REVISTA PRESEI 25.10.2012

• ADEVARUL

• USL a politizat festivitatea de decorare a Regelui. Preşedintele Băsescu nu a fost invitat

Regele Mihai I împlineşte astăzi 91 de ani şi tot astăzi se sărbătoreşte Ziua Armatei. Manifestările organizate ieri de guvernul USL au fost vizibil politizate. Regele Mihai I al României şi Principesa Margareta au acordat ieri 22 de medalii. Evenimentul a avut loc la Palatul Elisabeta şi a debutat cu decernarea Medaliei "Regele Mihai I pentru Loialitate", moment de care s-a ocupat Principesa, în absenţa Regelui. Mai apoi, Regele Mihai I a acordat medaliile "Crucea Casei Regale a României" şi "Nihil Sine Deo", pentru alte 14 persoane. Printre cei care au primit Medalia "Crucea Casei Regale a României" s-au numărat regizorul Cristian Mungiu şi istoricul Georgeta Filitti.

• "Watergate" de Arad: s-a furat tot materialul electoral al adversarului lui MRU

Persoane necunoscute au furat materialele pentru campanie ale senatorului USL Ovidiu Marian. Acesta dă vina pe contracandidaţii săi, printre care se numără şi fostul premier Ungureanu. O firmă de publicitate din Arad care a realizat materialele promoţionale pentru un senator a fost jefuită, iar materialele pregătite pentru campania acestuia au fost furate, unele dintre ele fiind deja distruse. Cine ar fura afişe electorale şi pliante? Senatorul USL Ovidiu Marian susţine că adversarii săi politici vor să îl intimideze. El spune că a cheltuit o avere cu articolele promoţionale şi acum trebuie s-o ia de la capăt. Poliţia spune că infractorii au pătruns în magazia respectivă cu chei potrivite, pentru că nu s-a găsit nicio urmă de efracţie.

• Scenariul cel mai sumbru al FMI. Află cât poate dura criza şi la cât e prognozat cursul leu-euro

Dacă în zona euro s-ar adânci criza, consumul şi încrederea populaţiei din România în reforme ar scădea, trăgând în jos întreaga economie, avertizează finanţiştii. După două luni de când a avertizat Banca Naţională "să-şi elaboreze în detaliu pregătirea pentru criză", Fondul Monetar Internaţional (FMI) a publicat, zilele trecute, un set de trei rapoarte privind România în care creionează scenarii sumbre privind evoluţiile economice. Leul ar slăbi cu 15-20%, iar economia s-ar contracta cu 5% dacă în zona euro criza se va adânci, se arată într-o matrice a riscurilor estimate de experţii FMI. Un calcul simplu arată că, în acest scenariu, cursul s-ar putea deprecia până la 5,26-5,49 lei/euro, de la cotaţiile actuale de 4,57 lei/euro, iar o scădere a PIB cu 5% ar însemna să mai trecem odată prin coşmarul anilor 2008-2010.

• Impozitul pe profit îi va secătui pe micii fermieri

Pomicultorii, viticultorii şi cultivatorii de cereale sau cartofi vor fi obligaţi să-şi declare profiturile. "Vom umbla pe la Fisc în loc să lucrăm pământul", spun liderii acestora. Persoanele fizice care obţin venituri din diverse activităţi agricole nu ţin contabilitate şi nu pot să emită facturi din care să rezulte ce venituri au realizat. Cu atât mai puţin ce profituri au obţinut. Această situaţie se va schimba cât de curând, pentru că în Codul fiscal a fost introdusă o prevedere nouă, în baza căreia contribuabilii care obţin venituri majoritare din cultura cerealelor, a plantelor tehnice şi a cartofului, pomicultură şi viticultură "au obligaţia de a declara şi de a plăti impozitul pe profit anual".

• Chiţoiu: USL vrea ca prin CEC Bank să finanţeze IMM-urile şi agricultura, iar prin EximBank, marii producători

Ministrul Economiei, Daniel Chiţoiu, a declarat, marţi, la Clubul de la Bucureşti, că programul de guvernare al USL pe următorii patru ani cuprinde o serie de măsuri financiare, printre care finanţarea prin CEC Bank a IMM-urilor şi a domeniului agricol, iar prin EximBank, finanţarea marilor producători, anunţă Mediafax. "În programul de guvernare al USL pe următorii patru ani avem o serie de măsuri pe care le-am convenit în cadrul USL de dezvoltare economică şi de creare de locuri de muncă, plecând de la măsuri de natură fiscală până la măsuri de natură financiară şi a restructurării, reorganizării companiilor", a spus Chiţoiu, citat de Mediafax.

• CURENTUL

• Ponta l-a numit pe fostul iubit al Dacianei adjunct la Garda Financiară

La începutul lunii octombrie, timişoreanul Adrian Voicu a fost numit director adjunct la Garda Financiară. Informaţia pare banală la prima vedere, în contextul schimbărilor în valuri care au loc la nivelul tuturor structurilor de conducere, după preluarea puterii de către USL. Ştirea devine cu adevărat interesantă doar în contextul în care proaspătul adjunct al Gărzii Financiare este nimeni altul decât fostul iubit al Dacianei Ponta. În vârstă de 35 de ani, necăsătorit încă, Voicu a căpătat o anumită notorietate pentru faptul că a avut o relaţie amoroasă cu europarlamentarul Daciana Ponta, soţia premierului Victor Ponta şi fata senatorului PSD Ilie Sârbu. Membru activ al organizaţiei PSD Timiş, Voicu nu a ascuns niciodată idila cu Daciana, mai ales că această relaţie s-a dovedit extrem de profitabilă pentru el.

• Ministrul finanţelor, Florin Georgescu, îl acuză pe boss-ul Pro TV Adrian Sârbu că-şi "subfacturează "veniturile?

Ministrul finanţelor, pesedistul Florin Georgescu, cel care conduce de facto guvernul României, fapt recunoscut chiar de Victor Ponta, a făcut marţi câteva acuzaţii extrem de grave, referindu-se la persoane importante care-şi "subfacturează veniturile", ca să fenteze statul desigur. Şi ca să arate că nu vorbeşte în vânt şi mai ales că e pe linia politică a alianţei care l-a propulsat în fotoliul de ministru, Georgescu a precizat că cei care-şi subfacturează veniturile "numai prin Modrogan puteau să stea", fiind cunoscut faptul că pe această stradă se află şi sediul central al PDL. Luat de val, ministrul de finanţe a oferit chiar adresele exacte ale celor care-şi subfacturează veniturile şi fentează statul , precizând numărul blocului şi al apartamentelor. Surpriză, însă! La una din adresele menţionate de Florin Georgescu figurează, potrivit siteului www.listamarci.ro, chiar boss-ul Pro TV-ului, Adrian Sârbu.

• CURIERUL NATIONAL

• CNP: România nu poate susţine financiar construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă

Un studiu comandat de Comisia Naţională de Prognoză arată că punerea în funcţiune a reactoarelor nucleare 3 şi 4 de la Cernavodă este incertă înainte de anul 2020, din cauza neclarităţilor legate de capacitatea României de a finanţa investiţia şi structura acţionariatului. "Structura parteneriatului, precum şi capacitatea părţii române de a-şi acoperi financiar cota de acţiuni constituie elemente de incertitudine care plasează momentul punerii în funcţiune după anul 2020", se arată în studiul citat de Mediafax. Estimată iniţial pentru anul 2009 şi apoi pentru anii 2015 - 2016, construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă ar putea fi demarată abia în 2019, a declarat anul trecut Dragoş Popescu, director general al EnergoNuclear. Comisia Naţională de Prognoză consideră că punerea în funcţiune a celor două unităţi este incertă până în 2020 şi din cauza faptului că Nuclearelectrica deţine peste 84 la sută din proiect

• Lovitură grea pentru samsarii din pieţe

Ministerul Agriculturii a conceput modelul carnetelor de producător, în baza cărora se permite accesul în pieţele organizate. Acestea vor fi eliberate de primari şi avizate de către asociaţii sau organizaţii profesionale din agricultură, constituite la nivel teritorial sau local. Olteanu (UNPCPR): Acest tip de carnet de producător va elimina din pieţele organizate o mare parte a samsarilor şi speculanţilor.

• Beneficiarii POSDRU au tras un semnal de alarmă

Reprezentanţii protestatarilor au depus la Ministerul Muncii şi la Guvern un memoriu prin care au cerut ministrului Mariana Câmpeanu şi premierului Victor Ponta "eliberarea POSDRU de incompetenţă". "A trebuit să ieşim în stradă deoarece, după efectuarea unei plăţi excepţionale de către autorităţile statului către implementatorii POSDRU, mii de contracte sunt în continuare încălcate de către Ministerul Muncii prin întârzierea plăţii cererilor de rambursare". Peste 300 de beneficiari ai proiectelor finanţate din POSDRU au participat, ieri, la marşul de protest din Bucureşti, aceştia precizând că blocarea plăţilor din cadrul programului va duce la falimentarea a sute de organizaţii şi se vor pierde aproximativ 100.000 de locuri de muncă.

• EVENIMENTUL ZILEI

• USL rupe Constanţa de România Statul-cazinou al lui Mazăre

După alegeri, USL a pregătit o bombă: ruperea unei părţi din Constanţa şi Mamaia şi transformarea ei într-un uriaş "dutyfree". TVA zero, plus o sumedenie de facilităţi fiscale. Deputaţii PSD de Constanţa vor iniţia, după alegerile parlamentare, un proiect de lege care prevede transformarea unei fâşii din litoral în zonă liberă. Potrivit deputatului Eduard Martin, deja s-a stabilit ce obiective vor beneficia de facilităţi fiscale: cazinouri, hoteluri din Mamaia, dar şi zona în care se află Cazinoul din Constanţa, pe care edilul Radu Mazăre l-a luat înapoi de la Ministerul Dezvoltării şi l-a lăsat în paragină. Potrivit legii, într-o zonă liberă de taxe dispare TVA-ul pentru mărfuri şi servicii, dar şi alte dări la stat, iar activităţile se derulează numai cu avizul autorităţii zonei, care poate fi înfiinţată de autoritatea locală sau de către Ministerul Transporturilor. Pe de altă parte, în vreme ce bugetul de stat va fi sărăcit pe perioada în care zona nu va mai plăti taxe şi impozite, statul va pompa bani în zonă.

• Crin Antonescu nu chiuleşte de la deplasările externe

Deşi vizitele în străinătate sunt îngheţate din cauza lipsei de fonduri, preşedintele Senatului a făcut o excepţie. S-a programat pentru o delegaţie de patru zile în Spania. Crin Antonescu şi-a tăiat partea leului din fondurile împuţinate ale Senatului. Deşi senatorii nu mai au decât 4.900 de lei în bugetul destinat deplasărilor externe, iar el însuşi nu este cel mai activ dintre senatori, preşedintele Senatului s-a recompensat cu o vizită de patru zile în Spania, la invitaţia omologului său. "Acesta este cel mai bun mod de a fi în campania electorală, cultivarea unor fruntaşi populari aduce beneficii întregii ţări", le-a explicat el ironic colegilor săi, conform stenogramei şedinţei Biroului Permanent al Senatului de lunea trecută.

• Returnăm banii europeni fraudaţi

175 de milioane de euro se duc din bugetul României către cel al UE pentru furturile din cadrul POSDRU. Premierul Ponta a declarat că România va trebui să aplice "corecţii" pentru neregulile cu bani europeni. Potrivit lui Ponta, doar pe programul pentru dezvoltarea resurselor umane, POSDRU, acestea se vor ridica la 175 de milioane de euro. "Vom primi rezultatele oficiale ale auditurilor, rezultate care nu sunt îmbucurătoare pentru ce s-a derulat între 2009-2011, iar soluţia, alături de măsurile care s-au luat deja pentru îmbunătăţirea sistemului de accesare, va fi de acceptare a unor corecţii financiare pe care, odată ce le considerăm din partea română ca fiind acceptabile, putem să ajungem la deblocarea efectivă a programelor", a spus Ponta.

• EVZ a avut dreptate: Judecătorii au demontat minciuna procurorului Drilea

Stenogramele din dosarul "Motorina" au fost xeroxate şi scoase din sediul Parchetului. Surse judiciare susţin că vinovat ar fi procurorul Marian Drilea. Dezvăluirile "Evenimentului Zilei" despre modul în care au fost date publicităţii discuţiile telefonice dintre preşedintele României, Traian Băsescu, şi fostul şef al ANAF-ului, Sorin Blejnar, au fost confirmate de judecători. Stenogramele din dosarul "Motorina" au fost xeroxate şi scoase din sediul Parchetului pentru a fi date presei. Surse din parchetele locale l-au indicat pe procurorul Marian Drilea, cel care a instrumentat dosarul. Tribunalul Braşov a explicat într-un comunicat că "nu a eliberat reprezentanţilor media copii de pe actele dosarului".

• "Raportul FMI a reuşit să isterizeze o ţară întreagă". Manipulează!

Fondul Monetar Internaţional manipulează scenariul de bază privind evoluţia economiei româneşti şi oferă un scenariu de risc privind o contracţie de 5%, pentru a distrage atenţia de la un scenariu mult mai realist, o scădere de 2% în 2013 de exemplu, apreciază, într-un articol publicat pe blog-ul personal, fostul economist-şef al ING Bank, Florin Cîţu, un cunoscut critic al politicii monetare a Băncii Naţionale a României. 'Raportul FMI a reuşit să isterizeze o ţară întreagă. De vină este un scenariu care dă o probabilitate de 10% unei scăderi economice de 5% în 2013. Este un scenariu de risc şi trebuie luat ca atare.

• Top 300 Capital. Ediţia 2012. Miliardarii care au devenit milionari

Surpriză în TOP 300. Potrivit ultimei ediţii a clasamentului editat de revista Capital, oamenii de afaceri ale căror averi depăşeau miliardul de euro nu mai contabilizează decât câteva sute de milioane. Este "uşor" să ajungi miliardar, însă în vremuri de criză, este şi mai greu să-ţi păstrezi acest statut. Cel mai bine o ştiu, poate, cei mai cunoscuţi bogaţi ai României de după '89, care an de an au ocupat podiumul clasamentului TOP 300 Capital. Surpriză sau nu, Ion Ţiriac şi Dinu Patriciu nu mai sunt miliardari. Şi nu sunt singurii care şi-au pierdut acest statut.

• Nemţii cultivă pământul lăsat pârloagă de români. Doi tineri din Hanovra se îmbogăţesc la Fălticeni

Doi tineri din Germania, Michael Liebscher şi Bertram Vogt, ambii în vârstă de 31 de ani, demonstrează de aproape patru ani că se poate scoate profituri deloc de neglijat din agricultură şi tocmai pe mai multe terenuri din zona municipiului Fălticeni (judeţul Suceava), terenuri lăsate pârloagă de localnici. Cei doi nemţi, din regiunea Hanovra, absolvenţi de studii superioare în agronomie în Germania, au investit în România şi au luat arendă aproape 1.000 de hectare de teren agricol, întinse pe raza a cinci comune: Horodniceni, Cornu Luncii, Baia, Rădăşeni şi Fântâna Mare. O firmă de pază le păzeşte câmpurile patrulând cu ATV-urile. Au investit aici pentru că preţul era destul de mic, mai ales că terenurile erau abandonate de proprietarii de drept. "În Germania nu există teren liber, fiecare metru pătrat e ocupat, sunt mulţi fermieri dar nu prea găsesc teren. La noi, 99% din teren este lucrat exclusiv mecanizat", explică Michael, care vorbeşte destul de bine româneşte.

• JURNALUL NATIONAL

• Nicolae Văcăroiu: "În România se fură prea mult!" Statul pierde 7 miliarde de euro din rambursări ilegale de TVA, cât cheltuieste anual cu sănătatea

Statul pierde anual 7 miliarde de euro din rambursări ilegale de TVA pe facturi false sau firme fantomă, a declarat Nicolae Văcăroiu, Preşedintele Curţii de Conturi. Acesta a adăugat că România are o economie subterană dublă faţă de cea a UE. Valoarea de 7 miliarde de euro reprezintă aproape o şesime din bugetul României şi totalizează bugetele cumulate a multor ministere importante. Suma care scapă statului ar fi suficientă pentru a acoperi cheltuielile cu sănătatea care se ridică în România la 5,6% din PIB, ceea ce reprezintă 6,7 miliarde de euro. Cele cu învăţământul totalizează 3% din PIB, adică la 3,6 miliarde de euro. Ca să avem proiecţia completă a ceea ce se poate face cu 7 miliarde de euro e bine de ştiut că deficitul bugetar pe acest an se ridică la 13,6 miliarde de lei, circa 3,2 miliarde de euro.

• FMI meditează la creşterea taxelor

Băncile au scos din România 13,4 miliarde de dolari de la declanşarea crizei în 2008. Fondul Monetar Internaţional (FMI) analizează majorarea taxelor pentru România în ultimul raport despre ţara noastră, publicat marţi. Iar ţara noastră ar putea recurge la aceste măsuri deoarece instituţia forţează autorităţile să găsească noi surse de finanţare pentru sistemul de sănătate. În analiza care descrie situaţia sistemului sanitar, FMI oferă şi câteva opţiuni pentru creşterea resurselor. Pe lângă tradiţionalele soluţii precum eradicarea ineficienţei şi extinderea bazei de impozitare pentru ca mai mulţi angajaţi să plătească în viitor contribuţii de sănătate, se face un calcul exact ce ar însemna diverse creşteri de taxe. Astfel, o creştere a impozitului pe venit cu un punct procentual faţă de nivelul actual de 16% ar aduce 1,2 miliarde de lei la buget, echivalentul a 0,2% din produsul intern brut (PIB).

• Daniel Morar, făcut membru CSM printr-un regulament de ordine interioară. Constituţia, aruncată la coş de şefii din magistratură

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a luat ieri o decizie cu dedicaţie care încalcă flagrant Constituţia României. Plenul CSM a decis că Daniel Morar poate participa la şedinţele Consiliului cu drepturi depline, inclusiv cel de a vota. Reamintim cititorilor faptul că în acest moment domnul Daniel Morar îndeplineşte funcţia de prim-adjunct al procurorului general al României. Domnia sa nu este membru ales al CSM şi nici nu îndeplineşte vreuna dintre funcţiile publice care - potrivit Constituţiei - i-ar da calitatea de membru de drept al Consiliului. Cum s-a ajuns însă la această situaţie? Simplu: printr-o decizie a Plenului CSM, care invocă un regulament de ordine interioară, aprobat printr-un ordin de ministru şi fără a se ţine cont de ceea ce prevede Constituţia.

• NATIONAL

• Liviu Dragnea incepe campania pentru sefia PSD

In cazul in care Victor Ponta nu va "confirma" la alegerile parlamentare, Liviu Dragnea se va cere la sefia partidului. Cel putin asa sustin surse social-democrate, care au precizat ca secretarul general al PSD isi pregateste cu migala "inscaunarea". Dupa ce si-a tinut colegii in suspans mai multe saptamani, Liviu Dragnea si-a anuntat, in sfarsit, candidatura la parlamentarele din 9 decembrie. "Peste 70%, in jur de 74% dintre teleormaneni au spus ca pentru acest judet ar fi mai bine daca eu voi fi in Parlament. Colegii mei primari au spus acelasi lucru si nu au spus ce au visat ei noaptea, au spus ce au discutat cu cetatenii din comunitatile lor ", a afirmat secretarul general al PSD, precizand ca decizia a fost "importanta si grea".

• Florin Georgescu a "ratacit" 23 de miliarde de euro din PIB

Vicepremierul-ministru de finante, Florin Georgescu, sustine ca economia a pierdut in 2011 zece miliarde de euro din cauza crizei, in vreme ce alte 23 de miliarde de euro nu se stie unde se afla...Florin Georgescu a declarat, ieri, in calitate de profesor la ASE (caci asa a tinut sa se prezinte in fata unui auditoriu de la Clubul din Bucuresti), ca Produsul Intern Brut (PIB) al Romaniei ar fi fost anul trecut de 148 miliarde euro daca nu s-ar fi inregistrat pierderi de 10 miliarde euro la nivelul economiei. Ministrul finantelor sustine ca valoarea PIB-ului este determinata statistic in proportie de 20%. "Acela este PIB-ul < < evazionat > >, deci noi nu fiscalizam 138 miliarde euro, impozitam vreo 115 miliarde euro, pentru ca diferenta nu se stie pe unde este", a spus Georgescu.

• Bogdan Hossu si Ion Radoi le pun talpa sindicalistilor care vor sa iasa in strada

Conditiile actuale sunt mai mult decat prielnice pentru organizarea unor mari mitinguri de protest. Toamna tarzie imbie la stransul pe strazi, criza continua sa muste tot mai adanc din veniturile si asa anemiate ale oamenilor muncii, dar miscarile sindicale de amploare se lasa inca asteptate. Si, dupa cum sustin sursele noastre, nici nu vor avea loc pana la alegeri, cu exceptia unor pichete de fatada. Si asta pentru ca liderii cu cea mai mare influenta in miscarea sindicala de la noi, in frunte cu Bogdan Hossu si Ion Radoi, au invatat ceva din "lectia" Marius Petcu.

• PUTEREA

• Ponta şi Borisov au inaugurat la pas Podul Calafat-Vidin, pe care se va circula abia la primăvară. Îngheaţă toate proiectele de drumuri

Toate proiectele majore de infrastructură finanţate din fonduri europene vor îngheţa pentru o lungă perioadă, după ce Comisia Europeană (CE) a decis presuspendarea finanţării pentru Programul Operaţional Sectorial (POS) Transport. Prima "victimă" va fi autostrada Nădlac - Sibiu, de pe Coridorul IV Paneuropean, pentru care UE va suspenda finanţarea din cauza incapacităţii administrative şi a lipsei de expertiză a autorităţilor responsabile. Corecţiile cerute de oficialii CE pentru deblocarea respectivelor fonduri, anul viitor, însumează sute de milioane de euro, iar timpul este foarte scurt.

• Cătălin Cherecheş ne explică situaţia din partid "cu tristeţe". Antonescu e pus la colţ de oamenii cu interese

Scandalul candidaţilor USL din Maramureş este departe de a fi rezolvat, după ce primarul de la Baia Mare, Cătălin Cherecheş, a transmis o scrisoare deschisă conducerii centrale a Partidului Naţional Liberal în care ameninţa că dacă nu se rediscută lista ţinând cont şi de propunerile sale, va susţine candidaţi independenţi pe care îi va introduce în Parlament şi apoi va reveni cu ei spre PNL, ca să demonstreze că a făcut o alegere bună. Primarul liberal a declarat că la nivelul întregii ţări are "mulţi colegi, chiar personalităţi" în Partidul Naţional Liberal, care nu sunt mulţumiţi de candidaţii propuşi de conducerea centrală. Dar şi la "baza partidului oamenii nu sunt mulţumiţi de cei ce îi vor reprezenta în Parlament, pe mulţi nu îi cunosc", a spus Cătălin Cherecheş.

• Duminică dimineaţa trecem la ora de iarnă

Trenurile de călători vor pleca din staţiile de formare după ora oficială de vară până în noaptea de 27 spre 28 octombrie. În noaptea de 27 spre 28 octombrie 2012, când ora 4.00 devine ora 3.00, toate trenurile de călători care au ora de plecare din staţiile de formare după ora 4.00, vor pleca la orele din mersul de tren în vigoare, respectând ora Europei Orientale. Trenurile de călători aflate în circulaţie după ora 4.00, ora oficială de vară, vor opri în staţiile din parcurs stabilite, unde vor staţiona până la ora de plecare din orarul în vigoare după noua oră a Europei Orientale, iar trenurile care mai au de parcurs o distanţă scurtă până la staţia finală îşi vor continua mersul până la destinaţie.

• ROMANIA LIBERA

• FMI ne arată prăpastia. Cât de aproape suntem?

O posibilă degradare anul viitor a economiilor din vestul Europei ne-ar arunca într-o recesiune severă, întâlnită doar în 2009, potrivit ultimului raport al FMI dedicat României. Leul ar cădea cu până la 20%, iar PIB ar scădea cu 5%. Sfatul FMI este să vindem ''perlele ale coroanei" precum Romgaz, Nuclearelectrica, Transgaz, active din care un cumpărător ar obţine profituri imediate. Companii precum Termoelectrica, în care investitorii ar trebui să bage mulţi bani pentru a obţine în final un profit, pot rămâne la stat. FMI ne recomandă o creştere a taxelor, inclusiv a TVA, ce ar asigura o mai bună finanţare a sectorului sănătăţii.

• Trei fraţi şi patru grupuri infracţionale. Aventurile familiei Boldea

Cel de-al treilea frate al deputatului Mihai Boldea, arestat pentru înşelăciune, a ajuns să fie, la rândul său, implicat într-un dosar penal. Procurorii îl acuză pe Valentin Boldea, directorul Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi, că ar fi făcut achiziţii la preţuri supraevaluate. Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) Galaţi au efectuat ieri şapte percheziţii la mai multe persoane, printre care şi la domiciliul lui Valentin Boldea, şef al Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Galaţi şi fratele fostului deputat Mihai Boldea, arestat pentru înşelăciuni imobiliare estimate la 2 milioane de euro. Valentin Boldea a fost ridicat de la domiciliu de procurorii ­DIICOT şi adus la biroul său de la DSP Galaţi.

• Shamoon, arma răzbunătoare a Teheranului

Iranul se răzbună pentru sancţiunile americane şi ţinteşte companii petroliere din Golf cu atacuri cibernetice. Gigantul petrolier saudit Aramco a suferit un atac informatic de anvergură care ar fi putut provoca o adevărată criză mondială. Potrivit presei britanice, ghidul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a cerut Gardienilor Revoluţiei şi în special Brigăzilor Al Qods să atace interesele ţărilor acuzate că susţin revolta siriană. De atunci, Hezbollah, care activează în Liban, s-a infiltrat în Sinai şi Gaza, în aşteptarea unui iminent război cu Israelul, pe fondul crizei siriene şi al celei nucleare iraniene. Iar Aramco, gigantul petrolier din Arabia Saudită, a suferit un atac cibernetic de amploare, fără a fi perturbată producţia de petrol. Secretarul american al Apărării, Leon Panetta, a declarat că atacul cu virusul numit Shamoon este "atacul cel mai distrugător văzut vreodată asupra unui sector privat".

• ZIARUL FINANCIAR

• Noi manageri "privaţi" la Transporturi, noi semne de întrebare: Unul dintre managerii propuşi pentru funcţia de CEO la o companie de la Transporturi e şeful PSD Constanţa, iar altul a fost consilier

Cele mai recente nominalizări de manageri "privaţi" pentru Administraţia Porturilor Maritime şi Administraţia Canalelor Navigabile (companii de stat aflate în subordinea Ministerului Transporturilor) ridică din nou câteva semne de întrebare legate de modalitatea de selecţie a candidaţilor aflaţi pe listele scurte. Doi dintre managerii "privaţi" propuşi în această săptămână la conducerea a două companii aflate în subordinea Ministerului Transporturilor au funcţii politice, deşi unul dintre obiectivele proiectului "CEO privat la stat" era tocmai depolitizarea companiilor de stat. Profesorul universitar Lucian Băluţ, care este şi şeful organizaţiei PSD Constanţa, a fost propus pentru funcţia de CEO al Administraţiei Porturilor Maritime. De asemenea, Daniel Georgescu, un consilier local care a fost deja numit director general al companiei de stat Administraţia Canalelor Navigabile în luna iunie prin ordin de ministru, este un alt candidat recomandat pentru poziţia de CEO "privat", în cadrul aceleiaşi companii.

• Cât te costă să ai pe cartea de vizită adresa Bd. Magheru, nr. 1: austriecii au finalizat o investiţie de 20 mil. euro într-o clădire din centrul Capitalei construită în perioada interbelică

Grupul austriac S+B Gruppe, care mai deţine în Bucureşti şi clădirea Pipera Business Tower, a finalizat renovarea unei clădiri de 4.000 mp din centrul Capitalei, proiect cu o valoare de circa 20 mil. euro (preţ în care este inclusă şi achiziţia proprietăţii, în 2006) şi mizează inclusiv pe adresa imobilului - Bd. Magheru, nr. 1 - pentru a atrage chiriaşi. Clădirea aflată "perete în perete" cu hotelul Lido din centrul Capitalei a fost construită la 1936 de către Constantin Angelescu, fost ministru secretar de stat, prim-ministru interimar (pentru patru zile) şi preşedinte al Ateneului Român (timp de 24 de ani). 70 de ani mai târziu, în 2006, a fost cumpărată de către austrieci de la moştenitorii lui Angelescu, iar în martie 2010 a început un proces de renovare din temelii, în urma căruia a fost refăcută inclusiv fundaţia şi structura imobilului.

• Băncile au vândut 1.000 de ipotecare în lei în şapte luni

Din februarie 2012, de când creditele ipotecare în lei au început să urce, bancherii au reuşit să găsească circa o mie de clienţi pe care i-au convins că merită să plătească o dobândă mai mare pentru un împrumut în moneda naţională decât să se expună la creşteri ale ratelor din cauza deprecierii leului faţă de euro. Soldul creditelor imobiliare în lei a urcat astfel cu peste 200 de milioane de lei timp de şapte luni consecutive, în intervalul februarie-septembrie, şi a ajuns la un vârf de peste 1,7 miliarde de lei (echivalentul a 380 mil. euro) la sfârşitul lunii trecute, potrivit datelor BNR. "Avem o dificultate reală de a vinde credite ipotecare în lei pentru că avem resurse în lei pe termen scurt. Măsurile de prudenţialitate de care trebuie să ţinem cont ne obligă să alocăm doar un anumit procent din aceste depozite pentru credite pe termen lung. Capacitatea de a acorda credite în euro este limitată, de asemenea, de reducerea finanţărilor externe. Este adevărat însă că ne confruntăm şi cu un nivel scăzut al cererii de credite", afirmă Mihai Bogza, preşedintele consiliului de administraţie al Bancpost.