REVISTA PRESEI 23.06.2014

• ADEVARUL

• Mircea, călcâiul lui Traian

Mircea Băsescu, fratele cel mic al preşedintelui României, pare să fi avut dintotdeauna talentul de a se vârî în încurcături care au periclitat imaginea şi poziţia lui Traian Băsescu. Postura în care a ajuns, cea de arestat, fratele mai mic al preşedintelui României pare incredibilă. Mircea Băsescu sau "M.B.-ul", cum i se spunea, era un personaj-cheie al Constanţei. După ce Traian Băsescu a devenit preşedinte, dimensiunile influenţei sale au crescut exponenţial. Telefoanele sunau non-stop la Mircea Băsescu, iar la uşa lui se făcea coadă pentru consultări. Lui Mircea Băsescu i se atribuiau deciziile importante luate pe teritoriul Portului Constanţa şi al Partidului Democrat condus de fratele său. Totuşi, Traian Băsescu a jucat întotdeauna rolul fratelui mai mare distanţat de faptele fratelui mai mic. Traian era cel care se preocupa de politică la nivel înalt, Mircea era cel rămas la Constanţa să aibă grijă de afacerile familiei şi de bătrâna lor mamă Elena Băsescu.

• De astăzi românii vor putea opta să primească paşapoartele electronice direct la domiciliu

România intră în rândul lumii. De astăzi românii pot cere ca paşapoartele simple electronice să le fie aduse la domiciliu prin curierat rapid, contra unei taxe de 8,68 de lei. Aşa au anunţat oficialii Direcţiei Generale de Paşapoarte, care au precizat că persoanele care vor solicita să primească documentele de călătorie direct acasă vor fi sunate în prealabil pentru a şti ziua şi ora la care acestea le vor fi livrate. Prin această măsură se elimină obligativitatea persoanelor de a se prezenta la ghişeu pentru a-şi ridica paşaportul. Curierul va livra paşaportul sub semnătură de primire doar titularului, unuia dintre părinţi (în cazul minorilor care nu au împlinit vârsta de 14 ani) sau unei persoane împuternicite (prin procură specială autentificată). Pentru ca titularul să fie acasă în momentul în care curierul ajunge cu documentul de călătorie, destinatarul va primi automat un SMS în care va fi informat cu privire la ziua în care va fi efectuată livrarea, adresa la care va sosi curierul si numărul de document de transport ce va însoţi plicul cu paşaportul.

• Războiul secret al Rusiei împotriva exploatării gazelor de şist în Europa

Săptămâna trecută, şeful NATO, Anders Fogh Rasmussen, a declarat că are informaţii care arată că Rusia finanţează diverse ONG-uri pentru a organiza campanii împotriva exploatării gazelor de şist în Europa. Plecând de la aceste afirmaţii, publicaţia "Foreign Policy" a realizat o analiză despre protestele anti-gaze de şist în Europa, iar evenimentele din România sunt folosite ca argument că ruşii finanţează, într-adevăr, mişcarea. Însă un lucru îi nedumireşte pe specialişti: cum s-au format opoziţii bine organizate şi bine finanţate pentru fracturarea hidraulică în ţări din Europa care, până atunci, nu dăduseră semne că ar fi interesate de protejarea mediului înconjurător, dar care depind în mare măsură de importurile de gaze ruseşti. Mişcări similare de protest au vizat şi planurile Europei de a construi gazoducte care să diversifice sursele de gaze ale Europei, scrie FP. "Există multe dovezi cu privire la asta. Faptul că ţări precum Bulgaria, România şi Ucraina se află în prima linie a mişcării pentru mediu este de ajuns pentru a fi suspicioşi", ", spune Brenda Shaffer, expert în energie la Universitatea Georgetown.

• O platformă de foraj românească caută petrol în apele Rusiei

Una dintre platformele mobile de foraj marin deţinute de firma Grup Servicii Petroliere (GSP), controlată de omul de afaceri Gabriel Comănescu, a ajuns în nordul îngheţat al Rusiei. Platforma mobilă de foraj Saturn, operată de Grup Servicii Petroliere, a ajuns în Marea Peciora, dincolo de Cercul Arctic, şi a început forajul într-un câmp petrolier concesionat de Gazprom Neft, compania gigantului Gazprom care se ocupă de afacerile cu petrol, potrivit economica.net. Contractul dintre GSP şi Gazprom Neft se întinde pe doi ani. Forajul din Marea Peciora, parte a Mării Barents, urmăreşte exploatarea resurselor din câmpul petrolier Dolginskoye şi reprezintă un test al ambiţiilor arctice ale ruşilor. Dacă forajul va releva existenţa unor cantităţi semnificative de petrol şi gaze, ruşii vor extinde explorarea subsolului zonei arctice. GSP Saturn a fost adus în ţinuturile arctice de vasul chinez Xia Zhi Yuan, anterior fiind implicată într-un alt contract, în Marea Nordului, pentru Wintershall.

• CAPITAL

• Preţul ascuns al ratării acordului cu FMI: 1 mld. euro pierduţi de la UE

Primele "victime colaterale" ale ratării acordului sunt fondurile structurale acordate de Uniunea Europeană României. Conform înţelegerilor existente, cât timp ne aflăm în cadrul acordului, România trebuie să asigure cofinanţare doar pentru 5% din valoarea proiectelor. În afara acestuia, trebuie să putem acoperi 15% din cheltuieli. "Dacă acordul cu organismele financiare ar ajunge off-track, UE ne-ar restitui doar 85% din cheltuielile eligibile la fonduri structurale, faţă de 95% cât timp suntem în cadrul acordului", a declarat, pentru Capital, Gheorghe Gherghina, secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice.

• Bitcoin stârneşte interesul antreprenorilor români

Moneda virtuală Bitcoin începe să fie tratată cu seriozitate şi în ţara noastră, după ce din ce în ce mai mulţi antreprenori au renunţat să mai creadă că aceasta este o simplă schemă Ponzi. Ceea ce mulţi considerau a fi o glumă la început s-a dovedit a fi o sursă de îmbogăţire pentru alţii. Moneda virtuală Bitcoin, creată de Satoshi Nakamoto, despre care nimeni nu ştie dacă există sau dacă este un grup, a făcut carieră în întreaga lume, iar acum a atras atenţia mai multor antreprenori români precum Radu Georgescu, Alexandru Lăpuşan sau Horea Vuşcan. Alexandru Lăpuşan, care conduce compania românească de software Zitec, specializată în dezvoltarea de produse şi aplicaţii online complexe, a declarat într-un interviu pentru Capital că va lansa o aplicaţie prin se vor putea face plăţi cu bitcoin. "Aceasta se va folosi de avantajele oferite de moneda virtuală Bitcoin. Ea va fi lansată în SUA, dar sunt convins că va prinde foarte bine şi în România, pentru că este o sursă de bani pentru utilizatori. Ideea este că poţi face bani când nu ai o altă activitate. Nu vobim de sume mari, dar suficient de motivante", a declarat Lăpuşan.

• Scăderea CAS: Companiile dau pe mere mai mult decât iau pe pere

Respiro-ul dat companiilor prin scăderea poverii fiscale este contracarat de majorarea salariului minim. Costurile angajatorilor pentru un salariu minim sunt cu 125 lei mai mari în acest an, în timp ce economia din reducerea CAS va fi de 45 lei. Salariul minim brut creşte cu 100 lei, în prima jumătate a lui 2014. La fel s-a întâmplat şi în 2013, după ce, în trei ani, între 2009 şi 2012, salariul minim a urcat cu 100 lei. Majorările succesive recente grevează bugetele companiilor care sunt afectate în plus de cuantumul taxelor. Efectiv, 100 lei mai mult la un salariu minim înseamnă cheltuieli de 125 lei. Reducerea CAS cu 5% de la 1 octombrie va fi o gură de oxigen pentru firme, cheltuiala pentru un salariu minim urmând să scadă cu 45 lei. Numai că economia obţinută astfel păleşte prin comparaţie cu sumele cheltuite din cauza majorării succesive a salariului minim. Prin decizii administrative, guvernul tot speră că va crea bunăstare, dar nu uită să-şi ia partea leului. Astfel, costurile cu un salariu minim fac un salt de 125 lei, în numai şase luni. Numai că din aceşti bani, angajatul ia 70 lei, în timp ce statul încasează diferenţa de 55 lei.

• "Slănina" prin care BNR apără cursul de schimb provine din datorie publică

România a ales să întărim rezerva internaţională a BNR prin îndatorare, prin creşterea rezervei pe datorie. aşadar, la ora actuală, toată această carne, "slănină" prin care BNR apără cursul de schimb provine din datoria publică, în mare parte din datoria publică acumulată de România în ultima perioadă chiar accelerat, a declarat în cadrul emisiunii CAPITAL TV, Cristian Paun, doctor în economie, conferenţiar în cadrul Facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale a Academiei de Studii Economice din Bucureşti, Director executiv al Societăţii Române de Economie. Un al doilea element este tiparniţa de lei şi eventual posibilitatea ca Banca Naţională, prin mecanisme de piaţă să sterilizeze leii, adică daca vrea să facă leii mai rari, mai scumpi în raport cu dolarul, să aprecieze leul, BNR poate să retragă lichiditate din piaţă prin diferite mecanisme.

• CURENTUL

• Tăriceanu rămâne fără pucişti, cei care încep deja să se aşeze la masa tratativelor cu PDL

Rebeliunea internă din PNL, pusă la cale de Tăriceanu cu sprijinul PSD, este pe cale să se dezumfle rapid, la fel de spontan cum a început. Liderii locali din PNL s-au mai liniştit şi nu mai sunt atât de porniţi să întreţină defuncta USL. Unul dintre aceşti pucişti ai lui Tăriceanu este deputatul PNL de Suceava Constantin Galan, cel care vineri a fost prezent la întâlnirea dintre reprezentanţii suceveni ai PNL şi PDL pentru discuţia privind fuziunea locală. Preşedintele PNL Suceava, deputatul Alexandru Băişanu, a declarat, vineri, că "se pare" că deputatul Constantin Galan a ales să rămână alături de PNL. "Salut decizia de a rămâne împreună cu liberalii. Azi a făcut parte din delegaţia PNL Suceava care a participat la discuţiile cu PDL. A avut o abordare corectă şi fairplay", a spus liderul PNL Suceava. Deputatul Constantin Galan a declarat, la rândul său, că a participat la întâlnirea cu PDL şi că va mai merge la aceste discuţii între PNL şi PDL.

• Lucrurile au revenit la normal: PDL şi PNL bat palma la Suceava

După ce s-a revoltat împotriva unei alianţe cu PDL la nivelul judeţului Suceava, liberalul Alexandru Băişanu a revenit la sentimente mai bune şi nu mai este fanul înfocat al USL. De altfel, preşedintele PDL Suceava, senatorul Gheorghe Flutur, a declarat, vineri, după o întâlnire cu reprezentanţii PNL Suceava, că au fost începute discuţiile pentru formarea de noi majorităţi în consiliile locale şi Consiliul Judeţean Suceava. El a spus că în prima întâlnire au început discuţiile pentru formarea de noi majorităţi în consiliile locale, acolo unde se poate. Între timp, Băişanu a înţeles şi el că "USL nu mai trăieşte" şi a declarat că la întâlnire au fost discutate proiectele absolut necesare pentru dezvoltarea judeţului Suceava, de la infrastructură la proiecte cu fonduri europene, acestea fiind motivele pentru care este nevoie de a crea noi majorităţi. "În numele tuturor proiectelor şi programelor de dezvoltare, PNL şi PDL subscriu în a crea majorităţi în interesul localităţilor şi cetăţenilor acestora, de la cea mai mică comună la Consiliul Judeţean", a spus Băişanu.

• CURIERUL NATIONAL

• Băsescu: Nu am primit niciun ban sau bun de la Sandu Anghel

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, în cadrul unui interviu citat de site-ul Administraţiei Prezidenţiale, că nu a primit niciun ban sau bun de la sau în numele lui Sandu Anghel, despre al cărui dosar nu a discutat niciodată cu fratele său, Mircea Băsescu. Şeful statului a precizat că a aflat din presă de faptul că fratele său, Mircea Băsescu, a botezat una dintre nepoatele lui Sandu Anghel. "În plus, vă asigur, aşa cum am mai spus, că nu există niciun poliţist, procuror sau judecător care să poată afirma că a primit vreo intervenţie de la mine sau din partea mea, prin intermediari, pe acest dosar sau pe orice alt dosar", a declarat Băsescu, în declaraţiile postate pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale. Mai departe, şeful statului a menţionat că a aflat, anul trecut, de la fratele său de şantajul la care era supus, precizând că i-a cerut, în acel moment, lui Mircea Băsescu să informeze instituţiile abilitate, pentru a interveni.

• Piaţa asigurărilor, misiune imposibilă

Într-o piaţă aflată aproape de colaps, "susţinută" doar de anunţurile de intenţie a unor infuzii de capital insuficiente şi de pompoase planuri de redresare neaprobate însă de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), în care doar la nivel declarativ se doreşte abordarea unei politici pro-consumator, asigurătorii par incapabili de a găsi soluţia optimă de a ieşi din impas. Discuţiile purtate vineri "la nivel înalt" între cei mai de seamă reprezentanţi ai industriei, la care a participat şi preşedintele ASF, Mişu Negriţoiu, dovedesc cu prisosinţă acest lucru, având în vedere slabul interes pe care asigurătorii l-au arătat chestionarelor privind motivele care au adus piaţa în impas, cine poartă vina sau ce ar trebui făcut. În plus, problemele din piaţa asigurărilor par să fi fost observate doar de conducerea ASF şi de cea a asociaţiei de resort - UNSAR, nu şi de reprezentanţii societăţilor care au participat ieri la o ediţie aniversară a activităţii Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România. Mişu Negriţoiu, i-a criticat dur pe asigurători, arătând că nu cunosc problemele din piaţă şi că nu s-au ostenit nici măcar să le citească în analiza ASF.

• Agenţiile se confruntă cu presiuni pe costuri din partea clienţilor

Industria de publicitate va continua procesul de consolidare în condiţiile în care companiile încearcă să îşi menţină costurile la un nivel redus şi se confruntă cu presiunile puse de clienţii lor. Martin Sorrell, preşedintele executiv al grupului media WPP, a declarat că agenţiile continuă să se confrunte cu intensificarea presiunilor pe costuri din partea clienţilor, inclusiv din partea marilor companii care investesc constant în promovare. În plus, se înregistrează întârzieri destul de mari la plata facturilor. "Clienţii continuă să pună presiune pe costuri. Este dificil. Acest lucru duce la continuarea perioadei de consolidare", a declarat Martin Sorrell, într-un interviu. Prăbuşirea recentă a fuziunii dintre cei doi giganţi din piaţa de publicitate, concurenţi ai WPP, Publicis Groupe şi Omnicom Group Inc, a ridicat multe întrebări oamenilor din industrie, în condiţiile în care companiile se străduiesc să obţină un avantaj concurenţial privind mediul digital.

• Astăzi, prima zi de proteste ale medicilor

Medicii ies astăzi în stradă, aceasta fiind prima zi a protestelor anunţate în urmă cu două săptămâni de Federaţia Sanitas. Timp de 10 zile, sindicatele vor picheta Ministerul Sănătăţii, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Ministerul Finanţelor Publice, iar dacă revendicările lor nu sunt soluţionate, personalul medical ar putea intra în grevă generală. Marius Sepi, prim-vicepreşedintele Federaţiei Sanitas, a declarat săptămâna trecută pentru Curierul Naţional că protestele anunţate sunt legate de promisiunile făcute de autorităţi în noiembrie 2013, care nu au fost respectate. Atunci, după o săptămână de proteste în faţa Ministerului Sănătăţii, un marş în Bucureşti cu peste 10.000 de persoane şi o grevă de avertisment de două ore, sindicaliştii au semnat un protocol cu Ministerul Sănătăţii în care se rezolvau toate cerinţele făcute de reprezentanţii din Sănătate. Pe 10 iulie se ia decizia privind greva generală.

• Creanţele altor companii la firmele insolvente, estimate la 10 mld. euro

Valoarea creanţelor pe care alte companii trebuie să le recupereze de la firmele în insolvenţă se ridică la circa 10 miliarde de euro, comparativ cu 5,4 miliarde de euro datorii la bănci, iar aceste companii au lipsit de la elaborarea noii legislaţii în domeniul insolvenţei, potrivit ARB. " După doi ani şi jumătate de consultări pe acest subiect, am ajuns la câteva concluzii. Lipsa de continuitate a tuturor creditorilor la acest act, iar creditorul care a lipsit la aceste discuţii au fost IMM-urile lovite de actul insolvenţei, cele care au intrat în acest cerc vicios, cerc dureros al insolvenţei, negenerând ele insolvenţă. Noi apreciem că suma acestor companii, suma creanţelor blocate în procesul de insolvenţă la nivelul acestor companii înseamnă undeva la 10 miliarde de euro, în condiţiile în care băncile au 5,4 miliarde de euro sume blocate în acest proces. Băncile înţeleg să ducă mai departe interesul acestor firme care au fost îngenuncheate de un proces extern lor. În acest an este nevoie de eliminarea blocajelor financiare, a arieratelor care lovesc aceste IMM-uri", a declarat, la un eveniment de specialitate, Florin Dănescu, preşedintele executiv al ARB.

• Băncile centrale, "doctorii" care de cinci ani ne prescriu o medicaţie catastrofală

Intervenţionismul constant al băncilor centrale şi persistenţa acestora în politica banilor ieftini a adus la exasperare o serie de investitori şi observatori ai pieţelor financiare internaţionale. Aceştia spun că măcar după cinci ani în care nu a adus efecte favorabile asupra economiei globale, strategia banilor ieftini ar trebui revizuită. Strategul Sri Kumar spune că economia globală poate fi redresată doar prin reforme structurale, iar politica dobânzilor mici reprezintă medicaţia de cinci ani care trebuie schimbată. Marc Faber, investitor cu experienţă în pieţele financiare internaţionale, afirmă că programele băncilor centrale nu au făcut decât să adâncească inegalităţile din societate. "Cred că este o catastrofă", a caracterizat acesta politicile monetare ultrarelaxate.

• 11 bănci austriece, retrogradate de Moody`s

Moody's a retrogradat vineri cu o treaptă ratingurile pentru datorii pe termen lung şi depozite a 11 bănci din Austria, inclusiv ale Erste Group şi toate entităţile Raiffeisen, anticipând un sprijin mai redus din partea statului, în urma unui proiect de salvare a Hypo Alpe-Adria-Bank International. Agenţia de evaluare financiară a menţinut perspectiva negativă a acestor ratinguri, iar în cazul calificativelor pentru datoriile pe termen scurt, acestea au fost fie menţinute, fie reduse cu o treaptă, se arată într-un comunicat al Moody's. Ratingul pentru datoriile pe termen lung, negarantate, şi depozite al Erste Group a fost revizuit de la nivelul A3 la Baa1, cu perspectivă negativă. Calificativul pentru soliditate financiară BFSR/BCA a fost menţinut la nivelul D+/baa3, cu perspectivă de asemenea negativă.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Scandalul Bercea Mondialu'. Cine este procurorul căruia i s-a destăinuit Bercea

Eugen Iacobescu are acum 66 de ani şi e pensionar. Şi-a început activitatea la Procuratura Locală Slatina în 1975, iar de la 1 septembrie 1994 a lucrat ca procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt. În 2004 a avut o mare problemă, consemnată în ediţia de Slatina a ziarului Adevărul: "A fost exclus de CSM din magistratură sub acuzaţia că şi-ar fi incendiat intenţionat apartamentul pentru a încasa banii de la asigurări. În incendiul cu pricina, o femeie a murit intoxicată cu monoxid de carbon. Iacobescu a fost scos de sub urmărire penală şi găsit nevinovat de acuzaţia de omor prin imprudenţă şi a revenit pe post în 2006, după ce a contestat în instanţă hotărârea CSM". Eugen Iacobescu era un procuror cu experienţă şi ştia bine activitatea infracţională a clanului condus de Sandu Anghel. Ştia şi cum scăpa de dosare, fiindcă în unele lucrase şi el. Pe 24 martie 2011, procurorul Iacobescu face o dezvăluire uimitoare unor ziarişti locali: la audieri, Bercea Mondial i-a spus că Mircea Băsescu, fratele preşedintelui Traian Băsescu, ar fi fost mituit de Bercea cu suma de 300.000 de euro, pentru a interveni într-unul din dosare, urmând ca acesta să mai primească 400.000 de euro!

• Trei magistraţi suceveni, un avocat şi un ofiţer de Frontieră, cercetaţi de DNA

O anchetă fără precedent a DNA a dezvăluit că un afacerist dădea şpagă la doi judecători pentru sentinţe favorabile. Protectorii reţelei erau un procuror şef şi un comisar-şef. Unul dintre magistraţi, Bogdan Bărbuţă, a fost arestat pentru 24 de ore. Trei magistraţi suceveni, un avocat şi un ofiţer de Frontieră sunt cercetaţi de DNA pentru fapte de corupţie privind favorizarea omului de afaceri Costel Babiuc. Totul a început ieri dimineaţă, când procurorii anticorupţie au făcut 14 percheziţii la domiciliile celor implicaţi, la Oficiul de Cadastru Local şi la Primăria Rădăuţi. Este vorba de o anchetă în care sunt probe că magistraţii ar fi luat mită pentru emiterea unor soluţii favorabile în dosare de retrocedări de terenuri, potrivit unor surse judiciare. Concret, Babiuc a dat în judecată, în ultimii ani, mai multe persoane şi revendica terenuri. Ţinta sa: realizarea unei suprafeţe compacte de aproximativ 40 de hectare. Afaceristul a câştigat pe bandă rulantă aceste procese la Judecătoria Rădăuţi.

• JURNALUL NATIONAL

• Cum vrea să scape Băsescu de anchetă

Deşi are ce povesti anchetatorilor, preşedintele Traian Băsescu încearcă din răsputeri să se ţină cât mai departe de acuzaţia de trafic de influenţă adusă fratelui său, Mircea Băsescu, arestat preventiv pentru 30 de zile, după ce a fost denunţat la DNA de Florin Anghel, fiul lui Sandu Anghel, zis şi Bercea Mondialu'. Atât în declaraţia de presă de joi, cât şi într-un interviu postat duminică pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale, Traian Băsescu a afirmat că a aflat anul trecut de la fratele său că este şantajat şi i-a cerut atunci să meargă imediat să informeze instituţiile statului. Practic, şeful statului s-a autodenunţat recunoscând că ştia de mai mult timp despre şantajul în care este implicat Mircea Băsescu. Şi este puţin probabil să nu fi ştiut şi de ce îl şantajează. Mai ales că era la curent cu "varianta fratelui", iar "varianta justiţiei" nici măcar nu a aşteptat-o, Traian Băsescu făcând joia trecută declaraţii înainte de audierea şi reţinerea lui Mircea Băsescu de către DNA.

• Marian Căpăţână a vrut să preia pe filieră politică compania de stat Aversa

Controversatul afacerist cu veleităţi de politician, Marian Căpăţână, a intrat în politică după ce şi-a declarat dragostea eternă pentru preşedintele României, Traian Băsescu. Pe filieră politică s-a înscris în cursa pentru privatizarea fabricii Aversa. Dar, a eşuat la limită. Drept recompensă a primit funcţia de administrator la Uzina Termoelectrică Midia Năvodari. Controversatul afacerist cu veleităţi de politician, Marian Căpăţână (foto), a fost acuzat de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie că a fost intermediarul banilor între familia lui Bercea Mondialu' şi Mircea Băsescu. Intrarea în politică şi-a asigurat-o după ce şi-a declarat public dragostea faţă de preşedintele României, Traian Băsescu, spunând că: "am intrat în politică pentru Traian Băsescu". Declaraţia era făcută în anul 2009, la scurt timp după ce a fost uns şeful organizaţiei PDL Drăgăşani.

• Pavel Abraham: Săptămâna aceasta vom face publice noi înregistrări ce conţin date despre corupţie în sistemul judiciar şi administrativ

Apărătorul lui Sandu Anghel, zis Bercea Mondial, şi al fiului acestuia, Florin Anghel, avocatul Pavel Abraham a declarat în cadrul emisiunii Sinteza zilei, la Antena 3, că după întâlnirea avută cu clienţii săi, ce a avut loc în cursul zilei de vineri, aceştia au luat hotărârea ca în cursul săptămânii ce de abia începe să facă public un nou set de înregistrări video. Pe marginea acestor noi înregistrări Pavel Abraham s-a limitat să declare că acestea sunt extrem de concludente, reprezentând un alt element probator al cauzei pe care o reprezintă şi că acestea conţin "date despre corupţie în sistemul judiciar şi administrativ". Despre cazul în care este implicat, Abraham a spus că este o "demonstraţie elocventă a caracatiţei corupţiei care se manifestă în diferite nivele ale sistemului politic, economic, administrativ şi judiciar".

• NATIONAL

• Becali ii vinde Palatul lui Olaroiu

Mutarea anului pe piata afacerilor imobiliare din Bucuresti: Palatul lui Gigi Becali din Aleea Alexandru va intra in proprietatea antrenorului Cosmin Olaroiu! Latifundiarul din Pipera are in continuare probleme cu statul roman, ultima "disputa" putandu-l lasa fara cel mai important bun imobil din portofoliu. Este vorba despre Palatul cumparat cu sapte milioane de euro in urma cu mai multi ani, pe care Gigi Becali se vede acum nevoit sa-l vanda. Si nu fiindca ar avea nevoie de cash, ci de teama unui sechestru asigurator pus de ANAF! Concret, patronul clubului Steaua a pierdut un proces pe care statul roman i l-a intentat fiindca nu a respectat caietul de sarcini si a bagat in faliment Fabrica de Armament de la Dragasani. Cum la prima licitatie nu s-a prezentat niciun cumparator interesat de uzina valceana, Fiscul poate lua in considerare varianta instituirii sechestrului asigurator pe bunurile miliardarului, vizat fiind mai ales Palatul din Sectorul 1.

• Gabi Oprea face macel in Guvernul Ponta!

Nimeni, dar absolut nimeni din clasa politica romaneasca nu se astepta ca, vreodata, cineva sa-i poata rupe capul "nemuritorului" Gheorghe Gherghina. Secretarul de stat de la Finante care, de 24 de ani, este tartorele de necontestat al impartirii bugetului Romaniei, indiferent cine s-a aflat la guvernare in toata aceasta vreme. Si, totusi, minunea s-a intamplat. Iar in ciuda zvonisticii lansate de masinile de propaganda ale partidelor, "National" va prezinta in exclusivitate adevaratul motiv al mazilirii lui Gheorghe Gherghina, la pachet cu Liviu Voinea, fie si sub forma promovarii de la BNR. "Batranul" Gherghina a avut o confruntare violenta cu vicepremierul Gabriel Oprea, pe care l-a umilit, anuntandu-l de fata cu alti ministri ca, atata timp cat el va face bugetul, nu-si va da avizul pentru ordonanta de urgenta privind majorarea sporurilor pentru angajatii structurilor de forta.

• PUTEREA

• Mitrea, Ciorbea, Luca, Hossu, Costin, Baciu, Petcu şi jaful UGSR

Liderii români de sindicat nu apără interesele celor pe care îi reprezintă şi au devenit putred de bogaţi făcând afaceri taman în ramura de activitate a sindicatului pe care îl conduc! UGSR - Uniunea Generală a Sindicatelor din România de pe vremea comuniştilor - trăieşte, contrar tuturor celor care se chinuie din greu să inducă ideea că a decedat şi i-au luat locul federaţiile înfiinţate de Miron Mitrea, Victor Ciorbea, Liviu Luca, Bogdan Hossu, Dumitru Costin, Iacob Baciu, Marius Petcu etc. În '89, UGSR deţinea un patrimoniu uriaş, compus din sedii, case de vacanţă, hoteluri, terenuri, apartamente, birotică de patrimoniu şi fonduri de miliarde de lei comunişti şi milioane de dolari americani, plasaţi în diferite conturi deschise ulterior la BCR, CEC şi Bancorex. Imensa avere a fost prădată de noii lideri sindicali - mai multe haite de varani având în frunte şmenari cu numele de Mitrea, Ciorbea, Luca, Hossu, Costin, Baciu etc. Ilegalităţile comise s-au prescris. În ciuda acestui fapt, hoţia s-a consumat, iar patrimoniul trebuie returnat UGSR indiferent de cine se află în fruntea uniunii.

• Zeci de turişti români, evacuaţi din Albena

Un autocar al Ministerului Afacerilor Interne (MAI) şi mai multe platforme au ajuns duminică în oraşul bulgăresc Albena, după ce ploile torenţiale au devastat staţiunea, pentru a prelua 29 de turişti români şi opt maşini, a declarat secretarul de stat din MAI Raed Arafat. În total, au fost evacuaţi circa 1.200 de turişti străini de pe litoralul bulgăresc, grav afectat de inundaţiile puternice. Din ultimele date, 16 persoane şi-au pierdut viaţa în urma calamităţilor, însă printre acestea nu se află nici un român, potrivit Ministerului de Externe.

• ROMANIA LIBERA

• Cazul "Mircea Băsescu - Bercea Mondial" poate fi o veste bună

Cazul Mircea Băsescu, indiferent cum se va tranşa în justiţie, arată că lumea interlopă s-a cocoţat până sus la vârful ţării, a intrat în familia prezidenţială dar, mai rău decât atât, loveşte chiar în siguranţa statului. Când unul ca Bercea Mondial îndrăzneşte să mânjească cu noroi numele şefului DNA, Codruţa Kovesi, sau pe cel al preşedintei Înaltei Curţi, Livia Stanciu, deja e prea mult, chiar şi pentru o ţară cu valori răsturnate cum e România. Este momentul ca justiţia adevărată din această ţară, nu cea care stă la masă cu interlopii, să reacţioneze dur şi să vedem în curând valuri de arestări din rândul celor care au lăsat această lume infracţională să iasă în faţă. Iar în ceea ce priveşte cazul Mircea Băsescu, acesta trebui tratat cu maximă duritate. Indiferent de consecinţele pe care le-ar putea avea asupra preşedintelui. Justiţia din România ar avea nevoie ca de aer de un astfel de "moment zero" în "relaţia" cu lumea interlopă.

• Semne de întrebare şi personaje-cheie în dosarul Mircea Băsescu

Deşi primele informaţii despre o mituirea lui Mircea Băsescu de către Sandu Anghel au apărut încă 2011, fratele preşedintelui nu a fost anchetat pe acest subiect până săptămâna trecută. Mai mult, procurorul Eugen Iacobescu, cel care se ocupa în Olt de dosarul penal al interlopului şi care a oferit presei, pe surse, informaţia că Mircea Băsescu ar fi primit 300.000 de euro de la Bercea Mondial, a fost sancţionat de Consiliul Superior al Magistraturii şi de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova. CSM a hotărât mutarea lui Iacobescu la Mehedinţi pentru trei luni, pe motiv că nu a respectat confidenţialitatea lucrărilor şi a exercitat funcţia cu gravă neglijenţă. În fine, avocatul care apără familia lui Bercea Mondial în dosarul de şantaj care este în lucru la DNA este Pavel Abraham, fost ofiţer de securitate în anii '70-'80, cel care în septembrie 1997 a fost acuzat de fostul ministru de Interne Gavril Dejeu că l-a protejat pe interlopul Fane Căpăţână, căutat de Poliţie pentru a fi arestat, conform Evenimentului zilei.

• ZIARUL FINANCIAR

• Sutele de mii de euro care se plimbă între interlopi arată mărul putred al României: ANAF

În vreme ce statul român majorează taxele cel puţin o dată pe an pentru că nu are bani, clanurile îşi permit să dea mită de sute de mii de euro, bani obţinuţi din evaziune şi activităţi ilegale. Cazul "Bercea Mondial - Mircea Băsescu" aduce o explicaţie în plus pentru faptul că, an de an, în România cresc taxele: statul, prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), este incapabil să ia urma banilor care se învârt în economia neagră şi ajung uneori, după cum ilustrează şi cel mai mare scandal politic al ultimului deceniu, în mita cu care sunt unşi cei din apropierea vârfurilor puterii. Un interlop - Sandu Anghel, alias "Bercea Mondial" - a pus la bătaie 600.000 de euro pentru a scăpa cu o pedeapsă mai blândă într-un dosar de tentativă de omor, iar o parte din mită a ajuns la vârf, la Mircea Băsescu, fratele preşedintelui României. Banii din activităţi infracţionale au mers spre activităţi infracţionale. "La nivel local toată lumea ştie cu ce se ocupă şi ce activităţi au clanurile. Prin urmare, nu ar trebui să fie greu pentru Fisc să intervină. Rămâne întrebarea în ce măsură are Fiscul undă verde să se lupte cu aceste reţele", spune analistul economic Aurelian Dochia.

• La aniversarea de 20 de ani, UNSAR numără asigurătorii ieşiţi din piaţă

UNSAR, asociaţia profesională a asigurătorilor locali, a aniversat la sfârşitul săptămânii trecute 20 de ani de existenţă a unei industrii care în ultimii patru ani s-a confruntat cu ieşiri din piaţă a unor jucători străini mari şi care a fost măcinată de scandaluri uriaşe soldate cu arestări de şefi de companii şi de reprezentanţi de autorităţi de reglementare. La înfiinţarea UNSAR, pe piaţă existau 43 de companii, majoritatea cu capital românesc, iar în prezent pe piaţă mai activează 37 de jucă­tori, în timp ce 90% din capital este deţinut de străini, care nu mai par însă dispuşi să investească în dezvoltarea industriei de asigurări. Primele brute subscrise totale se ridicau la 185 mil. dolari în 1997, potrivit celor mai vechi date disponibile. Valoarea subscrierilor de­pă­şeşte 2,5 mld. dolari în prezent. Pe o piaţă unde afacerile se află după cinci ani de criză sub nivelul maxim atins în 2008, mulţi jucători s-au săturat să aştepte revenirea pieţei şi au decis să se retragă.

• Premierul vrea ca firmele româneşti să fie ajutate să exporte mai mult, dar a uitat că a tăiat cu o treime bugetul de promovare în străinătate

Sprijinul acordat companiilor româneşti pentru export sau pentru a se instala cu in­vestiţii în alte state ar trebui să fie mai puternic - acesta este mesajul pe care l-a transmis pre­mierul Victor Ponta în cadrul unui eve­niment organizat la finalul săptămânii trecute. Pentru prima dată, premierul a spus că este asaltat cu telefoane de la ambasadorii altor state în România şi că majoritatea discuţiilor se poartă pe teme economice, în timp ce "ambasadorii noştri sunt însă mult mai timizi şi vorbesc rar despre companiile româneşti". Pe de altă parte, reprezentanţii mediului de afaceri autohton spun că nu se poate vorbi de o încurajare a exporturilor româneşti câtă vreme bugetul de promovare a României în străinătate se diminuează. "Ar trebui ca în primul rând să avem un premier, nu un ambasador, care să sprijine exporturile româneşti, nu unul care să taie cu o treime fondurile destinate promovării afacerilor româneşti în străinătate. Din cauza tăierii fondurilor, am ratat participări la misiuni economice importante, la târguri de promovare", a spus Mihai Ionescu, secretarul general al ANEIR.