au fost efectuate tranzacţii de aproape 6 miliarde de lei în trimestrul al treilea, în timp ce sumele cheltuite de pe cardurile de credit au fost de cinci ori mai mici. De la începutul anului au fost efectuate în total plăţi cu cardul de 20 miliarde de lei (4,5 mld. euro).

• SIF-urile au făcut profituri de 636 milioane de lei în primele zece luni. SIF Transilvania conduce plutonul cu un câştig de 228 milioane de lei

SIF Transilvania (SIF3) rămâne cea mai profitabilă dintre SIF-uri şi la zece luni, cu un câştig de 228 de milioane de lei (51,7 mil. euro), mai mare decât profitul obţinut anul trecut, de 212 mil. lei. În luna octombrie, SIF Transilvania a consemnat un profit de 14,4 milioane de lei, iar activul net a scăzut nesemnificativ, cu 0,08%, la 1,056 miliarde de lei, potrivit informaţiilor transmise lunar Bursei de Valori Bucureşti (BVB). Profitul din primele zece luni a fost asigurat în principal de vânzarea de participaţii din portofoliu, astfel că activul net al SIF Transilvania a coborât în acest an cu 7,35%, de la nivelul de 1,14 miliarde de lei de la finele anului trecut. SIF Transilvania este singura SIF al cărei activ net este în scădere faţă de nivelul din 2012, din cauza distri­buirii aproape în întregime a profi­tu­rilor către acţionari, sub formă de dividende.