REVISTA PRESEI 23.01.2016

• ADEVARUL

• S-a spart gheaţa! Oceanul de un trilion de dolari. Lumea vrea să se înfrupte din bogaţiile Arcticii

Schimbările climatice pun probleme deosebite exploatării regiunii arctice, însă preşedintele responsabil cu investiţiile de la Guggenheim Partners, Scott Minerd, crede că schimbările climatice oferă mari oportunităţi de dezvoltare economică, relatează Bloomberg. În urmă cu trei ani, la o conferinţă a Institutului Hoover, şeful de la Guggenheim l-a întânit pe fostul Secretar de Stat George Shultz. Minerd povesteşte că Shultz i-a spus cu acea ocazie: "Imaginează-ţi că într-o dimineaţă vezi un titlu mare în ziar: «Omenirea a descoperit un nou Ocean»". Deschiderea Oceanului Arctic, i-a spus Shultz, este cel mai mare eveniment de la ultima glaciaţiune de acum 12.000. Fără îndoială că topirea calotei glaciare şi facilitarea acesului la imensele resurse naturale din subteran oferă oportunităţi incredibile în domenii precum energetic, navigaţie, pescuit, ştiinţă precum şi militar. Începutul l-a făcut Federaţia Rusă care şi-a înfipt deja stagul pe fundul oceanului la Polul Nord, pe care l-a revendicat.

• Cum ne-au transformat viaţa telefoanele inteligente şi ce preocupări aveam înainte de apariţia acestora

În urmă cu nouă ani, primul iPhone a fost lansat pe piaţă, iar un an mai târziu, a apărut şi primul smartphone care a folosit sistemul de operare Android. Aceste gadget-uri au evoluat cu o viteză uluitoare, iar oamenii au devenit tot mai dependenţi de ele, stilul de viaţă modificându-se şi el. Înainte de era telefoanelor inteligente şi a reţelelor de socializare, viaţa era parcă mai plină şi oamenii erau mai atenţi la tot ceea ce se întâmpla în jurul lor. Astăzi, aceste dispozitive au pus monopol pe timpul nostru şi interacţionăm cu ele mai mult decât cu prietenii, ori familia. Înainte de apariţia reţelelor de socializare, răsfoitul cărţilor era una dintre cele mai mari plăceri. Obişnuiam să citim în fiecare zi, iar astăzi pierdem puţinul nostru timp liber urmărind activitatea de pe Instagram, Facebook, Snapchat a prietenilor noştri. Mesele în familie, cinele romantice sau cele petrecute în compania prietenilor erau o modalitate bună de a povesti despre ce a mai făcut fiecare de-a lungul zilei. Din păcate, oamenii sunt acum atât de lipiţi de telefoanele lor, încât abia mai au timp să se întrebe reciproc ce mai fac.

• Filiera Blair în fundaţia lui Victor Ponta

Fostul premier Victor Ponta l-a cooptat pe Irakli Garibaşvili, fost premier al Georgiei, ca membru de onoare în boardul Black Sea Regional Projects, fundaţia pe care a înfiinţat-o după ce şi-a dat demisia, în noiembrie. Garibashvili şi-a dat, la rândul său, demisia din fruntea Guvernului de la Tbilisi şi are legături cu fostul premier britanic Tony Blair, actual consulant politic care l-a ajutat şi pe Victor Ponta în diferite ocazii. Ieri au fost dezvăluite primele nume asociate cu fundaţia înfiinţată de Victor Ponta după plecarea de la Palatul Victoria. Fostul premier porneşte în acest proiect alături de şase foşti miniştri PSD, de fostul său purtător de cuvânt şi de trei consilieri: Daniel Constantin, fost ministru al Agriculturii, actual copreşedinte ALDE; Nicolae Bănicioiu, fost ministru al Sănătăţii; Mirel Palada, fost purtător de cuvânt al Guvernului; Geanina Puşcaşu, fost consilier de stat, fost asistent al soţiei lui Ponta, europarlamentarul Daciana Sârbu; Robert Cazanciuc, fost ministru al Justiţiei; Sorin Câmpeanu, fost ministru al Educaţiei; Florin Jianu, fost ministru pentru IMM-uri.

• Cum poate concura presa tradiţională cu Google şi Facebook

Dacă nu poţi să-i învingi, alatură-te lor: în urma concurenţei puternice realizată de către Google şi Facebook pentru veniturile din publicitate, presa tradiţională începe să intre pe teritoriul giganţilor IT prin achiziţii de reţele sociale şi aplicaţii mobile. Acţiunile Twitter au crescut ieri cu 14% pe bursa de la New York, în urma speculaţiilor că grupul News Corp, controlat de magnatul media Rupert Murdoch, este interesat de preluarea reţelei de microblogging, potrivit The Guardian. Zvonurile au fost înteţite după ce postul american de televiziune CNBC a difuzat miercuri un material în care afirma că, din cauza valorii micii a cotaţiilor bursiere, Twitter a ajuns o potenţială ţintă pentru achiziţii. La cotaţiile actuale o acţiune Twitter este tranzacţionată la 17,93 de dolari, astfel că întreaga capitalizare de piaţă a reţelei sociale este de 11,87 de miliarde de dolari.

• Norvegia a luat din familii de români de şase ori mai mulţi copii decât Germania, Austria, Elveţia, Finlanda, Suedia şi Danemarca la un loc

Odată cu declanşarea cazului Bodnariu şi acuzaţiile aduse la adresa Serviciului de Protecţie a Copilului din Norvegia, au fost multe voci care au apărat sistemul norvegian considerat un apărător al interesului superior al copilului. "Adevărul" a solicitat Ministerului Afacerilor Externe o situaţie a copiilor luaţi din familii de români în ţări europene la fel de dezvoltate ca Norvegia. Potrivit MAE, în toate cele şase ţări au existat în ultimii cinci ani doar două cazuri "Bodanriu", unul în Suedia (3 copii) şi altul în Danemarca(un copil). Odată cu declanşarea acestui scandal, Ministerul Afacerilor Externe a făcut public faptul că în ultimii cinci ani Ambasada româniei de la Oslo a fost sesizată în 13 cazuri, cu privire la preluarea din familii de români a 26 de copii, 10 dintre minori întorcându-se în familii, iar 16 fiind încă în custodia autorităţilor norvegiene.

• Cum a început mania românilor pentru electronice

La începutul anilor "90, democraţia îi cucerea pe români cu sloganuri calde - "un pic mai bine pentru dumneavoastră" -, cu televizoare, videouri şi casetofoane scumpe, dar irezistibile după anii de plictiseală comunistă. În plus, democraţia aducea imaginea omului nou: omul de afaceri. George Pădure, patronul Gepa - unul dintre primele magazine de electronice din România postcomunistă - era, pe atunci, simbolul succesului. În anii 1991-1992, Gepa Electro Center a avut aura unui fenomen. Toată lumea avea pe buze melodia care însoţea reclamele de la televizor, "Ice ice baby", a lui Vanilla Ice. Iar sloganul "Un pic mai bine pentru dumneavoastră" era ca o binecuvântare după propaganda tâmp-comunistă "Nicio masă fără peşte oceanic!" sau "Pepsi Cola, avânt şi energie".

• Gorghiu: Premierul spune că nu are o problemă cu alegeri în două tururi. Însă vrea consens politic

Copreşedintele PNL Alina Gorghiu a declarat, vineri, la Galaţi, că premierul Dacian Cioloş a spus că nu are o problemă cu ideea alegerii primarilor în două tururi, dar acest lucru ar trebui să se întâmple prin consens politic, nu prin ordonanţă de urgenţă. "Nu vreau să fac pe avocatul de la Galaţi al domnului Cioloş, dar să ştiţi că şi la Parlament, săptămâna aceasta, cred că marţi, când am participat împreună la dezbaterea legată de susţinere a proiectului a spus că nu are o problemă cu ideea de a fi alegeri în două tururi, însă domnia sa consideră că este un lucru care ar trebui să se întâmple prin consens politic şi nu ar trebui să dea ordonanţă de urgenţă. Este o decizie pe care nu am de ales, o voi respecta, dar asta nu înseamnă că nu îmi doresc să-şi schimbe poziţia faţă de alegerile în două tururi de scrutin", a afirmat Alina Gorghiu.

• Vila în care a funcţionat ambasada SUA este scoasă la vânzare cu 7,9 milioane de euro

Vila din Capitală în care ambasada Statelor Unite ale Americii a avut sediul timp de 45 de ani a fost scoasă la vânzare cu 7,9 milioane de euro. Vila are 49 de camere, dintre care 16 la subsol, 16 la parter şi 17 la etajul 1, dispuse pe o suprafaţă utilă de 2.150 metri pătraţi, fiind construită în 1936, potrivit profit.ro. Înainte de 1965, în clădire funcţiona Şcoala Tehnică de Petrol-Chimie. După ocuparea imobilului de către diplomaţii americani, vila a fost înconjurată de regimul comunist, pentru pază, cu efective de jandarmi, mai scrie profit.ro. Ambasada Sua s-a mutat în 2011 într-un spaţiu mai mare, în zona Băneasa, iar Guvernul a hotărât ca vila să fie preluată de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, însă judecătorii nu s-au mai mutat în acest spaţiu.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Germania s-a trezit din reverie: "80% dintre refugiaţi nu au niciun fel de calificare"

Germania, care credea că poate miza pe refugiaţi pentru salvarea propriei economii, pare să fi greşit grav în privinţa acestora. Realitatea devine astfel extrem de dificilă pentru cea mai mare economie din Uniunea Europeană. "80% dintre refugiaţi nu au niciun fel de calificare. O parte tot mai mare dintre ei sunt analfabeţi", spune vicecancelarul german Sigmar Gabriel. Oficialul german mai spune că foarte mulţi tineri care vin în Germania cu valul de refugiaţi nu au niciun tip de pregătire profesională şi nici nu vor să aibă. "Trebuie să fim realişti şi să vedem cu ce provocare avem de-a face fiindcă ne va fi mai uşor să rezolvăm problema", a subliniat vicecancelarul citat de digi24.ro. Refugiaţii nu sunt atât de educaţi precum se credea şi nici atât de dornici de muncă, spune vicecancelarul. Doar că anul trecut Germania a primit un milion dintre ei. Ce e de făcut? Se caută soluţii la Davos, dar integrarea refugiaţilor nu e o sarcină uşoară. Deja se vorbeşte mult despre eşec - eşecul de a proteja Schengen, eşecul de a a-i forma profesional, eşecul de a-i integra în societate.

• Petrolul ar putea ajunge la 20 de dolari, pentru că Arabia Saudită este dispusă să joace pe termen lung

Preţul petrolului a pierdut peste 70% faţă de vara lui 2014. Chiar acum este cotat în jurul valorii de 26.40 dolari pe baril. Dar potrivit Dr. Nariman Behravesh, economist-şef al IHS Insight's, conducător al unei echipe formate din peste 400 de economişti, ce e mai rău urmează să vină, scrie portalul de ştiri Business Insider. "Este posibil ca petrolul să ajungă la 20 de dolari barilul în 2016? Da, este. Petrolul poate ajunge la 20 de dolari în acest an, dar dacă va ajunge acolo, va fi ceva temporar, pentru că la aceste preţuri producţia va fi neprofitabilă şi va înceta", a declarat Dr. Behravesh într-un interviu acordat Business Insider în concordanţă cu Forumul Economic Mondial de la Davos. Arabia Saudită este, fără îndoială, de vină pentru că îşi răneşte propria economie, pentru că este un "producător de sprijin", ceea ce înseamnă că produce atât de mult petrol încat poata schimba preţurile în funcţie de cât de mult ţiţei elibereaza pe piaţă.

• TOPUL celor mai mari salarii câştigate în ministere. Consilieri "scumpi", la Muncă

Topul celor mai mari salarii din ministere arată că şi la stat se câştigă bine. Cei mai bine plătiţi angajaţi cu funcţii de conducere în ministere ajung să ia şi peste 10.000 de lei. Cel mai mare venit, încasat în luna decembrie 2015, este de aproape 14.000 de lei. În multe ministere, subalternii câştigă mai mult decât ministrul. La Ministerul Muncii, doi consilieri de la cabinetul unui secretar de stat au încasat sume de circa 9.000 de lei, iar la Ministerul Sănătăţii, cei mai mulţi directori ajung la aproape 10.000 de lei pe lună. Cel mai mare salariu câştigat la Ministerul Finanţelor în noiembrie 2015 este de 13.188 de lei - auditor superior tr.1 gr. 5 (Corpul consilierilor pentru Afaceri Europene).

• Decizie ISTORICĂ a Bisericii. Are legătură cu Paştele

Arhiepiscopul de Canterbury, liderul Bisericii Anglicane, a declarat că poartă discuţii cu Papa Francisc şi Patriarhul Tawadros al II-lea, care conduce Biserica Ortodoxă Coptă din Alexandria, pentru ca Paştele să fie sărbătorit în aceeaşi zi a fiecărui an, punând astfel capăt uneia dintre cele mai mari dispute dintre confesiunile creştine. Liderul Bisericii Anglicane a anunţat, la finalul unei întâlniri cu episcopii din subordinea sa, că negociază deja cu Papa Francisc şi Tawadros al II-lea pentru fizarea Paştelui, astfel încât cea mai importantă sărbătoare creştină să nu mai aibă dată variabilă şi să fie marcată în acelaşi timp de adepţii tuturor cultelor creştine, transmite BBC.

• Putin a convocat Consiliului de Securitate al Rusiei pentru criza de la Chişinău

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a abordat vineri subiectul "agravării situaţiei politice" din Republica Moldova, în cadrul Consiliului de Securitate al Rusiei, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenţia de presă Tass. La întâlnirea condusă de Vladimir Putin au mai asistat premierul Dmitri Medvedev, Preşedintele Dumei de Stat a Rusiei, Serghei Narîşkin, secretarul Consiliului de Securitate, Nikolai Patruşev şi adjunctul acestui, Rashid Nurgaliev, ministrul Apărării, Serghei Şoigu, şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, şeful SFB, Alexander Bortnikov, şeful SVR, Mihail Fradkov şi Boris Grizlov, membru permanent al Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse.

• JURNALUL NATIONAL

• Tove Bruvik Westberg, ambasadorul Norvegiei: "Familiile nu riscă nimic dacă iau legătura cu Protecţia Copilului"

"In Norvegia familia este pe primul plan, prin intermediul membrilor familiei, prin intermediul creşelor, al şcolilor, copiii sunt învăţaţi să îi respecte pe ceilalţi, să se respecte pe ei, sunt învăţaţi să aibă încredere, încredere în familiile lor, încredere în autorităţi, astfel încât să poată deveni, atunci când cresc, buni cetăţeni cu o bună contribuţie în societate şi să aibă o viaţă bună. Trebuie ştiut în primul rând că Serviciul pentru Protecţia Copilului este un serviciu al cărui scop este să acorde asistenţă familiilor. În multe situaţii se întîmplă ca un părinte să sesizeze Serviciul pentru Protecţia Copilului şi să ceară sprijin. Poate părinţii trec printr-o perioadă dificilă în relaţia cu copilul şi atunci serviciul poate oferi sprijin. În unele situaţii, Serviciul pentru Protecţia Copilului primeşte notificări din partea unei clinici, a unei şcoli, din partea unui vecin, cu un mesaj de îngrijorare în ce priveşte un anumit copil sau a unor copii dintr-o familie", a spus ambasadorul intr-un interviu.

• Câţi kilometri de autostradă are România

România avea în exploatare, la 31 decembrie 2015, un număr de 733,941 kilometri de autostradă, valoarea totală plătită pentru execuţia acestora ridicându-se la 13,799 miliarde de lei, fără TVA, potrivit datelor remise vineri AGERPRES de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). Cei mai mulţi kilometri de autostradă au fost deschişi traficului în anul 2013, respectiv 117,885, iar cei mai puţini în 2006 (17,58). Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) are planificaţi la execuţie, anul acesta, 467,27 kilometri de autostradă, conform contractelor de lucrări în derulare sau aflate în procedură de licitaţie din anul 2015, bugetul total alocat depăşind 1,73 miliarde de lei. Anul acesta, CNADNR are alocată prin bugetul de stat suma de 4,233 miliarde de lei, cu 0,77% mai mare faţă de prevederile bugetare aferente lui 2015.

• Noul Guvern, la o lună de mandat: gafă după gafă

Birocraţie, declaraţii controversate, proiecte de legi găsite prin sertare, reluate şi reintroduse în discuţie publică. Cam cu atât se pot lăuda tehnocraţii lui Cioloş. Amânarea majorării salariului minim, brambureala de la Finanţe şi Fisc, aprobarea bugetului, reluarea discuţiilor pe Legea salarizării unice, sunt problemele care au ţinut capul de afiş în prima lună de guvernare. Instalat în prag de Crăciun, Guvernul a spus din capul locului că într-un an " nu poate să rezolve toate problemele din societatea românească", dar şi-a ales "un set de măsuri concrete, limitate ca număr, dar cu impact şi relevanţă sistemică", pe care să le ducă la bun sfârşit. Printre priorităţi sunt multe intenţii bune. S-a început însă cu Legea salarizării unice, care nu va fi aplicată de actualul Guvern, banii nefiind prevăzuţi în buget. Va rămâne moştenire Executivului ce va rezulta din alegeri, care poate să o aplice sau să o respingă.