REVISTA PRESEI 21.05.2018

• ADEVARUL

• Bomba lui Orban a făcut fâs: plângerea pe numele premierului Dăncilă se întoarce împotriva liderului PNL

Plângerea penală depusă de preşedintele PNL, Ludovic Orban, pe numele premierului Viorica Dăncilă se întoarce împotriva sa şi a partidului, PSD acuzându-i pe liberali şi pe Klaus Iohannis că vor să o demită cu orice preţ pe şefa Guvernului, chiar cu preţul suspendării preşedintelui ţării. Mai mult, o parte dintre membrii din conducerea PNL se delimitează de şeful formaţiunii şi spun că nu sunt de acord cu demersul său.

Liderul PNL, Ludovic Orban, a depus, joi, la Parchetul General de pe lângă Curtea Supremă, o plângere penală pe numele premierului Viorica Dăncilă pentru comiterea mai multor infracţiuni, printre care şi aceea de "înaltă trădare". Demersul lui Orban, făcut fără să-şi anunţe colegii din partid, a inflamat spiritele pe scena politică, PSD, ALDE şi PMP ieşind cu atacuri foarte dure la adresa PNL şi a preşedintelui Klaus Iohannis. Miniştrii PSD şi alţi lideri ai formaţiunii au subliniat că în spatele demersului lui Orban stă şeful statului, cel care vrea să-l îndepărteze de la putere prin mijloace "nedemocratice". PSD a replicat concertat, în baza unui punctaj comun de mesaje, reclamând că s-ar putea ca Iohannis să facă la fel ca în 2015, când Guvernul Ponta a fost schimbat în urma tragediei de la Colectiv. "La ce au de gând să dea foc acum?", a fost fraza din finalul punctajului, repetată în mediul public de ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, dar şi de alţi lideri PSD.

• BANCHERUL

• Legea insolventei persoanelor fizice trebuie modificata inainte de a se putea aplica, la trei ani de la adoptare

Legea 151 din 2015 privind insolventa persoanelor fizice, initiata de deputata PSD, Ana Birchall, este atat de greu de aplicat incat nici dupa trei ani de la adoptare autoritatile nu reusesc sa o puna in practica, ba mai mult, trebuie modificata si completata.

Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC), institutia responsabila de aplicarea legii, a facut demersuri in scopul constituirii unui grup de lucru pentru modificarea si completarea prevederilor Legii nr.151/2015 privin insolventa persoanelor fizice, a raspuns presedintele ANPC, Mariu Pirvu, la intrebarile Bancherul.ro privind stadiul aplicarii legii.

Legea a intrat in vigoare de la inceputul acestui an, dupa ce a fost amanata de mai multe ori de la publicarea in Monitorul Oficial, in urma cu aproape trei ani, insa nici in prezent nu au fost finalizate toate elementele care sa faca posibila aplicarea acesteia.

In aceste conditii, pana acum ANPC si oficiile judetene de protectie a consumatorilor (OPC) au primit doar patru cereri de insolventa din partea persoanelor fizice.

Seful ANPC subliniaza ca numarul mic de cereri este cauzat si de faptul ca cei care vor sa-si ceara insolventa nu stiu ca sunt oblligati de lege sa-si notifice mai intai creditorii, inainte de a depune la Protectia Consumatorilor cererea de intrare in insolventa.

• COTIDIANUL

• Vreau să cer socoteală Facebook

Acesta este modelul de business al Facebook, recent completat cu "sponsorizările" pe care le cere pentru fiecare postare• . Voi vă puneţi pe Facebook gratuit o sumedenie de informaţii relative la persoana şi comportamentul vostru, poze (după care puteţi fi, ulterior, recunoscuţi peste tot pe Glob, mai ales de serviciile secrete), locuri pe unde călătoriţi, persoane sau instituţii pe care le frecventaţi, iar Facebook, ca un Moş Crăciun pe invers, le ia frumuşel şi le vinde comercianţilor interesaţi de o mai ţintită selecţie a consumatorilor, aşa cum le vinde şi lobby-iştilor, companiilor de consultanţă electorală, organizaţiilor religioase etc.

Foarte grav pentru liberul-arbitru (aviz libertarienilor care au făcut din piaţa "liberă" o religie cu foarte mulţi adepţi fanatici) este faptul că opţiunile voastre sunt canalizate.

Sunteţi dresaţi ca să aveţi certitudinea că ceea ce alegeţi este conform cu ceea ce vă doriţi.

Nu numai că un comerciant interesat sau un politician fără scrupule poate, pur şi simplu, să vă culeagă ca pe un ac din carul cu fan, plătind pentru asta la greu Facebook, comunitatea voastră dragă, fără de care nu mai puteţi respira. Facebook deţine algoritmii şi maşinile "inteligente" care vă focalizează şi vă identifică exact. Facebook face asta pe baza datelor pe care le-aţi pus de bunăvoie şi pe neştiute la dispoziţia sa, fie pe pagina de socializare, fie pe cele două sisteme de comunicaţie instant (Messenger şi WhatsApp), sisteme pe care, ce convenabil, le deţine chiar Facebook. Opţiunile voastre sunt dresate şi ghidate prin "sugestiile" pe care le vedeţi, conştient sau cu vederea periferică, pe pagină, în timp ce consultaţi news feed-ul şi verificaţi like-urile, share-urile şi comment-urile din ultimele 10 secunde care au trecut de la ultima verificare. Este ca şi când Facebook v-ar fi introdus într-un tunel, iar tunelul are lumină doar la ieşire. Evident, nu veţi vedea nimic altceva, nu veţi dori nimic altceva decât ieşirea din tunel, cea pe care v-o indică Facebook.

Culmea sarcasmului este că Facebook, în ungherele paginii de socializare (pe care nu le cercetaţi niciodată, din comoditate), chiar explică modul în care face bani vânzând comercianţilor şi politicienilor datele voastre cu caracter personal şi, mai ales, explică modul în care vă influenţează alegerile, lăudându-se că, în acest fel, vă "ajută" să vă satisfaceţi "adevăratele" nevoi şi să vă răsfăţaţi mai deplin. Aşadar, faceţi alegeri mai rapide şi mai bune pentru că Facebook, ca o mamă bună, vă ajută, vă stă alături, vă dă suportul necesar. De curiozitate, încercaţi să intraţi în zona "reclamă" din "setări", un buton care este în colţul din dreapta al paginii. O să vedeţi acolo nişte chestii foarte, foarte interesante şi instructive.

În mod evident, Facebook nu vă plăteşte absolut nimic pentru datele cu caracter personal pe care le utilizează ca materie primă pentru procesul său tehnologic şi de fabricaţie (asta a fost o ironie, nu o greşeală de concepţie a mesajului meu).

• CURENTUL

• 104 ani de la naşterea Seniorului Corneliu Coposu

Astăzi se împlinesc 104 de ani de la naşterea liderului ţărănist, Corneliu Coposu, politicianul care a jucat un rol esenţial în restabilirea pluralismului în România, după prăbuşirea dictaturii comuniste.

Considerat un adevărat simbol al democraţiei interbelice şi al luptei anticomuniste, Corneliu Coposu a fost şi simbolul reconstrucţiei democratice a României postcomuniste în bătăliile politice de la începutul anilor "90 cu rămăşiţele vechiului sistem, coagulate în jurul FSN-ului lui Ion Iliescu.

Practic, în acei teribili ani de tranziţie de la comunism la democraţie, Corneliu Coposu, din postura de preşedinte al PNŢCD-ului, lupta pentru respectarea regulilor democratice în bătăliile politice deschise cu oamenii fostului sistem, coagulaţi în jurul FSN-ului, formaţiune politică născută în timpul revoluţiei din decembrie 1989. Legitimitatea lui Coposu pe scena politică postdecembristă îşi avea rădăcinile în cei 17 ani de temniţă grea la care fusese supus de regimul comunist în perioada 1947-1964, în procesul de distrugere graduală a elitei politice interbelice. Între 1954 şi 1962, în temniţa de la Râmnicu-Sărat, Corneliu Coposu a fost supus unui regim aspru de izolare, astfel încât acesta uitase chiar să mai şi vorbească. Ulterior, în 1962, a fost mutat cu domiciliul forţat în colonia de la Rubla, din Valea Călmăţuiului, dar aceste tratamente degradante nu i-au distrus principiile ţărăniste insuflate de mentorul său, Iuliu Maniu, al cărui secretar a fost între 1937 şi 1947. După lovitura de stat însângerată din decembrie 1989 a reînfiinţat PNŢ-ul, alipind doctrinei ţărăniste interbelice valorile creştin-democraţiei în lupta sa nemărginită pentru întoarcerea la normalitate în România anilor "90. Pe 11 noiembrie 1995, un neoplasm pulmonar îi provoca decesul şi, astfel, scena politică postdecembristă rămâne fără un reper al democraţiei parlamentare. A fost înmormântat la Cimitirul Bellu Catolic, fără funeralii naţionale, dar un milion de români au venit să-l conducă pe ultimul drum.

Absolvent de Drept şi şef al Tineretului Naţional Ţărănist din 1935, a învăţat politica şi regulile democraţiei de la Iuliu Maniu, căruia i-a fost secretar personal 10 ani, până la arestarea lor de comunişti, în 1947 în dosare separate. Corneliu Coposu înfruntase deja închisoarea politică, în 1937, când fusese întemniţat vreme de trei luni şi o zi după ce îl criticase pe Carol al II-lea, şi a doua oară pentru scurt timp după marea manifestaţie anti-comunistă pentru Regele Mihai de la 8 noiembrie 1945. A treia întemniţare, începută la 14 iulie 47, în plină ocupaţie sovietică, avea să se dovedească un calvar.

• CURIERUL NATIONAL

• Prezenţă românească la CeBIT Australia 2018

România a participat, pentru prima dată, la cel mai important eveniment expoziţional dedicat industriei ICT, CeBIT Australia 2018, desfăşurat la Sydney în perioada 15-17 mai a.c, fiind singura prezenţă europeană la târg cu pavilion naţional.

Şapte firme româneşti din domeniul tehnologiei informaţiei şi a comunicării şi-au prezentat produsele şi serviciile software în cadrul pavilionului României, organizat de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, în colaborare cu ATIC- Asociaţia pentru Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţii.

Elsaco Solutions, Evo Automation, GreenSoft SRL, Ingenios.ro, Ropardo, Tellence Technologies şi Uipath au expus o gamă largă de produse şi servicii software - soluţii clasice de tip ERP, CRM, POS, GIS, soluţii eHealt Telecom, Security, SatCom, Financiare şi soluţii mobile, IoT sau Inteligenţă Artificială.

Oamenii de afaceri români prezenţi la târg au avut numeroase întâlniri de lucru cu firme şi reprezentanţi ai administraţiei publice din Australia, dar şi cu firme din ţările din zonă, în demersul de a se familiariza cu rigorile unei pieţe până acum neexplorate şi de a identifica, totodată, cei mai potriviţi parteneri de afaceri.

Expozanţii români au participat, de asemenea, la seria de conferinţe organizate în cadrul evenimentului în scopul definirii unor elemente de interes ale strategiei de dezvoltare a acestui domeniu, având ca principalele teme Big Data & Analytics, Cloud, eGovernment, Artificial Intelligence and Machine Learning şi Cyber Security.

Cu un public estimat la peste 15.000 de vizitatori, ediţia 2018 a CeBIT Australia, desfăşurată sub moto-ul "The Future of Business Technology", înregistrează 324 participanţi din 19 ţări, dintre care 6 (România, Australia, Indonezia, Pakistan, China, India) cu pavilion naţional. Alături de expozanţii români, la CEBIT Australia 2018 participă şi firme din alte ţări europene (Marea Britanie, Germania, Lituania, Portugalia), pavilionul Uniunii Europene înglobând unele dintre proiectele regionale în domeniul IT.

Prezenţa românească la CeBIT Australia 2018 se înscrie în strategia guvernamentală de promovare a exportului pe pieţele non-UE şi beneficiază de sprijin financiar prin Programul de Promovare a Exportului.

• NATIONAL

• Gata, se prabuseste si dosarul Popoviciu

Degringolada care a cuprins statul paralel dupa ultimele decizii ale Curtii Constitutionale pare a nu mai fi oprita de nimeni si de nimic, manifestarile "spontane" cu magistrati care fac circ pe scarile Curtii de Apel Bucuresti nefacand decat sa sublinieze si mai mult cat de infiltrata fusese lumea Justitiei de "tentaculele" generalului Dumitru Dumbrava, creatorul temutelor "campuri tactice" pe care SRI-ul "semana" dosare si "recolta" condamnari grele la inchisoare.

Iar dupa intoarcerea pe banda rulanta a unor alte dosare spectaculoase, iata ca tocmai ce este pe cale sa se prabuseasca si cel al omului de afaceri Puiu Popoviciu, unul intens mediatizat de propaganda statului paralel in perioada de glorie a acestuia. Iar cum legea raspunderii magistratilor urmeaza sa intre in vigoare in ciuda spaimei procurorilor si judecatorilor "colaborationisti", iata ca, la chiar ultimul termen al dosarului "Popoviciu - Baneasa", Curtea de Apel Bucuresti a cerut totusi Directiei Nationale Anticoruptie sa precizeze clar care a fost implicarea Serviciului Roman de Informatii in aceasta controversata ancheta!

Si asta cu toate ca solicitarea aparatorului omului de afaceri refugiat la Londra, prin care acesta a cerut ca instanta sa solicite Directiei Nationale Anticoruptie sa transmita o adresa prin care sa precizeze daca Serviciul Roman de Informatii a fost implicat in dosarul Baneasa nu i-a picat deloc bine judecatorului Bogdan Tudoran.

Cel care, sa nu uitam, se incapataneaza de aproape doi ani sa judece dosarul cu latura civila nr. 4445/2/2016, perioada in care nenumaratele cereri intemeiate de recuzare a acestuia au fost respinse pe banda rulanta.Totul dupa ce acelasi judecator cu "vulnerabilitati" imense, dezvaluite in trecut de "National" pronunta, prin sentinta din 23 iunie 2016 condamnari de pana la noua ani de inchisoare in "lotul Popoviciu", fara insa a stabili si daca exista vreun prejudiciu si care este acesta ! Asa ca, pentru a salva aparentele, a disjuns o latura civila din dosarul principal nr. 9577/2/2012, pe care tot el o judeca, de doi ani de zile ! Iata insa ca, tinand cont de declasificarea de catre Parchetul General a protocolului incheiat in 2009 cu Serviciul Roman de Informatii si de deciziile Curtii Constitutionale 91/2018 si 802/2017, pana si judecatorul Tudoran nu a mai avut ce face si, pe ultima suta de metri a cerut DNA datele care vor arunca in aer si acest dosar ! Unul in care, dupa cum "National" dezvaluia in exclusivitate, omul de afaceri Puiu Popoviciu a fost supus unui "filaj incrucisat" ilegal, atat SRI-ul, dar si "acoperitii" SPP monitorizandu-l pe acesta pentru indeplinirea "comenzii" venite de la fostul presedinte Traian Basescu.

• ZIARUL FINANCIAR

• Petrecerea lui Dragnea "pe credit" s-a spart, iar acum vine nota de plată: Economia se pregăteşte de o aterizare bruscă şi dură şi pentru că nu mai există kerosen, guvernarea PSD trebuie să treacă la măsuri dure de redresare, asta dacă nu vor să arunce România în aer cu totul. Naţionalizarea Pilonului II, prima decizie, dar care nu este suficientă

Spre surprinderea tuturor, în T1 2018 creşterea economică a scăzut brusc la 4,2% faţă de 5,4%, cât era estimarea analiştilor.

Dragnea şi guvernul PSD şi-au construit bugetul - cu majorări de salarii şi pensii şi creşteri ale cheltuielilor pentru autorităţile locale şi instituţiile centrale - pe o creştere economică de 5,2% pe tot anul 2018.

Majorările salariale şi o bună parte din creşterea cheltuielilor s-au făcut în T1, pe credit, pe rostogolirea datoriei publice.

Problema nu este această scădere a creşterii economice (analiştii spun că potenţialul economiei româneşti, fără să producă mari dezechilibre, este de 3,5%-4%), ci faptul că economia decelerează, iar guvernarea PSD nu prea mai are kerosen pentru a ţine avionul în aer şi a efectua o aterizare lină. Gândiţi-vă că în 2009, primul an din criză, economia României a aterizat de la +8% în 2008 la -7% în 2009.Aflată sub influenţa unor decizii de expansiune bazată pe consum, guvernarea PSD a consumat în anii anteriori foarte mult kerosen. Măsurile fiscale s-au terminat: scăderea TVA de la 24% la 19%, scăderea TVA la alimente la 9%, reducerea impozitului pe dividende, scăderea impozitului pe venit de la 16% la 10% etc.

Pentru a se încadra în ţinta de deficit bugetar de 3% din PIB, pentru a nu instra pe lista neagră a agenţiilor de rating şi creditorilor internaţionali, în 2017 guvernul PSD a găsit soluţia de a strânge 2 miliarde de lei din dividende suplimentare de la companiile de stat. Este o măsură perfect capitalistă, dar pentru noi investiţii, asta dacă le fac, marile companii de stat, în special cele din energie, va trebui să se împrumute la bănci.

Condiţiile monetare, adică reducerea dobânzilor la lei de la 6% la 0,6%, care au asigurat creşterea consumului şi a economiei din 2013 până în vara lui 2017, s-au epuizat, iar acum trendul este în sens invers şi nimeni nu ştie când şi unde se va opri.

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, spune că a fost nevoit să majoreze dobânzile pentru a tempera creşterea inflaţiei şi a nu lăsa dobânzile la lei să ajungă la 3,5% sau chiar mai mult.

Inflaţia şi-a revenit brusc de la mijlocul anului trecut, trecând de la deflaţie la un plus de 5,2% (aprilie 20107-aprilie 2018). Nivelul este prea ridicat, iar BNR trebuie să crească dobânzile pentru a încerca o temperare a creşterii preţurilor. La o inflaţie de 5,2%, dobânzile nu pot să stea la 2,5%.

Isărescu încearcă să tempereze creşterea inflaţiei prin ţinerea cursului leu/euro pentru a nu mai importa şi prin curs creşterea preţului petrolului.

Preţul petrolului a crescut de la 40 de dolari pe baril la 70 de dolari pe baril, iar acest lucru s-a văzut imediat la pompă şi imediat în vânzările de carburanţi, care au stagnat în T1 2018.

Piaţa liberă va aduce creşteri de preţuri la energie şi gaze, care se vor vedea în facturi.

Germania, principala economie a Europei şi principala piaţă de export pentru România, a avut un T1 2018 sub aşteptări, ceea ce a început să ridice semne de întrebare pentru tot anul. Dacă Germania şi Franţa tuşesc, economia şi businessul din România fac gripă.