REVISTA PRESEI - 21.07.2010

• ADEVĂRUL

• Gardienii corupţiei: cine sunt vinovaţii pentru cel mai dur Raport de ţară de cand suntem în UE

"România nu şi-a respectat angajamentele asumate la aderare". Aceasta este concluzia ultimului raport al UE cu privire la sistemul judiciar. Raportul de ţară al Comisiei Europene - făcut public ieri la Bruxelles - concluzionează că sistemul judiciar a înregistrat regrese majore faţă de anul trecut. Joaca autorităţilor cu Legea ANI, numirile în baza unui simplu interviu la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, practica judiciară neunitară, sancţiunile blânde şi aproape încurajatoare date magistraţilor de către CSM sunt doar câteva dintre reproşurile pe care UE le-a făcut la adresa Justiţiei din România.

• Vom face propriul raport

"Raport inacceptabil", "expresii mult prea tari, care au ajuns în toate Cancelariile" din cauza schilodirii Legii ANI, un "incident" ai cărui vinovaţi sunt, de fapt, doar Senatul şi Curtea Constituţională şi pentru care România nu trebuia să fie descrisă în termeni atât de duri. Acestea au fost concluziile preşedintelui Traian Băsescu în privinţa raportului Comisiei Europene, prezentat în cadrul unei conferinţe de presă la Cotroceni.

• Puşculiţa Guvernului, spartă de premieri

Tăriceanu şi Boc au irosit sute de milioane de euro din Fondul de Rezervă Bugetară şi din Fondul de Intervenţie aflate la dispoziţia Guvernului, arată un raport de audit al Curţii de Conturi. Constituite ca bani albi pentru zile negre, fondurile puse la dispoziţia Executivului sunt tocate fără discernământ: tichete cadou, construcţii de biserici sau decontări fictive.

• Oameni din două judeţe ţepuiţi la bingo

Câteva sute de taloane colectate pentru tombola "Super Bingo Metropolis", difuzată pe Antena 1, au fost aruncate la marginea Galaţiului. Organizatorii promit o anchetă. Persoanele care au cumpărat şi completat taloanele aruncate spun că vor reclama înşelăciunea la Poliţie, în vreme ce firma organizatoare a declanşat o anchetă internă.

• Populismul îl costă pe Orban tranşa de la FMI

Premierul Ungariei, Viktor Orban (Fidesz), riscă să devină persona non grata pentru Occident din cauza deciziilor politice şi economice cu miză electorală. A speriat investitorii pierzând o nouă tranşă din împrumutul FMI, şi-a numit colegii de partid la conducerea instituţiilor de stat şi se pregăteşte să cenzureze presa.

• America Top Secret

După doi ani de investigaţii laborioase, "The Washington Post" dezvăluie publicului cum s-a privatizat spionajul american şi care sunt consecinţele operaţiunii. Lumea top secret pe care a creat-o guvernul SUA a devenit atât de vastă şi de dificil de controlat, încât nimeni nu ştie cât costă exact şi cine sunt angajaţii ei. În anii imediat următori atentatelor din 11 septembrie 2001 au fost create cel puţin 263 de organizaţii noi având ca obiect al muncii securitatea naţională, iar cheltuielile din domeniu s-au ridicat la câteva sute de miliarde de dolari.

• FMI presează statul să-şi plătească datoriile către firme

Arieratele vor fi cel mai greu examen pentru a primi, la toamnă, a şasea tranşă a finanţării de la Fondul Monetar Internaţional. Fără o descreştere reală şi semnificativă a arieratelor va fi greu ca în septembrie să mai primim vreo derogare din partea Fondului, avertizează Mihai Tănăsescu.

• Băncile nu mai au ce face cu banii în România

Bancherii susţin că grupurile-mamă nu mai au unde să-şi plaseze în mod eficient resursele în România, în lipsa cererii de credite, şi vor să ceară mâine la Bruxelles reducerea expunerii pe piaţa locală. Scăderea lichidităţilor băncilor pe piaţa autohtonă nu va afecta activitatea economică din România întrucât resursele nu sunt utilizate în economie, susţin bancherii.

• "The Times" pe bani , minus 66% audienţă

Publicaţia online deţinută de Rupert Murdoch a pierdut mai bine de jumătate din trafic după ce a început să taxeze conţinutul. Scăderea traficului site-ului britanic thetimes.co.uk este mai mică faţă de estimările iniţiale, care preconizau scăderea numărului de vizitatori cu 90%. În timp ce varianta electronică a publicaţiei "The Times" se concentrează pe ştiri, "Sunday Times" pune accentul pe materialele video şi foto. Taxa pentru accesarea conţinutului este de o liră pe zi sau de două lire pe săptămână.

• CURENTUL

• Legea Omertei privind subiectul "Reţeaua lui Vântu"

În mod firesc, dezvăluirile făcute de ziarul "Curentul" privind reţeaua de ziarişti plătită generos de Vântu pentru a-şi asigura liniştea şi influenţa în celelalte trusturi de presă ar fi trebuit să producă un adevărat tsunami în presa românească. Singura "revoluţie" s-a produs pe Internet, domeniu pe care Sorin Ovidiu Vântu, în ciuda banilor cu care se laudă, nu a reuşit să-l stăpânească. Zeci de site-uri de ştiri şi bloguri au preluat şi au comentat dezvăluirile apărute în "Curentul", în timp ce televiziunile moguliene au ignorat cu desăvârşire subiectul, la fel procedând şi publicaţiile unde lucrează ziariştii vizaţi de ancheta noastră.

• Pe centura presei, Scris de Iulia Nueleanu

După dezvăluirile din ziarul "Curentul" legate de reţeaua de jurnalişti plătită generos de Vântu în aproape toate structurile presei româneşti, cineva mi-a pus o întrebare extrem de tranşantă: "Există vreo diferenţă între ziarişti şi curvele de pe centură?". Greu de răspuns, mai ales din interiorul unei bresle cândva respectabile în România. Mi-am amintit cu ce entuziasm se făcea presă în anii "90, cât de mândri eram de profesia noastră în care cei mai mulţi ne-am specializat la locul de muncă. Umblam zile întregi după un subiect, vânam ştirile şi la sfârşit de lună luam bani cât să ne ajungă de ţigări, mâncare şi eventual o pereche de pantofi.

• Dâncu: "Căsătoria PNL-PSD, o capcană politică a PNL, obişnuit cu căpuşarea social-democraţilor"

Deşi sunt în plină vacanţă parlamentară, ideea unei coaliţii PNL-PSD este încă vie în rândul unor lideri aflaţi în poziţii marginale în cele două partide care se bat pentru prim-planul unei opoziţii şubrezite de interese obscure, determinată de spectrul lipsei de resurse financiare. În fapt, dacă se va realiza această alianţă non-ideologică în viitorul apropiat, va fi o struţo-cămilă liberalo-social-democrată care se va comporta asemănător cu alianţa de tristă amintire dintre PSD şi PDL şi, implicit, nu va putea să imprime niciun program coerent.

• 2010 - anul cu cele mai mari temperaturi înregistrate vreodată pe planetă

Primele şase luni ale anului 2010 ne-au oferit cele mai ridicate temperaturi înregistrate pe planetă până în prezent, iar experţii susţin că au nevoie de timp pentru a putea explica fenomenul. Ei încearcă să găsească "vinovatul" pentru aceste temperaturi-record, luånd în calcul modificările climatice, dar şi alte cauze posibile, precum faimosul fenomen El Nino. Temperatura medie înregistrată pe glob, în oceane şi pe uscat, a fost de 14,2 grade Celsius, cu 0,68 grade Celsius mai mult decăt media înregistrată în secolul al XX-lea.

• CURIERUL NAŢIONAL

• Putem visa la multinaţionale româneşti?

PwC: În 15 ani, vor apărea 190 de companii multinaţionale cu capital majoritar românesc. Patronatele spun că potenţialul României este mult mai mare şi că în 5 -10 ani ar trebui să avem cel puţin 500 de multinaţionale. În schimb, economiştii consideră optimistă cifra PwC, capitalul românesc având pentru început nevoie de o consolidare. Dacă situaţia economică prin care trece România, la care se mai adaugă şi faptul că avem un cadru fiscal mai puţin predictibil, ne-ar putea determina să spunem că investitorii nu-şi mai manifestă apetitul pentru mari investiţii în ţara noastră, se pare că previziunile pe termen lung ţin să contrazică realitatea contemporană.

• Finanţele se restructurează, dar nu ştiu cu cât

Ministerul Finanţelor Publice adânceşte haosul legislativ provocat de criza financiară globală, nu numai prin introducerea noului Cod Fiscal care, evident, deşi nu are încă norme de aplicare se răsfrânge puternic asupra populaţiei şi mediului de afaceri, ci chiar prin noul proiect de lege privind organizarea şi funcţionarea sa: autoritate desemnată să elaboreze politicile fiscale publice, MFP nu poate întocmi un act normativ coerent prin care să se stipuleze clar numărul de angajaţi care vor fi disponibilizaţi din unităţile subordonate şi nici care vor fi structurile organizatorice comasate şi ce va rezulta din această comasare.

• Bancherii nu au cerut BNR diminuarea expunerilor pe România

Surse din piaţa bancară au declarat că discuţiile cu uşile închise de la Banca Naţională (BNR) de luni seară nu s-au axat pe reducerea expunerilor pe România ale băncilor cu capital străin, însă întâlnirea de la Bruxelles de joi cu reprezentanţii FMI ar putea furniza unele surprize, informează NewsIn. Reprezentanţii celor mai mari nouă bănci locale cuprinse în Acordul de la Viena, dar şi ai unor instituţii cu active nete mai mici, s-au întâlnit luni seară la Banca Naţională la invitaţia guvernatorului Mugur Isărescu. Discuţiile s-au axat pe starea economiei, dar şi a unor indicatori bancari, în prezenţa ministrului Finanţelor Publice, Sebastian Vlădescu.

• Băncile au refuzat plăţi în primul semestru de peste 4,8 miliarde lei

Plăţile prin bilete la ordin, cecuri şi cambii refuzate de bănci au crescut în primul semestru cu peste 20% faţă de perioada similară a anului trecut, la 4,85 miliarde lei, iar valoarea medie a unei solicitări respinse a urcat cu 57,5%, la 25.861 lei, potrivit datelor BNR. Creşterea sumelor refuzate la plată prin instrumente de debit a fost determinată în principal de avansul de 26,6% în cazul biletelor la ordin, care au însumat 4,54 miliarde lei. Valoarea refuzurilor la plată cu cecuri a scăzut cu 28,95% faţă de primul semestru din 2009, la 304,3 milioane lei. Ponderea refuzurilor la plată a biletelor de ordin în total respingeri a crescut de la 89,3% în primele şase luni din 2009 la 93,69% în primul semestru al acestui an.

• Producătorii români de carne de pui pierd războiul cu cei străini

Eliminarea subvenţiilor de la începutul anului, măsurile de austeritate care nu încurajează consumul, lipsa unui sprijin consistent din partea autorităţilor şi condiţiile economice dificile îi aruncă pe producătorii români de carne de pui într-un război inegal cu cei străini, care au parte de toate atuurile. Pe lângă sprijinul important din partea autorităţilor, a subvenţiilor de care se bucură străinii, mai au şi avantajul pieţelor din care provin, care sunt mult mai puternice decât cea din România.

• Arta, o afacere prosperă?

De o vreme, comerţul cu artă din România beneficiază de atenţia cuvenită din partea actorilor pieţei şi, mai ales, se încadrează destul de bine în "tiparele" rentabilităţii. Pe scurt, negustorii - oameni cu bani - nu pierd nicio ocazie care i-ar putea îmbogăţi peste noapte. Arta clasică rămâne, în continuare, la înălţimea preferinţelor. O lucrare de Grigorescu, Andreescu, Luchian, Tonitza, Pallady, Dărăscu, Petraşcu, Ressu, Mutzner, Băncilă sau Schweitzer-Cumpăna îşi va găsi întotdeauna cumpărătorul.

• România a câştigat la ICSID procesul cu S&T Oil Equipment and Machinery

Apărătorii au descoperit o serie de iregularităţi în privatizarea Nitramonia SA Făgăraş. Compania americană invocase o expropriere abuzivă care nu le-a permis să facă investiţiile asumate prin contract. Una dintre firmele care au obţinut, în 2003, pachetul majoritar de acţiuni al Nitramonia Făgăraş, S&T Oil Equipment and Machinery, a pierdut procesul deschis împotriva României la Curtea de arbitraj a Centrului Internaţional de Reglementare a Disputelor Relative la Investiţii (ICSID), instanţa constatând că aceasta nu a achitat suma de 150.000 de dolari reprezentând un avans din costurile arbitrale.

• ANAF va rambursa TVA de aproape 1 miliard de lei luna aceasta

Cea de-a treia tranşă, de 370,8 mil. lei, va fi plătită la data de 29 iulie. Blejnar: "La 30 iunie 2010, valoarea deconturilor cu termenul legal de soluţionare întârziat era de 1,866 miliarde lei". În urma selecţiei naţionale a deconturilor cu opţiune de rambursare pentru care există decizie aprobată conform instrucţiunilor nr. 802.520/03.07.2009 privind rambursarea lunară a TVA, ANAF a decis să plătească, în trei tranşe, suma totală de 977,8 mil. lei. "În selecţia lunii iulie au fost cuprinse, în ordinea vechimii, toate deconturile de TVA, urmând a fi soluţionate prin restituire deconturile a căror vechime este de până la data de 4 iunie 2010", a comunicat ieri Agenţia.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Cel mai dur raport pe justiţie din mandatele lui Băsescu

Comisia Europeană constată, în raportul dat publicităţii ieri, că România nu demonstrează suficient angajament politic în sprijinirea procesului de reformă. Raportul Comisiei Europene (CE) privind justiţia din România indică "deficienţe importante" în eforturile Bucureştiului de a realiza progrese în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), instituit în momentul aderării ţării noastre. Raportul observă adoptarea în parlament a Codului de Procedură Civilă şi a Codului de Procedură Penală, "un pas în direcţia bună". Cele mai multe observaţii sunt însă negative.

• Ultima găselniţă a lui Videanu: portal cu preţuri

Ministrul economiei, Adriean Videanu, promite că vom putea compara cât costă produsele într-o bază de date on-line chiar din acest an. Majorarea TVA de la 19% la 24% de la 1 iulie a fost un bun prilej pentru unii dintre comercianţi să crească preţurile produselor nejustificat. Motiv pentru care, ministrul economiei, Adriean Videanu, vrea să îi "vâneze" pe cei care au scumpit produsele cu mai mult de 4,2%. Mai exact, Videanu şi-a propus să realizeze un portal, denumit "Observatorul preţurilor", pe care românii să găsească preţurile practicate zilnic de diverşi comercianţi, de la hipermarketuri, supermarketuri, pieţe şi alţi retaileri.

• Acordul de la Viena ar putea fi schimbat. Ce pierde statul român

Acordul încheiat între băncile străine din România şi autorităţi ar putea fi modificat astfel încât instituţiile financiare să-şi poată retrage o parte din banii pe care îi au la noi în ţară. Ce ar însemna acest lucru pentru România? Mai puţini bani în rezerva băncii centrale şi pericolul de depreciere a leului.

• De ce vor băncile să-şi retragă banii

Toate băncile străine aveau o expunere de 21,65 de miliarde de euro pe România la sfârşitul lunii martie, potrivit datelor publicate de BNR. Valoarea era în creştere comparativ cu cea înregistrată la sfârşitul anului trecut, dar mai mică decât cea înregistrată în urmă cu 12 luni. Un motiv pentru reducerea acestei valori este frânarea creditării. Aceasta este şi unul din motivele pentru care grupurile bancare îşi doresc reducerea expunerii pe România: în condiţiile în care cererea de credite nu se înviorează, ele pot fructifica mai bine sumele respective pe alte pieţe.

• Proprietari de case, ajunşi chiriaşi la Fisc

Zeci de sibieni s-au trezit cu apartamentele puse sub sechestru din cauza constructorilor persoane fizice care nu şi-au plătit datoriile către stat. Un astfel de caz este al sibianului Ciprian Şoiman, care în decembrie 2007 a plătit un avans pentru un apartament cu trei camere, într-un asamblu rezidenţial construit de o persoană fizică. În ianuarie 2008 a achitat integral valoarea apartamentului, ce a fost finalizat în decursul acelui an.

• Afacere cu produse bio în Italia şi Ungaria

Doi tineri din Timişoara şi-au dezvoltat o reţea de tip multilevel marketing prin care comercializează produse organice în România, Italia, Ungaria şi Spania. După ce-au impus pe piaţa locală compania Life Care, cei doi fraţi şi-au propus să se extindă în ţări precum Ungaria, Spania sau Italia apelând la timişorenii care au rude în statele respective. În cei cinci ani de existenţă, compania deţinută de fraţii Oneţiu a impus la Timişoara conceptul de BioMarkt, care cuprinde magazine cu produse exclusiv organice. De-a lungul timpului, Life Care a ajuns la un portofoliu de 50.000 de parteneri şi agenţi, iar în prezent se axează pe dezvoltarea unor pieţe în state membre ale Uniunii Europene.

• FINANCIARUL

• Amonil, placa turnantă în afacerile cu gaz ieftin derulate de Ioan Niculae

Cum au fost păcăliţi suedezii de la East Capital de baronul gazelor în "schema" Amonil. Un mare investitor străin de pe BVB este ţinut captiv la combinatul din Slobozia. Mai multe off-shore-uri înfiinţate în Belize au reuşit în mai putin de trei ani să pună mâna pe cea mai mare parte din activele unuia dintre cele mai mari combinate de îngrăşăminte chimice din România, Amonil Slobozia. Toate aceste societăţi au o singură adresă şi un singur proprietar: Ioan Niculae. Ceilalţi acţionari ai Amonil se uită neputincioşi şi, în cazul unui eventual faliment, nu vor putea recupera mai nimic.

• Piaţa ziarelor gratuite: peste 66 de titluri au dispărut în ultimii 2 ani, tirajele au scăzut cu 16,7%

Zona Europei este cea mai afectată, publisherii de aici renunţând la 62% dintre publicaţii. Piaţa publicaţiilor gratuite la nivel global este în cădere liberă, numărul de astfel de titluri ajungând la sub 200 în 2010 în comparaţie cu 266 în urmă cu doi ani. Europa este cea mai afectată, numărul ziarelor gratuite diminuându-se în ultimii trei ani cu 62%, până la 87 de titluri în prezent. La nivel global, cea mai citită publicaţie gratuită este "Metro" (Anglia), cu un tiraj mediu zilnic de 1.334.000 de exemplare.

• China a detronat Statele Unite din poziţia de lider mondial la consumul de energie

Agenţia Internaţională a Energiei susţine că statul asiatic a consumat anul trecut 2.252 mil. tone de petrol. Beijing dezminte informaţia, anunţând, în schimb, o reducere drastică a exporturilor sale. Pentru experţii Agenţiei Internaţtionale a Energiei (AIE) este începutul unei noi ere. Pentru prima dată în istorie, China detronează SUA în calitate de cel mai mare consumator de energie din lume - loc ocupat de americani de la începutul secolului al XX-lea. Anul tre-cut, China a consumat 2.252 mil. tone echivalent de petrol, cu 4% mai mult decât SUA..

• Spania a vândut titluri de trezorerie de aproape 6 miliarde de euro

Spania a vândut titluri de trezorerie în valoare de 6 miliarde de euro, nivelul maxim stabilit ca obiectiv pentru licitaţie, în condiţiile în care cererea mare a diminuat costurile de împrumut ale statului, transmite Bloomberg. Titluri de trezorerie cu scadenţă la 12 luni în valoare de 4,25 miliarde de euro, la un randa-ment mediu de 2,221%, faţă de 2,303% la licitaţia anterioară, de pe 15 iunie, pentru ca apoi să vândă titluri cu scadenţa la 18 luni, în valoare de 1,72 miliarde de euro, la un randament de 2,331%, comparativ cu 2,837% în iunie.

• GÂNDUL

• Băsescu atacă dur Comisia Europeană şi-l ameninţă pe Barroso cu un contraraport. Parlamentul, chemat din vacanţă pentru ANI

Preşedintele Traian Băsescu este mulţumit de partea "tehnică" a raportului Comisiei Europene, dar susţine că documentul este "debalansat" în privinţa aprecierilor politice, motiv pentru şeful statului să îi critice dur pe autori şi să promită un contraraport

• Ungaria, prima ţintă într-o nouă criză financiară

Nici în al cincilea an de reduceri ale cheltuielilor publice, economia ungară nu s-a redresat, cetăţenii sunt tot mai săraci, iar forintul se devalorizează accelerat, rivalizând cu dinarul sârb pentru titlul de cea mai slabă valută din Europa. În pofida insistenţei creditorilor internaţionali că este nevoie de "măsuri dure", reticenţa Cabinetului Viktor Orban de a le stabili pare mai justificată decât în cazul altor state. Dacă Grecia nu avea nicio scuză, căci precedentul Guvern a trimis la Bruxelles date false privind deficitul bugetar, Budapesta este deja în al cincilea an de măsuri de austeritate.

• JURNALUL NAŢIONAL

• Biliard politic: Băsescu loveşte cu ANI în Parlament

Legea ANI, declarată neconsti-tu-ţională de două ori, reîntoarsă în Parlament de două ori, la cererea pre-şe-dintelui Traian Băsescu, este folosită de Palatul Cotroceni pentru a demonstra că Parlamentul apără corupţia. Şeful statului a ordonat Guvernului să adopte un proiect de modificare a Legii ANI, ocolind procedura consti-tuţională în Parlament, în 26 aprilie, exact atunci când delegaţia FMI so-sise la Bucureşti să discute cu mi-niş-trii lui Emil Boc despre dezastrul eco-no-miei româneşti.

• România a rămas în urma Bulgariei

Justiţia română are parte de cele mai proaste aprecieri din partea UE. Cel mai recent raport de monito-rizare al Comisiei Europene critică dur România şi laudă Bulgaria pentru ritmul reformelor din justiţie şi pentru lupta împotriva corupţie.

• ROMÂNIA LIBERĂ

• Cum a ajuns România ţară bananieră. La propriu

Ţara noastră a exportat la începutul anului peste o mie de tone de banane. Exportăm de cinci ori mai multe banane decât castraveţi. Deşi nu e o ţară tropicală, exporturile României de banane, citrice, mango, ananans, avocado şi nuci de cocos pe primul trimestru din 2010 au depăşit cu trei tone pe cele de tomate, morcovi, castraveţi, mere, pere şi gutui.

• Sebastian Vlădescu aşteaptă vizita FMI "nepregătit"

Guvernul începe să croiască bugetul pe 2011. Cota unică rămâne bătută în cuie, în timp ce impozitul minim va mai supravieţui doar până pe 1 octombrie. Acestea sunt deocamdată singurele certitudini cu care Finanţele se vor prezenta la întâlnirea cu delegaţia FMI, aşteptată în aceste zile la Bucureşti. La Finanţe nu se conturează încă un set clar de măsuri, agreat şi de contabilii de la minister, dar şi de partidele din coaliţie, nici măcar în contextul anunţatei vizite a delegaţiei FMI la Bucureşti. Cel puţin asta susţin surse democrat-liberale, participante la şedinţa de ieri a grupului de lucru anticriză.

• Indirect, FMI recunoaşte eşecul propriului program

În nenorocirea pe care o reprezintă pe termen lung pentru România acordul cu FMI - în ciuda poveştilor despre salvarea statului debitate de oficialităţi guvernamentale sau ale băncii centrale -, instituţia financiară de la Washington a făcut şi un lucru bun: a relaxat semnificativ ţinta de inflaţie pe acest an de la 3,5% la 7,9% (aşa, ca să nu apară cumva cifra 8!). Oficial se spune că s-a procedat astfel în contextul majorării TVA.

• ZIARUL FINANCIAR

• Instituţiile de stat fac în continuare angajări, deşi Guvernul clamează restructurarea

Directorii spun că posturile pentru care fac noi angajări sunt "indispensabile". Agenţiile de ocupare din cadrul Ministerului Muncii reduc şomajul oferind posturi chiar în administraţia publică. O parte din instituţiile bugetare au scos la concurs posturi de directori, consilieri sau inspectori, deşi guvernanţii au anunţat încă de la începutul anului că angajările la stat vor fi îngheţate în acest an.

• Google SRL, venituri de 120.000 de euro

Google, numărul unu mondial în căutarea şi publicitatea pe internet, a obţinut anul trecut din România venituri de 121.416 euro şi un profit brut de puţin peste 2.000 de euro arată datele de la Registrul Comerţului pentru Google Bucharest SRL, firma pe care gigantul american a înfiinţat-o în ianuarie 2008. Datele nu reflectă amploarea businessului Google, spune însă Călin Fusu, şeful Neogen - una dintre cele mai mari companii locale online. "Au venituri de câteva milioane de euro", estimează Fusu.

• Vlădescu nu renunţă la plata stimulentelor în Finanţe

Angajaţii Ministerului Finanţelor vor continua să primească "stimulente" salariale anul acesta pentru a nu fi dezavantajaţi faţă de alte categorii de salariaţi bugetari, în pofida solicitării premierului Emil Boc privind eliminarea acestui tip de remunerare din instituţiile publice, afirmă ministrul finanţelor Sebastian Vlădescu.. El susţine că în timp ce în alte minstere angajaţii au fost recompensaţi după 2000 în principal prin sporuri, în Finanţe s-a practicat în principal sistemul "stimulentelor", care erau şi "consistente", iar sporurile au fost folosite mult mai puţin.

• Hedgingul s-a întors împotriva Petrom în trimestrul al doilea, iar producţia a scăzut

OMV Petrom Bucureşti (SNP), cea mai mare companie din România, a înregistrat în trimestrul al doilea o scădere a producţiei de hidrocarburi cu circa 1,6% faţă de aceeaşi perioadă a lui 2009, până la o medie de 182.000 de barili pe zi, conform unui raport publicat de acţionarul majoritar, grupul austriac OMV. Raportul OMV mai arată că grupul austriac a pierdut circa 3 mil. euro din profitul operaţional (EBIT) din cauza hedgingului realizat anul trecut pe preţul ţiţeiului. OMV şi-a asigurat prin hedging pentru 2010 un preţ minim de 54 de dolari pe baril pentru un volum de 63.000 de barili pe zi, însă pentru aceeaşi cantitate compania nu poate încasa mai mult de 75 de dolari pe baril.