REVISTA PRESEI - 23.08.2010

• ADEVĂRUL

• Ziarişti români în goana după aur

20 de formatori de opinie şi oameni influenţi din mass-media românească au plecat în Noua Zeelandă la invitaţia companiei Roşia Montană Gold Corporation. Jurnaliştii Robert Turcescu, Emil Hurezeanu şi Mihai Tatulici au acceptat de la controversata companie o excursie ce costă aproximativ 10.000 de euro de persoană. La sfârşitul săptămânii trecute, 20 de formatori de opinie şi şefi din presa românească au luat drumul -Noii Zeelande la invitaţia Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), companie care încearcă de ani buni să înceapă săpăturile în mina de aur de la Roşia Montană.

• S-au pus în lanţuri pentru salvarea Roşia Montană

Printre cei care au acceptat invitaţia se află Ioan T. Morar (scriitor şi membru fondator al revistei "Academia Caţavencu\"), Vlad Macovei (redactor-şef "Evenimentul zilei\"), Emil Hurezeanu (preşedintele trustului Realitatea-Caţavencu), Floriana Jucan (directorul revistei "Q Magazine\"), jurnalistul Robert Turcescu şi Dragoş -Nedelcu (membru în Consiliul de Administraţie în trustul Realitatea-Caţavencu). La aceştia se mai adaugă Mihai Tatulici (realizator Realitatea TV) şi Dan Apostol (director executiv The Money Channel). Motivul pentru această dovadă de "mărinimie\" este simpla informare a jurnaliştilor printr-o vizită la o mină de aur din această ţară.

• Este sau NU deontologic?

Deşi reprezentanţii RMGC au menţionat în invitaţia trimisă jurnaliştilor că nu impun condiţii din punct de vedere editorial, rămâne întrebarea dacă este sau nu deontologic şi moral ca şefii şi formatorii de opinie din mass-media să accepte ca "dar\" o călătorie în Noua Zeelandă, estimată de cotidianul.ro la peste 10.000 de euro de persoană.

• Roşia Montană, o afacere cu scandal

Proiectul Roşia Montană a început acum mai bine de 13 ani, "părintele\" afacerii fiind considerat româno-australianul Frank Timiş. În 1997, Regia Autonomă a Cuprului Deva s-a asociat cu firma canadiană Gabriel Resources fiind înfiinţată compania Eurogold Resources (transformată între timp în Roşia Montană Gold Corporation - RMGC). Tot în 1997, statul român a concesionat terenul pe care ar urma să funcţioneze exploatarea de aur şi argint, contra sumei de trei milioane de dolari. La acea dată, contractul a fost semnat de Radu Berceanu, ministrul Economiei.

• Cât mai costă un vot la moţiunea de cenzură?

PSD oferă colegii eligibile la următoarele alegeri, PDL împarte bani de la buget. Liderii opoziţiei şi-au propus să convingă în următoarele două luni cel puţin 21 de parlamentari ai Puterii să voteze debarcarea Guvernului. Negocierile pentru moţiunea de cenzură au intrat în linie dreaptă în condiţiile în care liderii PSD, reuniţi în acest weekend în Delta Dunării, şi-au schimbat planurile. Ei au ajuns la concluzia că, dacă moţiunea de cenzură trece de Parlament, vor intra la guvernare, timp de şase luni, după care vor organiza alegeri anticipate.

• Centura de siguranţă cu şapte miliarde de euro

Ministerul Finanţelor lansează un program pe termen mediu care ar permite statului să se împrumute rapid de pe pieţele externe în situaţia unei crize politice. Din toamnă, Ministerul de Finanţe vrea să-şi asigure cash-ul de la investitori străini şi să rărească împrumuturile de pe piaţa internă. Pentru ce se pregăteşte? Finanţele vor lansa, în septembrie, programul-cadru de finanţare pe termen mediu (Medium Term Notes), în valoare de şapte miliarde de euro, prin care va putea să tragă bani de pe pieţele externe atunci când va avea nevoie şi, de preferat, la dobânzi cât mai avantajoase.

• CAPITAL

• Cât ar munci o PFA pentru pensie completă: 90 de ani!

O persoană care are exclusiv venituri din activităţi independente (PFA, drepturi de autor, convenţie civilă) trebuie să cotizeze şi, implicit, să muncească de trei ori mai mult decât o persoană salariată, ca să poată ieşi la pensie. Stagiul minim de cotizare pentru pensionare anticipată va fi de 15 ani, începând din 2015, iar cel complet, de 30 de ani pentru femei şi de 35 de ani pentru bărbaţi.

• Statele care nu vor da faliment

Dacă state precum Grecia sau Venezuela au 50% şanse să intre în incapacitate de plată, exista ţări care au şanse infime să intre în faliment. Jurnaliştii de la 24/7 Wall St. au realizat un top al statelor cu cel mai sigur nivel al datoriei publice din lume, top care oferă şi indicele CPD, (Cumulative Probability of Default), indice care redă posibilitatea de default al acestor state. Pe locul I se află Norvegia, care are o rată a probabilităţii de a intra în faliment în următorii 5 ani de doar 2,3%, în timp ce datoria suverană se ridică la 60,6% din PIB. Norvegia are una dintre cele mai scăzute rate ale şomajului din lume şi este unul din statele cu cel mai mare PIB pe cap de locuitor din lume.

• Cum a ajuns Casa Poporului să valoreze zero lei

Averea imobiliară a ţării ar putea reduce din impactul crizei economice dacă instituţiile statului i-ar cunoaşte adevărata valoare. Sute de hectare de teren sunt înregistrate în contabilitatea instituţiilor publice la valori de un leu sau, pur şi simplu, nu sunt evaluate. O serie de imobile sunt nevalorificate pentru că autorităţile nu îşi inventariază titlurile de proprietate.

• CURENTUL

• "Famiglia" de la malul Mării Negre - Episodul 1. Clanul Stavrositu jonglează cu datoriile.

Deputata PDL Maria Stavrositu a trecut afacerile pe numele soacrei, iar soacra a scăpat repede de datorii "vânzându-le" unor oameni de bine. Parlamentara a promis băncii banii pe care-i are de primit de la firma soţului. Clanul Stavrositu se reorganizează pentru a face faţă crizei. Familia care vrea să monopolizeze litoralul a scăpat dintr-un foc de peste 6 miliarde de lei vechi pe care ar fi trebuit să-i vireze la stat. Asta nu e singura problemă. Deputata şi soţul ei, consilierul judeţean Iancu, au jonglat cu alţi bani existenţi doar pe hîrtie pentru a putea să contracteze un împrumut la banca Transilvania.

• Centuri, de Tia Şerbănescu

Noul sezon parlamentar este prefaţat de anunţuri care mai de care mai spectaculoase. Restrângându-şi activitatea la crearea de centuri în jurul oraşelor, premierul Boc a inaugurat şi testat centura din Lugoj cu paharul cu apă pe capotă şi ministrul Berceanu alături (paharul nu s-a vărsat!), de unde a anunţat că iarna asta subvenţiile pentru căldură "vor merge mai departe". Cât despre "creşterea în degrade" a salariilor în 2011, anunţată de ministrul Şeitan, cel mai sincer a fost ministrul Blaga: "nici Barack Obama nu poate spune când vor creşte salariile la stat" iar cel mai nesincer a fost ministrul Videanu care a declarat că "s-ar descurca foarte bine cu 1.500 de lei pe lună".

• Năstase îl împinge pe Ponta spre anticipate

Cantonaţi în jurul unei moţiuni de cenzură "populară" ale cărei şanse de răsturnare a Cabinetului Boc sunt minime, liderii social-democraţi se află într-o continuă fierbere internă ca urmare a dorinţei explicite a acestora de a guverna singuri. După ce l-a lichidat mediatic pe Geoană pe termen de 6 luni, preşedintele PSD, Victor Ponta, se avântă în braţele himerei anticipatelor sub impulsul preşedintelui CN al PSD, Adrian Năstase, care precizează pe blogul personal că guvernarea de dreapta merge "cu ochii închişi pe contrasens", iar PSD are motive arhisuficiente pentru ca la toamnă să încerce să dărâme Guvernul Boc, miza pentru social-democraţi fiind reînvierea ideii de stat social.

• CURIERUL NAŢIONAL

• Locomotiva americană nu vrea să o ia din loc

Investitorii nu pariază pe revenirea economiei şi se refugiază în titlurile de stat. Jonathan Golub (UBS): Randamentele bonurilor de tezaur la zece ani ne sugerează un deceniu de stagnare. David Rosenberg: Nu cred în recesiunea în formă de \"W\" pentru că nici primul val nu s-a încheiat. Pieţele financiare internaţionale traversează o etapă neconcludentă, indecizia investitorilor reflectându-se atât prin oscilaţiile contradictorii ale cotaţiilor cât şi la nivelul volumelor care sunt foarte scăzute. Singura mişcare unde tendinţa rămâne bine definită este fluxul de capital către titlurile de stat şi alte instrumente cu venit fix. Randamentele din piaţa secundară pentru titlurile emise de Trezoreria SUA au atins în ultimele săptămâni minime ale perioadei, iar cele cu scadenţa la doi ani chiar se află la cel mai coborât nivel istoric, respectiv la 0,50%.

• Finanţele vor să verifice toate achiziţiile publice derulate cu fonduri europene

Toate procedurile de atribuire a contractelor de achiziţie publică finanţate din fonduri europene, indiferent de valoare, vor fi verificate de către Unitatea pentru Coordonarea şi Verificarea Achiziţiilor Publice (UCVAP), astfel încât să se diminueze \"riscul de corecţii financiare care ar putea fi aplicate României de către Comisia Europeană\". Prevederile sunt introduse într-un proiect de Ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea O.U.G. nr.30/2006 privind funcţia de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziţie publică, postat spre dezbatere publică pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice. Personalul UCVAP va beneficia de salarii de bază majorate cu până la 75%.

• Semestru negru pentru sistemul bancar

Aproape toate instituţiile financiare au raportat o scădere a profitului. Cauza principală au fost cheltuielile mai mari cu provizioanele, care au avut un impact negativ major. Conform unor date BNR, sistemul bancar a avut o pierdere de 234 milioane lei. Cele mai importante bănci de pe piaţa românească au raportat în primul semestru profituri în scădere faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Chiar dacă instituţiile şi-au diminuat provizioanele, acestea au acordat în continuare credite, dar cu o mai mare atenţie şi cu garanţii mai mari. Astfel, profitul net consolidat după impozite şi plata intereselor minoritare ale grupului BCR a scăzut în primul semestru cu 19,5%, la 488,5 mil. Lei.

• Băncile nu se aşteaptă să reia prea curând creditarea

Băncile nu anticipează reluarea cererii de credite din partea companiilor sau a populaţiei, după ce în trimestrul al doilea s-a consemnat înăsprirea termenilor de creditare, mai puţin în privinţa împrumuturilor ipotecare, potrivit unui sondaj realizat de Banca Naţională a României. \"La nivel agregat, termenii creditării (firmelor - n.r.) au fost înăspriţi în T2/2010. Măsurile luate în această perioadă au avut un grad de restrictivitate mai scăzut decât în T1/2010. Pe fondul deteriorării calităţii portofoliului de credite, băncile (în procent net de aproximativ 25%) au majorat primele solicitate în cazul creditelor mai riscante, pentru a putea acomoda mai uşor eventuale pierderi. Concomitent au fost întărite şi cerinţele de colateral/garanţii.

• Cum funcţionează PFA după modificările fiscale?

Începând cu veniturile obţinute în luna iulie, PFA au obligaţia de a plăti contribuţiile sociale în conformitate cu dispoziţiile OUG 58/2010. Potrivit art. III alin. (2) din OUG 58/2010, veţi plăti contribuţii individuale de asigurări sociale, asigurări sociale de sănătate şi asigurări de şomaj. Cotele contribuţiilor individuale sunt cele prevăzute de lege pentru contribuţia individuală de asigurări sociale, pentru contribuţia individuală de asigurări pentru şomaj, precum şi pentru contribuţia de asigurări sociale de sănătate potrivit art. 5 alin. (2) din Anexa 2 la Normele metodologice de aplicare a prevederilor art. III din OUG 58/2010 pentru modificarea şi completarea Legii 571/2003 privind Codul fiscal şi alte măsuri financiar-fiscale, aprobate prin HG 791/2010.

• Publicitarii aşteaptă o nouă scădere în 2010

După ce în 2009 piaţa locală de publicitate a suferit o contracţie de aproximativ 35%, anul acesta jucătorii din această industrie se aşteaptă la o nouă scădere. Ştefan Iordache - COO Leo Burnett Group: "Anul 2010 va aduce, din nefericire, o nouă contracţie a pieţei locale de publicitate, fie că vorbim de cifra de afaceri, de profitabilitate, şi chiar de numărul de angajaţi. Dacă în 2009 piaţa a înregistrat o scădere de 35% comparativ cu anul 2008, trendul descrescător se va menţine şi anul acesta. Totuşi, nu ne aşteptăm să vedem o scădere procentuală atât de dramatică. Şi, tot la fel ca anul trecut, vom regăsi şi în 2010 unul din lucrurile cele mai dureroase: piaţa nu mai absoarbe absolvenţii facultăţilor de profil\".

• Statul, pregătit de război cu Rompetrol

Ministerul Finanţelor a bugetat la rectificare venituri de 350 de milioane de lei din plata datoriei Rompetrol scadentă în luna septembrie, dar va insista la negocieri pe achitarea întregii sume datorate, având mandat să meargă în justiţie, potrivit unor surse guvernamentale. "Finanţele au trecut la rectificare încasări de la Rompetrol de numai 350 de milioane lei, pentru că asta era suma pe care au promis kazahii că o vor plăti. Era valoarea certă pe care o putea accepta şi FMI. Cei de la Ministerul Finanţelor au mandat să negocieze recuperarea întregii sume. Statul are şi soluţii dure, dar trebuie o acţiune echilibrată, pentru că sunt unii dintre marii contributori la buget", au spus sursele citate de Mediafax.

• Consulta 99, somată de DIICOT să prezinte raportul de activitate al Rodipet

Salariaţii Network Press Concept au cerut în nenumărate rânduri administratorilor să iniţieze un plan de reorganizare şi reluare a activităţii. NPC încasează un procent foarte mic în urma încheierii contractelor de asociere în participaţiune. Şeful Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Codruţ Olaru, a trimis săptămâna trecută administratorului judiciar al fostei Rodipet, Consulta 99, o adresă prin care-i cere să prezinte de urgenţă planul de reorganizare a SC Network Press Concept şi raportul de activitate din momentul preluării funcţiei de administrator judiciar.

• EVENIMENTUL ZILEI

• De ce s-a certat Ponta cu Geoană

Puterea mogulilor în partid, alianţa cu PNL, proiectul suspendării lui Băsescu şi intrarea la guvernare acestea au fost mizele confruntării dintre fostul şi actualul preşedinte al PSD. Cearta, deşi surprinzătoare pentru unii, nu a apărut din senin. Dincolo de frustrările şi resentimentele generate de ultimul Congres PSD care i-a împărţit în câştigători şi învinşi, divergenţele dintre Ponta şi Geoană au avut o miză reală: strategia politică a partidului. În ultimă instanţă, disputa pe viziuni politice avea o finalitate cu privire la cine e şeful în PSD. Pentru Mircea Geoană, de exemplu, impunerea propriei viziuni politice ar fi echivalat cu recâştigarea controlului PSD.

• Grădina Carpaţilor a înflorit în şase ani

Jurnaliştii britanici de la Lonely Planet au rămas impresionaţi după călătoria pe care au făcut-o în România pentru realizarea unui ghid turistic. De la "Vestul Sălbatic al Europei", cum eram văzuţi în 2004, am ajuns destinaţia ideală pentru turiştii deja plictisiţi de clişeele Europei Occidentale. Potrivit englezilor, România atrage turiştii prin varietatea reliefului, o climă blândă şi prin preţurile mici. "După decenii întregi în care o mână nevăzută a tot apăsat pe butonul de pauză pentru România, urmează o perioadă de schimbări şi dezvoltare uluitoare". Aşa începe prezentarea României pentru ghidul turistic destinat vizitatorilor de pe toate continentele.

• Când vă pot cere băncile alte gajuri la creditul imobiliar

Potrivit unui regulament al BNR, creditorii sunt îndreptăţiţi să vă evalueze imobilul cel puţin o dată la trei ani, iar atunci, dacă parametrii pieţei s-au schimbat, vă pot cere garanţii suplimentare. Băncile reevaluează locuinţele cu care au fost garantate împrumuturile, astfel că unii clienţi ar putea fi nevoiţi să mai gajeze bunuri în beneficiul băncii, potrivit revistei \"Capital\".

• FINANCIARUL

• Curtea de Conturi cumpără superlaptopuri de trei ori mai scumpe decât preţul pieţei

Achiziţia nu oferă însă siguranţă în activitatea de control. Un laptop costa 1.550 de euro iar posesorul se poate lăuda cu caracteristici dintre cele mai... avansate. Achiziţia unui lot de laptopuri aruncă o lumină proastă asupra Curţii de Conturi, organismul de control cu cea mai mare putere în stat, instituţie care, practic, nu poate fi controlată decât politic. Cum-părarea celor 80 de laptopuri ridică nume-roa-se semne de întrebare, pornind de la preţul exagerat de mare până la caracteristicile tehnice solicitate care nu au legătură cu activitatea de control sau audit, ci duc cu gândul la un laptop de "fiţe".

• Cum văd brokerii cu clienţi mari finalul de an pe Bursa de la Bucureşti

Chiar dacă preţurile ar mai putea urca, piaţa pare părăsită de investitori de calibru. Reprezentanţii caselor de brokeraj de top sunt în general dezamăgiţi de evoluţiile recente ale Bursei şi nu îşi fac speranţe prea mari pentru ultima parte a acestui an, doar cei mai optimişti fiind de părere că preţurile au şanse să mai urce până în decembrie. De partea cealaltă, cele mai proaste perspective le au volumele de tranzacţionare, după ce niciunul dintre brokeri nu s-a încumetat să parieze că acestea se vor îmbunătăţi în cele patru luni care au mai rămas din 2010.

• Guvernul se întrece în programe anticriză. Efectul: zero

Premierul Emil Boc susţine că gu-vernul va promova, din luna septembrie, o serie de măsuri pentru susţinerea acti-vităţii economice. Anunţuri de acest tip au fost făcute de nenumărate ori în ultimii doi ani, însă majoritatea planurilor au rămas doar la nivel de intenţie. Printre măsurile care vor fi puse în apli-care de luna viitoare se numără "menţ-inerea neimpozitării profitului rein--vestit, dar şi legea care vizează spri-ji-nirea tinerilor întreprinzători, aşa nu-mi-tele start-up-uri, care vor beneficia de un suport suplimentar din partea statului", a explicat Emil Boc. De asemenea, o altă idee mai veche pe care Executivul intenţtionează să o pună în aplicare se referă la modificarea plafoanelor de stat pentru IMM-uri în sensul coborării acestora.

• GÂNDUL

• România se împrumută 2 mil. euro pe oră. Guvernul anunţă că vor creşte salariile

Statul român împrumută două milioane de euro în fiecare oră pentru a putea plăti la timp pensiile şi salariile bugetarilor dar şi pentru a achita împrumuturile mai vechi. De la începutul acestui an până acum, România a împrumutat, de la bănci, FMI sau de la Comisia Europeană, 11 miliarde de euro, adică aproape 50 de milioane de euro pe zi, respectiv două milioane de euro în fiecare oră, din zi şi din noapte. Suma include atât împrumuturile luate de stat de la bănci sau de la FMI şi CE, cât şi tranşele din acordul cu Fondul care au ajuns în vistieria BNR.

• Premierul, şoseaua de 9 km şi "proiecturile" sale: "Unde-s miniştrii, în puii mei"

Premierul Emil Boc a testat, sâmbătă, într-un mod inedit calitatea lucrărilor la centura ocolitoare a municipiului Lugoj din judeţul Timiş. Acesta s-a urcat la volanul unei Dacia Duster împreună cu ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Radu Berceanu, şi au pus pe bordul maşinii un pahar cu apă. Cei doi, însoţiţi de presă şi SPP, au pornit să testeze calitatea lucrărilor.

• Mituri despre români şi România demontate

România a fost grânarul Europei, românii s-au născut poeţi, iar poporul nostru debordează de inteligenţă. Business Magazin analizează toate aceste afirmaţii în ediţia de azi, trăgând concluzia că de multe ori aveam de-a face cu mituri. Business Magazin analizează în numărul de azi şapte dintre cele mai cunoscute mituri despre români şi România. Apelând la specialişti şi sociologi, publicaţia arată că, de cele mai multe ori, avem o părere prea bună despre noi.

• Câţi ani trebuie să muncească un român, un bulgar şi un ungur pentru o casă

Analiştii imobiliari spun că preţurile la apartamentele din România vor scădea cu 5-15%, pentru că puterea de cumpărare s-a diminuat. Românii au nevoie de 222 de luni (18,5 ani) pentru a cumpăra un apartament de 60 mp, presupunând că şi-ar putea pune deoparte tot salariul mediu lunar. Pe de altă parte, pentru a achiziţiona acelaşi apartament, bulgarii ar avea nevoie, în medie, de 285 de luni (23,7 ani), iar ungurii, de aproape două ori mai puţin.

• JURNALUL NAŢIONAL

• Timbrele cu brandul turistic au fost retrase de pe piaţă

Lansarea cu surle şi trâmbiţe a brandului turistic al României de la Shanghai, eveniment organizat de Elena Udrea, ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, avea să fie marcată şi prin introducerea în circulaţie a unei emisiuni de mărci poştale România - Grădina Carpaţilor. Mărcile poştale au fost realizate de Romfilatelia în baza unui protocol de colaborare semnat cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului la data de 22 iulie. La doar câteva ore de la lansare a apărut scandalul legat de frunza utilizată ca logo, iar conducerea Romfilatelia a decis să retragă din circulaţie produsele emise.

• Udrea, Vanghelie şi Crin pentru Capitală

Precampania electorală pentru Primăria Capitalei au început cu doi ani înainte de alegerile care, la termen, ar trebui să aibă loc în vara lui 2012. Foarte devreme dacă ar fi să judecăm după alegerile din anii trecuţi, când marile partide îşi făceau pregătiri destul de târziu. De data aceasta, miza pare să fie foarte mare, având în vedere că pentru scaunul ocupat acum de Sorin Oprescu marile partide şi-au scos la încălzire nume grele.

• S-a creat Grupul de Iniţiativă pentru Apărarea Presei

Mai multi politicieni, jurnalişti şi artişti, printre care Carmen Moldovan, Lavinia Şandru, Sorin Roşca Stănescu, Victor Ciutacu, Corina Drăgoţescu, Valentin Nicolau şi Florin Chilian, au format Grupul pentru Apărarea Presei, menţionând că reacţionează la poziţionarea şefului statului faţă de media.

• ROMÂNIA LIBERĂ

• Cum a scos mafia asiatică 600 milioane de dolari din România

Investigarea activităţii unor grupări asiatice care operează în complexul Dragonul Roşu scoate la iveală un sistem similar celui mafiot. Procurorii au stabilit că unii dintre liderii reţelei aveau conexiuni la vârful grupului de firme Niro, controlat de Dumitru Nicolae. Primele rezultate ale unei anchete derulate de procurorii Direcţiei pentru Investigarea Infracţiunilor de Crimă Organizată şi Terorism (DIICOT) pun în lumină miza uriaşă care se ascunde sub unele standuri din Dragonul Roşu: aproape 600 milioane dolari, bani care au fost scoşi din România numai în ultimii patru ani prin tranzacţii vamale frauduloase şi spălare de bani.

• Surpriză plăcută: România şi-a revenit brusc din şocul TVA

În august, ţările Europei Centrale şi de Est au surprins prin optimism, în timp ce statele vestice s-au întors la aşteptări sumbre. Indicele perspectivelor economice din România calculat de ZEW şi Erste Bank a înregistrat în luna august cea mai bună creştere din Europa Centrală şi de Est, după cea mai abruptă scădere în iulie, luna majorării TVA de la 19% la 24%. Totuşi, deşi aşteptările sunt optimiste, barometrul condiţiilor economice actuale a rămas la cel mai redus nivel dintre ţările analizate. Astfel, indicele perspectivelor economice, aşa cum sunt văzute de experţii financiari, a crescut pentru România cu 32,4 puncte, la 26,1 puncte, reflectând mult mai mult optimism din partea respondenţilor.

• SĂPTĂMÂNA FINANCIARĂ

• Vrei un job? Guvernul încă angajează!

Deşi premierul Boc a cerut reducerea personalului din administraţie, în ultimele luni ministerele au continuat să facă angajări. Guvernul goleşte spitalele de cadre medicale, invocând austeritatea, dar ministerele continuă să recruteze personal în această perioadă. Deşi la nivel declarativ şefii acestor instituţii şi-au asumat reducerea cheltuielilor şi continuarea restructurării, lucrurile stau cu totul altfel în realitate. În luna mai, SFin a testat oferta de locuri de muncă a ministerelor şi a aplicat chiar pentru un job la ministerul condus de Radu Berceanu. Acum oferta s-a diversificat, au apărut posturi la agenţiile sau companiile din subordine, iar anunţurile de angajare în ministere sunt uneori hilare.

• La revedere, impozit minim! Bine ai venit, impozit forfetar!

Cele mai recente declaraţii ale lui Sebastian Vlădescu spulberă orice iluzii în legătură cu mult sperata stabilitate a Codului Fiscal românesc. Guvernul va elimina impozitul minim începând de la 1 oc-tom-brie, care de la începutul anului viitor va fi înlocuit cu impozitul forfetar, a declarat ministrul finanţelor, Sebas-tian Vlădescu. "Impozitul minim dispare de la 1 octom-brie. Este o dată certă. Până la finele anului nu-l înlocuim cu nimic, dar pentru 2011 lucrăm la impozitul forfetar, care ar trebui să fie introdus în ianuarie", a explicat Vlădescu.

• Principala tiparniţă de bani a lumii a intrat în impas

Şeful De La Rue, cel mai mare producător de bancnote din lume, a demisionat după ce firma a recunoscut probleme legate de calitatea unor livrări. Compania britanică riscă să piardă un contract de tipărire de bancnote pentru banca centrală a Indiei, în valoare de aproape un sfert din profitul său pe anul trecut, după ce a anunţat că a suspendat anumite livrări guvernamentale din cauza unor probleme de calitate a hârtiei. De La Rue furnizează hârtie pentru tipărirea bancnotelor a peste 150 de valute ale lumii şi este, începând din 2003, furnizorul de bancnote agreat al Bank of England.

• Ministerul Finanţelor, aproape de a pierde majoritatea la Fondul Proprietatea

O decizie a Consiliului de Supraveghere al Fondului a anulat 482.948.088 acţiuni ale statului. De la începutul acestei luni, participaţia statului român la Fondul Proprietatea (FP) s-a redus, pachetul deţinut acum de Ministerul Fi-nan-ţelor fiind în jur de 51%. Oficialii Fondului spun că săptămâna aceasta statul ar putea fi încă acţionar majoritar, dar situaţia s-ar putea schimba foarte curând. Odată rezol-va-tă problema anulării acţiunilor statului, se va da undă verde acor-dării dividendelor pentru anii 2008 şi 2009, de către Fondul Proprietatea. Pe 3 august a intrat în vi-goa-re decizia Consiliului de Su-pra-veghere al Fon-dului Proprietatea, prin care se reduce capitalul social de la 14.240.540.675 lei la 13.757.592.587 lei, prin anularea unui număr de 482.948.088 acţiuni ne-plătite.

• Dobânzile la depozite, în pericol de a fi doborâte de inflaţie

Randamentele oferite de unele bănci se menţin încă real pozitive, chiar şi pe termen scurt. Chiar dacă, din cauza "gâlmei inflaţiei fiscale", după cum se exprimă guvernatorul Mugur Isărescu, dobânzile la depozitele în lei riscă să devină real negative, ceea ce produce cel puţin disconfort chiar şi băncii centrale, competiţia ridicată de pe piaţa bancară pentru atragerea de resurse menţine ratele nominale aferente economiilor la termene de trei sau chiar şase luni la niveluri ridicate, peste indicele preţurilor de consum. Pe termen lung, de peste un an, odată cu revenirea inflaţiei, deponenţii au asigurate câştiguri real pozitive.

• ZIARUL FINANCIAR

• Videanu îşi pune oamenii la Fondul Proprietatea

Fondul Proprietatea (FP) începe să devină o miză evidentă pentru cei aflaţi la putere care îşi numesc reprezentanţi în conducere pentru a nu scăpa din mâini cea mai valoroasă companie din economie, cu active de aproape 13 mld. lei, cu peste 2 mld. lei în conturi şi participaţii la marile companii energetice. Bogdan Drăgoi, Monica Maurer şi Valeriu Cîrstea, apropiaţi ai ministrului economiei Adriean Videanu sau sprijiniţi de partidul aflat la guvernare (PDL), candidează pentru un loc în conducerea Fondului Proprietatea. Comitetul Reprezentanţilor, organul de conducere care va supraveghea administrarea fondului de către gigantul american Franklin Templeton, îşi alege membrii pe 6 septembrie.

• Multinaţionalele au operat creşteri salariale de 4,5%

Companiile multinaţionale prezente pe piaţa locală au continuat să facă majorări salariale de 4,5% în acest an, la jumătatea valorii acordate anul trecut, iar creşterile au fost acordate numai pentru angajaţii performanţi, arată concluziile studiului salarial realizat în acest an de compania Mercer, unul din cei mai mari jucători în domeniul resurselor umane la nivel mondial.

• Bancherii nu se aşteaptă să aibă clienţi la credite prea curând, dar cresc dobânzile

Bancherii se aşteaptă ca solicitarea de credite pentru populaţie să fie mai slabă în perioada următoare comparativ cu lunile anterioare, după ce aşteptările pozitive pe care le aveau în trecut au fost contrazise de realitate, arată un sondaj al BNR. În schimb, înăsprirea creditării s-ar putea opri în perioada imediat următoare după ce fenomenul a cunoscut o încetinire drastică în trimestrul trei. Chiar dacă nu au cerere, bancherii majorează dobânzile la creditele pentru populaţie.

• Vin 2 mld. E din vânzarea de certificate de CO2?

Bucureştiul a primit opt cereri pentru vânzarea de certificate de emisii de CO2, care variază de la câteva milioane de tone la 100 de milioane de tone. Prin vânzarea surplusului de certificate de emisii Guvernul estima, în primăvară, că va obţine între 1,2 şi 2,5 mld. euro. Negocierile cu potenţialii cumpărători vor începe în această săptămână, potrivit ministrului economiei Adriean Videanu.

• Cum a reuşit The Economist să îşi crească vânzările într-o perioadă în care se vorbeşte despre moartea presei scrise

A apărut pentru prima dată acum mai bine de un secol şi jumătate. Acum este una dintre cele mai vândute reviste de business din lume. Logo-ul său de culoarea maşinilor de pompieri poate fi zărit în genţile de marcă sau în buzunarele de la spate ale jeanşilor de designer. Bancherii îl citesc în tren, avion sau în maşinile lor de lux. Noua generaţie de intelectuali îl răsfoieşte în metrou în drum spre muncă. Este The Economist. Săptămânalul, o biblie pentru me-diul de afaceri din întreaga lume, nu a ajuns un simbol peste noapte. În spatele succesului revistei, stă nu doar mar-ketingul, ci şi ştirile, scrise într-o notă autoritară şi uneori satirică. The Economist a abordat subiecte extrem de diverse, de la referendumul constituţional din Kenya la povestea vicepre-şedintelui brazilian.