REVISTA PRESEI 24.10.2011

• ADEVARUL

• Piaţa oţelului s-a prăbuşit. Fantoma şomajului bântuie din nou deasupra combinatului siderurgic de la Galaţi

Angajaţii se tem deja că situaţia de pe piaţa mondială îi va lăsa fără loc de muncă. Conducerea ArcelorMittal speră că firma va rezista crizei pe seama creşterii economice a Turciei, care a ajuns principala piaţă pentru metalul de Galaţi. Piaţa mondială a oţelului este, de circa 10 luni, într-o gravă recesiune. Tranzacţiile globale au scăzut cu circa 35%, iar preţul mediu este cu 40% mai mic decât era în ianuarie. Ultimul şoc a fost în septembrie, când preţul mediu a căzut de la un 690 de dolari pe tonă la 550 de dolari pe tonă.

• Preşedintele Consiliului European: UE luptă cu criza pe cinci fronturi

Preşedintele Consiliului European Herman Van Rompuy a anunţat duminică seara, după încheierea reuniunii liderilor din zona euro de la Bruxelles, că a fost stabilită strategia de răspuns la criza datoriilor, dar concluziile finale vor fi anunţate peste trei zile. "Lucrăm pe cinci fronturi ca să asigurăm stabilitarea zonei euro. Am stabilit strategia pentru obiectivele noastre", a spus preşedintele Consiliului. Van Rompuy a adăugat că toate aceste cinci elemente sunt interconactate, se mai lucrează la ele, iar concluziile vor fi anunţate miercuri, la următorul Euro Summit.

• Franţa renunţă la planul său pentru fondul de salvare din zona euro în favoarea Germaniei

Germania şi Franţa nu se înţeleg asupra Facilităţii Europene de Stabilitate Financiară(FESF), aşa-numitul "fond de salvare european". Germania îşi impune poziţia: Banca Centrală Europeană nu va fi implicată în finanţarea FESF. Cancelarul german Angela Merkel a declarat la Bruxelles că ideea Franţei ca fondului de salvare să i se dea licenţă bancară "a murit", lăsând loc unui amestec de planuri pentru acesta, potrivit cărora FESF ar fi utilizat pentru a oferi asigurare deţinătorilor de obligaţiuni din zona euro. Preşedintele francez Nicolas Sarkozy a dat înapoi duminică (23 octombrie), în faţa opoziţiei germane. Fondurile Băncii Centrale Europene nu vor fi utilizate pentru a lupta cu criza datoriilor suverane, aşa cum şi-ar fi dorit acesta.

• "Ne-am săturat să ne spui tu ce să facem!", se răsteşte Sarkozy la premierul britanic

Preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, a avut mai multe ciocniri cu premierul britanic, David Cameron, la Consiliul European de duminică. Motivul: liderul de la Elysée a încercat să excludă Marea Britanie şi statele non-euro de la summitul crucial pentru salvarea băncior europene, de săptămâna viitoare. În cele două ore de replici dure din timpul întâlnirii celor 27 de lideri UE, preşedintele Sarkozy a luptat din greu să îl excludă pe premierul britanic de la discuţiile care ar trebui să se finalizeze miercuri cu injectarea a 100 de miliarde de euro în băncile europene, relatează "Daily Telegraph".

• Încercări de "cârpire" a UE între statele din zona euro şi restul

Liderii tuturor statelor UE sunt convocaţi pentru a doua oară la Bruxelles miercuri (26 octombrie), înaintea consiliului european suplimentar dedicat numai statelor din zona euro, într-o încercare a liderilor europeni de a include statele non-euro în discuţiile despre criza financiară actuală. În ciuda faptului că summitul de miercuri (26 octombrie) era convocat numai pentru statele membre din zona euro, Van Rompuy decis ca cele zece state non-euro să se întoarcă săptămâna următoare în Bruxelles. Astfel, consiliul european din 26 octombrie va fi precedat de o întâlnire a celor 27 de şefi de stat şi de guverne şi, înainte de aceasta, de o întâlnire a miniştrilor de finanţe din UE.

• Responsabilitatea europeană a Germaniei

Inconsecvenţa liderului de la Berlin a dus Europa spre o gravă incertitudine. În ultimele zile s-a tot vorbit de programatele, amânatele, în sfârşit parţial realizatele şi prelungitele reuniuni ale Consiliului European, la Bruxelles. Aşteptăm deciziile "cruciale" care să scoată Uniunea Europeană din criză şi s-o reînscrie pe coordonatele evoluţiei dorite de cetăţenii europeni şi nu numai. Săptămâna trecută, nonagenarul Helmuth ­Schmidt, fost cancelar al Germaniei, a trimis o scrisoare actualului cancelar, d-nei Angela Merkel, în care-i amintea că "cel puternic ar trebui să-l ajute pe cel slab". D-na Merkel şi politicienii germani ar trebui să spună cetăţenilor Germaniei că o Europă devastată de criză va cumpăra mai puţine produse din Germania; că prelungirea dezordinii monetare în Grecia, Spania, Italia, poate chiar şi Franţa etc. va asocia Germania cu un euro mai puţin competitiv.

• Băsescu, supărat pe liderii UE

Traian Băsescu a avertizat, la Bruxelles, că nu poate accepta retragerea de bani de pe piaţa românească pentru crizele din zona euro. "Din păcate, deocamdată, nu avem concluzii, nici decizii nici pe Grecia, nici pe problema recapitalizării băncilor. Au fost însă discuţii foarte utile care, sperăm, miercuri, vor duce la concluzii definitive", a declarat preşedintele Traian Băsescu, imediat după încheierea reuniunii celor 27. Un consiliu al tuturor şefilor de stat şi de guverne va mai avea loc miercuri de la ora 18.00, la Bruxelles, după care liderii din zona euro vor lua deciziile aşteptate pe recapitalizarea băncilor şi fondul de salvare."Este de admirat răspunderea pe care şi-au asumat-o liderii din zona euro care plătesc, cu bani publici şi propria responsabilitate politică, greşelile altora", a spus Băsescu.

• Lovitură de palat la Realitatea TV

Transmisia postului de ştiri Realitatea TV, din Casa Presei Libere, a fost preluată brusc, aseară, de echipa de jurnalişti controlată de omul de afaceri Elan Schwartzenberg, care emite dintr-un alt sediu. Aseară, la ora 18.04, în timp ce Dana Războiu prezenta ştirile despre cutremur, avându-l ca invitat, prin telefon, pe seismologul Mircea Radulian, directorul ştiinţific al Institutului de Fizică a Pământului, pe aceeaşi frecvenţă a apărut prezentatoarea Diana Enache. Aceasta din urmă a prezentat o ştire tot despre cutremur, însă îl avea invitat prin telefon pe Gheorghe Mărmureanu, preşedinte onorific al Institutului de Fizică a Pământului.

• Seismul de 7,2 care a făcut măcel în Turcia

Aproximativ 1.000 de oameni au murit după ce un cutremur cu magnitudinea 7,3 pe scara Richter a devastat zeci de clădiri în estul Turciei. Epicentrul cutremurului a fost localizat la Tabanli, la 20 de kilometri nord de oraşul Van din estul Turciei, aproape de graniţa cu Iranul. Cutremurul puternic care s-a produs duminică în estul Turciei a fost resimţit în mai multe oraşe din nord-vestul Iranului, unde a provocat momente de panică, a anunţat presa iraniană, televiziunea publică menţionând doi răniţi uşor în apropierea frontierei, relatează AFP.

• CAPITAL

• Interpretare inedită a crizei zonei euro: Ce greşeli ale europenilor au impins Grecia în spirala falimentului

Mai mult de jumătate din banii pe care Grecia i-a primit de la Fondul Monetar Internaţional şi statele europene au mers către plata datoriilor, un transfer de miliarde de euro de la contribuabilii europeni către băncile europene şi sistemele de pensii care au investit în bondurile elene. Astfel, în cadrul ajutorului financiar încheiat de Grecia cu FMI şi Uniunea Europeană în mai 2010, guvernul grec a fost ţinut pe linia de plutire de acest ajutor care a însumat până acum 91 de miliarde de dolari. Circa 52 de miliarde de dolari au fost folosiţi de ţară pentru a plăti bondurile care au ajuns la scadenţă de la încheierea acordului şi până în septembrie 2011, scrie Washington Post.Băncile europene sunt principalii investitori în bonduri greceşti.

• Alegere păcătoasă în an electoral: ori măsuri dure, ori deficit mare

Dacă se va încăpăţâna să respecte ţinta asumată în faţa FMI şi CE, Guvernul trebuie să opereze o reducere suplimentară de cheltuieli în 2012, faţă de cele asumate deja, de 1,8 miliarde de euro. Prognoza de creştere economică pentru 2012 a fost redusă la jumătate, de la 4% la 2%, ceea ce înseamnă, implicit, o creştere a deficitului bugetar. "Deficitul programat pentru 2012 era gândit pe un cadru macroeconomic mult mai optimist. În condiţiile în care ne aflăm acum, bugetul trebuie regândit fiindcă vom avea o creştere de aproximativ 2%", a declarat, pentru Capital, Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal şi economist-şef al Raiffeisen Bank.

• Huawei va investi, în România, circa 200 de milioane de euro

Compania chineză Huawei va investi, în România, circa 200 de milioane de euro până în 2014, principalele proiecte fiind Centrul European de Proiectare Huawei din zona Pipera precum şi realizarea unei reţele de fibră optică la nivel naţional, în colaborare cu Transelectrica SA, potrivit informaţiilor furnizate de MECMA. Inaugurarea Centrul European de Proiectare Huawei în zona Pipera, de lângă Bucureşti, este programată pentru februarie 2012. Informaţiile au fost furnizate în cadrul unei mese rotunde organizate sâmbătă la sediul Ambasadei României la Beijing, unde a participat ministrul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Ion Ariton, şi companiile chineze interesate să investească în România.

• CURENTUL

• Băsescu: Ne împrumutăm la dobânzi mai mari din cauza problemelor din regiune

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, ieri, la Bruxelles, că România a ajuns să se împru­mute la dobânzi mai mari decât în 2010, când ţara nu era sta­bi­lizată macroeconomic, din cauza deprecierii CDS-ului între­gii regiuni, pentru că nu s-au luat la timp măsuri în ceea ce priveşte Grecia. "Azi am atenţionat în mod expres că programul de recapitalizare a băncilor trebuie să aibă în vedere şi menţinerea nivelului de expunere a băncilor din zona euro în românească. Nu putem accepta o recapi­ta­lizare care să fie adusă la volumele necesare prin retragere de bani, spre exemplu, de pe piaţa românească, pentru a face faţă crizelor din interiorul zonei euro.

• Revoluţiile de azi au propria lor recuzită

În prelungirile ei autumnale, primavara arabă înregistrează recontinuarea revoltelor sângeros înăbuşite în Siria şi a războiului civil din Libia, dar şi o noua răbufnire a revoltei populare în Egipt. Energiile revoluţionare par să nu se fi consumat în spaţiul arab. Despre aceste revolte sau revoluţii se scrie mult, dar mai nimeni nu poate să lămurească unde vor duce ele. Că au apărut cam pe neaşteptate, mai treacă-meargă, pentru că, spunea cineva, orice revoluţie e o surpriză. Dar care e sensul tulburărilor şi schimbărilor din spaţiul arab, de la Atlantic şi până la Golf, nimeni nu se hazardează să prezică. Poate de aceea, "primăverii arabe" i s-a aplicat principiul dominoului şi revoltele au fost asemănate cu tot felul de precedente istorice.

• CURIERUL NATIONAL

• Vom ţine deficitul bugetar sub 3%?

Boc: Bugetul pe 2012 se va întinde "atât cât permite plapuma", sunt şanse mici de reducere a contribuţiilor pentru asigurări sociale. Discuţiile cu FMI pe buget pornesc de la o prognoză de creştere a PIB de 2,3-2,5%. Preşedintele Traian Băsescu a declarat, sâmbătă, că României îi va fi foarte greu să susţină financiar un deficit de 3% din cauza dobânzilor foarte mari care se percep la credite. "Toate analizele pe care le-am făcut şi cu domnul prim-ministru, şi cu Ministerul de Finanţe ne arată că, datorită condiţiilor de creştere a costului finanţării, practic ar fi extrem de greu să susţinem financiar un deficit de 3%, din cauza dobânzilor foarte mari care se percep acum la credite şi din cauza lipsei banilor", a spus Traian Băsescu, citat de Mediafax.

• Fondul Proprietatea estimează un profit de 442 mil. lei pentru 2012

Valoarea este cu aproape 100 mil. lei sub câştigul obţinut în primele nouă luni din 2011. Fondul Proprietatea (FP) estimează că va obţine în 2012 un profit net de 442,55 milioane de lei (102 milioane euro), mai mult decât dublu faţă de câştigul bugetat pentru acest an, însă cu aproape 100 milioane de lei mai puţin comparativ cu rezultatul obţinut în primele nouă luni. Veniturile Fondului ar urma să înregistreaze o creştere spectaculoasă, de 77%, faţă de nivelul bugetat în acest an, de la 299,33 milioane de lei la 529,53 milioane de lei, potrivit bugetului de venituri şi cheltuieli pentru 2012, care va fi discutat în AGA pe 23 noiembrie. Cea mai mare parte din aceste venituri va proveni din dividende, în sumă de 509,46 milioane de lei, în timp ce Fondul ar urma să încaseze 20 de milioane de lei din dobânzi.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Top 300 Capital: Frank Timiş este cel mai bogat român

Frank Timiş este cel mai avut român, cu 1,65 miliarde de euro. El este urmat de Ioan Niculae şi familia Adamescu. Ion Ţiriac şi Dinu Patriciu nu au mai prins loc pe podium. Frank Timiş, cu o avere de 1,65 miliarde de euro, ocupă locul întâi şi este urmat de Ioan Niculae şi familia Adamescu. În Top 300 Capital cei mai bogaţi români, care apare astăzi, puteţi citi un interviu în exclusivitate cu Frank Timiş, care are afaceri în industria extractivă şi locuieşte la Londra, şi care destăinuie secretele averii sale. Cei mai bogaţi români care au intrat în ediţia din acest an a Top 300 Capital au o avere cumulată de 29,5 miliarde de euro, în uşoară scădere faţă de ediţia precedentă. Dintre cei 300 de milionari, 14 au reşedinţa în străinătate, iar 121 au domiciliul în Capitală.

• Combinatul Oltchim, trei ani de catastrofe

Directorul Constantin Roibu a obţinut certificate de forţă majoră dubioase pentru a nu plăti datoriile la Electrica şi la Societatea Naţională a Sării. Potrivit documentelor aflate pe masa judecătorilor Tribunalului Vâlcea, combinatul Oltchim s-a aflat, mai bine de trei ani, în forţă majoră. Deşi Oltchim nu a fost lovit nici de cutremure, nici de inundaţii, tornade sau explozii, managerul Constantin Roibu a obţinut, timp de trei ani, certificate care demonstrau că e în forţă majoră. Forţa majoră se declară, de regulă, în caz de război, secetă, cutremur, inundaţii, tornade sau alte calamităţi naturale, evenimente imprevizibile şi de neînlăturat. Orice întreprindere afectată de astfel de catastrofe poate fi scutită să mai plătească daune partenerilor săi dacă nu a mai putut să livreze marfa sau să plătească materia primă.

• Al 13-lea summit de criză în doi ani s-a lăsat cu o amânare

Liderii Uniunii Europene au pregătit, ieri, la Bruxelles, deciziile grele privind salvarea zonei euro, care urmează să fie luate abia miercuri, în cadrul unei noi întruniri la nivel înalt. La prima parte a lucrărilor au participat liderii din toate statele membre ale Uniunii Europene, în timp ce a doua parte a summit-ului a vizat discuţii într-un cerc restrâns, cel al reprezentanţilor zonei euro. Angela Merkel, cancelarul german, a potolit valul de curiozitate încă de la începutul zilei, spunând că deciziile mari privind salvarea zonei euro vor putea fi luate abia la următorul summit, ce va avea loc miercuri, în acelaşi format. Practic, în cadrul întâlnirii de ieri au fost pregătite deciziile de miercuri, deoarece negocierile se poartă asupra unor "subiecte uneori foarte complexe din punct de vedere tehnic, precum funcţionarea Fondului de Salvare a zonei euro pentru ţările aflate în dificultate", a declarat Merkel, citată de AFP.

• JURNALUL NATIONAL

• USL ameninţă cu retragerea din Parlament. Liderii PSD acuză PDL că pregăteşte terenul pentru a frauda alegerile ce vor avea loc anul viitor

Dacă PDL va pune în practică măsuri ce au ca miză fraudarea alegerilor, PSD este hotărât să joace cartea alegerilor anticipate sau chiar să boicoteze alegerile. Ameninţările au fost lansate de liderii PSD de la tribuna Consiliului Naţional al partidului, întins, în premieră, pe parcursul a două zile. Cel care a vorbit primul de la microfonul Consiliului despre ipoteza anticipatelor a fost preşedintele de onoare, Ion Iliescu, care a spus că PSD şi PNL ar trebui să se retragă din Parlament dacă actuala putere impune regionalizarea, votul prin corespondenţă şi comasarea alegerilor.

• Băsescu: Am rămas fără o susţinere financiară pentru proiectele cu bani europeni, a trebuit să împrumutăm

Seful statului a declarat, înainte de plecarea spre Bruxelles, că unul dintre subiectele de discuţie la Consiliul European va fi legat de concentrarea eforturilor asupra politicilor care favorizează stabilitatea şi creşterea. "Sigur, aici discutăm de mult. Va trebui să discutăm şi la acest Consiliu legat, spre exemplu, de dezvoltarea pieţei unice de energie, va trebui să discutăm despre dezvoltarea pieţei unice a forţei de muncă, despre creşterea ratelor de finanţare pe care UE le acordă statelor nou intrate în Uniunea Europeană şi, de ce nu, va trebui să discutăm despre simplificarea normelor legate de achiziţiile publice", a spus Băsescu.

• Vin şase luni grele pentru economie

Economia României va intrat în următoarele şase luni într-o perioadă nefavorabilă. Percepţia analiştilor financiari privind evoluţia economiei României în următoarele şase luni a înregistrat în octombrie cea mai puternică înrăutăţire din Europa Centrală şi de Est, potrivit unui sondaj al institutului de cercetare ZEW. Indicele care măsoară percepţia analiştilor pentru economia românească în următoarele şase luni a scăzut cu 30,2 puncte, la -35,8 puncte, se arată în sondajul realizat de ZEW în colaborare cu grupul austriac Erste. Turcia şi Polonia au depăşit România după creşteri de 16 puncte, respectiv 11,8 puncte, în octombrie, la -15,4 şi -25 puncte. Imediat după România se situează Cehia, cu -38,6 puncte.

• România scapă de lanţurile "băieţilor deştepţi". După tăierea contractelor păguboase de la Poştă, urmează cele de la Hidroelectrica

România începe să scape de contractele păguboase încheiate de reprezentanţii statului în diverse domenii. Ţara noastră a început să renegocieze contractele pentru autostrăzi şi ale "regilor asfaltului" la presiunea Fondului Monetar Internaţional (FMI), de contractele de salubritate a scăpat în justiţie, la Poştă deja s-au reziliat sau suspendat unele înţelegeri, iar acum statul are un noroc chior în privinţa celor de la Hidroelectrica. Un raport realizat de Consiliul Concurenţei spune că statul cumpără mai scump decât actorii privaţi, însă atunci când au loc licitaţii electro­nice se ajunge la preţuri mai mici, mai ales când cantităţile achiziţio­nate sunt mari. Comisia Europeană (CE) a de­ma­rat o investigaţie asupra contrac­te­lor la solicitarea Fondului Proprie­ta­tea.

• NATIONAL

• Patriciu a pierdut un miliard de euro intr-o saptamana

Dinu Patriciu a ramas cel mai bogat om din tara doar in revista sa, Forbes Romania. Cei de la "Capital" l-au trantit pe locul cinci si i-au injumatatit averea la 1,1 miliarde euro. In Top 300 Bogati 2011, cel mai avut roman a fost desemnat omul de afaceri Frank Timis, a carui avere a fost estimata la 1,65 miliarde euro. In acest top, Dinu Patriciu nu a prins nici "podiumul", el ajungand pe locul cinci, cu o avere estimata de "Capital" la 1,1 miliarde de euro, adica doar jumatate din cat ziceau angajatii sai de la Forbes ca ar avea patronul lor. "Eu le-am spus sa puna zero in dreptul averii mele, dar nu m-au ascultat", declara Patriciu in urma cu o saptamana, la lansarea Top Forbes 500 Miliardari.

• Urban: "Ioan Oltean a umplut PDL-ul de puscariabili!"

Dupa ce a acuzat intreaga conducere a PDL ca "nu are cojones", senatorul democrat Iulian Urban il ia la scuturat pe secretarul general al partidului, Ioan Oltean. Despre care Urban scrie pe blogul sau ca "a cam umplut partidul de puscariabili". Iar pentru a-si argumenta opinia, senatorul publica pe blog un articol recent aparut in presa, "Toti oamenii lui Ioan Oltean au probleme la DNA". Oamenii despre care este vorba in articol sunt Ioan Nelu Botis (fostul ministru al Muncii), Ioan Andreica (fostul secretar de stat in Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului si Crinuta Dumitran (fosta sefa a Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor - ANRP), toti trei membri ai filialei Bistrita Nasaud, condusa de Oltean.

• Liderii locali ai PSD l-au lasat pe Ponta cu buza umflata

Bors facuti pe Victor Ponta, care-i obliga sa faca listele electorale fifty-fifty cu liberalii, liderii filialelor PSD i-au dat cu flit sefului lor de partid. Ponta a incercat sa netezeasca asperitatile din partid invitandu-si colegii din teritoriu la o intilnire prieteneasca, joi seara, dupa CEx, la Rin Grand Hotel. Suparati ca nu scapa de liberali nici in in fiefurile lor consacrate, liderii filialelor PSD s-au pierdut pe drumul dintre Parlament si hotel. Doar 8-9 invitati au ajuns la destinatie, printre care Nicusor Constantinescu, Constantin Nita, Liviu Dragnea, Marian Vanghelie. Jenati, unii l-au rugat pe Vanghelie sa dea niste telefoane, doar-doar o mai convinge pe cineva sa vina. Acesta s-a conformat, dar fara rezultat.

• Cuplul "Merkozy" da cu criza in (La)gard(e)

Liderii UE s-au reunit sa puna la cale guvernul economic al Statelor Unite ale Europei, cu Merkel si Sarkozy care deja se lupta pentru suprematie. De fapt, liderii UE s-au intrunit sa creioneze planul pentru infiintarea unei Trezorerii, care sa supervizeze taxele si cheltuielile din cele 17 natiuni din zona euro. Analistii americani s-au si grabit sa clasifice proiectul drept "tendinta de a trasa un imperiu al euro"! Propunerea infiintarii trezoreriei comune a fost facuta de presedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, si poate fi clasificat ca un pas decisiv pe calea infaptuirii Statelor Unite ale Europei.

• PUTEREA

• Un raport bombă

Uniunea Europeană, deja zguduită de diviziunile între Franţa şi Germania asupra modului de creştere a puterii Fondului European de Stabilitate Financiară (FESF), se confruntă acum cu perspectiva de a pierde totul. O ştire bombă a lovit negocierile din zona euro. Potrivit unui raport comun UE şi Fondul Monetar Internaţional (FMI), criza datoriilor din Grecia ar putea înghiţi toată suma din fondul euro de salvare de circa 440 miliarde fără a lăsa vreo rezervă pentru a ajuta băncile afectate din Italia, Spania sau Franţa. Situaţia din Grecia se agravează pe zi ce trece: economia ţării se prăbuşeşte şi pentru a o salva sunt necesare cel puţin 252 de miliarde de euro până în anul 2020. Băncile europene ar trebui să se pregătească pentru pierderi masive - se arată într-un raport confidenţial.

• Albă ca Zăpada şi cele şapte partide

Efervescenţă mare în pădurea (jungla) politică: "piticii" se grăbesc să-şi facă apariţia. Formaţiuni proaspăt ieşite de la tribunal, partide de buzunar resuscitate, lansări oficiale, congrese de constituire, PPDD, PSDM, ACDR, UCDR... Chiar şi Albă ca Zăpada a apărut, stângace, şi şi-a chemat simpatizanţii să le dea şepcuţe. Doar Mişcarea Populară se lasă aşteptată. Dar, deşi încă nu s-a ivit, e deja pe post de baba Cloanţa: "piticii" susţin în cor că nu vor să aibă de-a face cu ea. "Luceafărul huilei", Miron Cozma, are nevoie din nou de adrenalină. Aşa că revine, nu în fruntea minerilor, ci a Partidului Social Democrat al Muncitorilor (PSDM), pe care îl va lansa oficial, vineri, la Târgu-Jiu.

• Soarta creditului imobiliar, încă un mister

Haosul încă domneşte în jurul noului regulament de restricţionare a creditării propus de BNR. Pe de o parte, Radu Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), a declarat, recent, că BNR a fost de acord, după negocierile cu bancherii, ca împrumuturile ipotecare în valută să fie acordate în continuare în condiţiile actuale, nu după cele care vor intra în vigoare odată cu noul regulament (n.r. - cel mai probabil în noiembrie). Pe de altă parte însă, preşedintele FNGCIMM, Aurel Şaramet, preciza zilele trecute că se abţine să facă orice fel de estimări în privinţa Programului "Prima Casă 4", din cauza incertitudinilor legate de noul regulament de creditare. Şarament a declarat că, în funcţie de prevederile din noul regulament de creditare, Programul "Prima Casă 4" ar putea continua până în 2013 sau s-ar putea încheia la finalul anului 2012.

• Gaddafi era cel mai bogat om din lume

Fostul lider libian Muammar Gaddafi avea o avere de trei ori mai mare decât cea deţinută de cel care este considerat oficial cel mai bogat om din lume, mexicanul Carlos Slim. Chiar dacă sumele de bani deţinute de fostul dictator nu constituiau decât o mică parte din averea totală, faptul că Gaddafi stăpânea personal întreaga rezervă de petrol a ţării, dar mai ales pentru că dictatorul plasase sume importante de bani în băncile din Europa şi Statele Unite a însemnat că acesta poseda de fapt o avere cifrată la peste 200 de miliarde de dolari, potrivit "LA Times".

• ROMANIA LIBERA

• Operaţiunile de spionaj împotriva României s-au înmulţit în ultimul an

Directorul Serviciului Român de Informaţii (SRI) spune într-un interviu pentru România liberă că în ultimul an interesul agenţilor străini pentru ce se întâmplă în spaţiul autohton s-a mărit şi vorbeşte despre "creşteri calitative" ale operaţiunilor de spionaj din România, mai cu seamă după ce s-a semnat Acordul româno-american privind instalarea scutului antirachetă. George Maior nu vede la orizont nici un "război clasic" în care să fie angrenată ţara, dar admite că pot apărea agresiuni de alt fel. Astfel, de pildă, nu demult a fost lansat un atac cibernetic asupra sistemului energetic naţional şi un altul chiar asupra Serviciului Român de Informaţii, ambele contracarate de SRI.

• Buget 2012: Nici salarii mărite, nici impozite mai mici

Limita de 3% în care va trebui să se încadreze deficitul bugetar şi perspectivele mai slabe de creştere economică lasă Guvernul fără bani în plus anul viitor. Bugetul pentru anul viitor se va întinde "atât cât va permite plapuma" şi va include "politici raţionale", fiind foarte puţine şanse pentru o reducere a contribuţiilor de asigurări sociale, în timp ce o majorare a salariilor pentru bugetari va depinde de creşterea economică, a declarat premierul Emil Boc.

• Avertismente de la Comisia Europeană în scandalul curentului ieftin. Hidroelectrica subvenţionează companii private din banii contribuabililor

În ultimul deceniu, Hidroelectrica a avut profituri totale de doar 200 milioane euro. Alro şi ArcelorMittal au adunat un miliard. Comisia Europeană (CE) analizează contractele încheiate de Hidroelectrica cu Arcelor- Mittal Galaţi şi Alro Slatina, dar şi cu unii distribuitori de energie cu amănuntul, pe motiv că acestea s-au realizat la tarife sub nivelul pieţei, a declarat Joaquin Almunia, vicepreşedinte al CE. "Ştiu că trecem prin vremuri grele, dar subvenţiile indirecte nu sunt o soluţie pentru a rezolva anumite probleme din diverse sectoare. Prin tarife reduse la electricitate acordate anumitor jucători, se reduce preţul de cost la beneficiar, dar sunt periculoase pentru concurenţă. Consumatorii industriali din alte sectoare sunt afectaţi pentru că trebuie să plătească preţuri mai mari din cauza distorsionării pieţei", a spus Almunia.

• SAPTAMANA FINANCIARA

• Camăta vs dobânda legală

Legea cămătăriei nu împiedică persoanele fizice să se împrumute în continuare în limitele prevăzute de legile civile. Legislativul a decis să pună capăt cămătăriei adoptând, săptămâna trecută, o lege prin care aceste fapte sunt pedepsite cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. Totuşi, aceasta nu înseamnă că va fi interzis orice împrumut cu dobândă practicat între persoane fizice. Acestea vor rămâne permise, însă în anumite limite prevăzute în noul Cod Civil şi în O.G. nr. 13 din 24 august 2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar.

• ZIARUL FINANCIAR

• Trei zile cruciale. Suntem pregătiţi pentru ce e mai rău? Vedeţi aici cum poate trece România de la o creştere economică de 2% la recesiune

România va fi influenţată de deciziile care vor fi luate la nivel european şi trebuie să aibă pregătit şi un plan B, pentru scenariul negativ în care liderii europeni nu ar ajunge la un acord în privinţa combaterii crizei datoriilor din zona euro. Consecinţele nefaste nu vor ocoli România, urmând să se concretizeze în prăbuşirea exporturilor şi a consumului intern, tensiuni pe pieţe şi reintrarea economiei în recesiune.

• Bruxellesul amână deciziile, tensiunea creşte. România îşi caută un scut

Mesajul preşedintelui Traian Băsescu naşte temeri: costul împrumuturilor României se măreşte, iar creşterea economică este pusă sub semnul întrebării. Ce soluţie avem pentru finanţarea deficitului? Tensiunea externă creşte, iar România trebuie să fie pre­gătită pentru cel mai grav scenariu, în cazul în care liderii europeni nu s-ar în­ţelege şi nu ar ajunge la un acord în privinţa combaterii crizei datoriilor din zona euro, a recapitalizării băncilor şi a soluţionării problemei datoriei Greciei.

• Fuziunea Alpha - Bancpost decisă azi la Atena creează o bancă mare cu credite de 7 mld. euro, dar cu depozite la jumătate. Începe cea mai mare fuziune bancară

Alpha Bank România şi Bancpost, două bănci de top 10 din România, şi clienţii lor află astăzi cum va arăta fuziunea băncilor-mamă decisă de acţionarii care se reunesc începând cu ora 10:00 în şedinţă extraordinară la hotelul Hilton din centrul Atenei. Fuziunea are o importanţă locală majoră pentru că va crea o bancă de locul trei după active, dar care va avea un dezechilibru masiv între credite cumulate de aproape 7 mld. euro şi stocul de depozite de numai 3,1 mld. euro în condiţiile în care susţinerea din Grecia este sub semnul întrebării, depinzând de salvarea ţării de la faliment. În contextul incertitudinilor legate de soarta Greciei, BNR le-a cerut în ultima vreme tuturor băncilor locale cu capital elen să-şi facă rezerve de lichiditate pentru a se pregăti de ce poate fi mai rău la băncile-mamă.

• Erste Bank, acuzată în presa austriacă de manipularea bilanţului

Scandalul iscat de anunţul-surpriză al Erste Group, acţionarul principal al BCR, privind ajustarea atât de dramatică a bilanţului încât banca trece de la un profit net pe nouă luni de 700 mil. euro la pierderi de aproape 1 mld. euro, continuă la Viena şi se complică prin apariţia unor acuzaţii de ma­nipulare a bilanţului, potrivit presei austriece. De ase­me­nea, intră în discuţie o eventuală implicare a procuraturii în acest dosar, deşi nu este clar dacă a început vreo anchetă. Rămâne însă certă ancheta pe două fronturi desfăşurată de Autoritatea austriacă de supraveghere a pieţei financiare, iar de rezultatele acestora ar depinde şi iniţierea unei anchete a parchetului.

• Templeton vrea să decidă singur când, cum şi cui vinde 10% din Petrom sau "perlele" Hidroelectrica şi Romgaz

Grupul american Franklin Templeton, adminis­tra­torul Fondului Pro­prie­tatea (FP), le cere ac­ţio­narilor modificarea con­tractului de administrare în vederea extin­derii atribuţiilor sale de a hotărî sin­gur în privinţa participaţiilor din porto­foliul fondului, în limita a 20% din active. Propunerea va fi supusă votului acţionarilor în cadrul AGA din 23 noiem­brie. Dacă va fi aprobată, Templeton ar putea decide singur în privinţa unor tranzacţii de până la 700 mil. euro pe an. Şansele ca această propunere să ob­ţi­nă sprijinul acţionarilor sunt ridicate, având în vedere că cei mai mari acţionari ai fondului sunt acum fondurile străine de investiţii, în timp ce statul român mai controlează doar 5%.