REVISTA PRESEI 26.10.2011

• ADEVARUL

• Băncile din Europa de Est rămân orfane

Pentru a îndeplini noile condiţii de capitalizare, marile bănci din Europa ar putea lăsa fără bani subsidiarele est-europene. Strategia de recapitalizare a băncilor europene pentru consolidarea întregului sistem începe cu stângul. Deşi planul nu a fost finalizat încă, pieţele par din ce în ce mai speriate de noile reguli, bancherii protestează, se vorbeşte despre naţionalizări şi salvări de urgenţă, iar pieţele mai mici, în curs de dezvoltare (în special cele din Europa de Est) riscă să-şi vadă sistemele bancare "secate". Pentru a îndeplini noile cerinţe de capital, băncile au, cel puţin pe hârtie, mai multe opţiuni. În realitate, cel mai probabil acestea vor apela la banii subsidiarelor aflate în ţări care nu fac parte din zona euro, în special cele din piaţa est-europeană.

• Fără bani de la acţionari

Soluţiile disponibile doar "pe hârtie" pentru recapitalizarea băncilor sunt numeroase. Prima ar fi să vină cu bani "de acasă", ceea ce ar presupune emiterea de titluri care să fie vândute către noi acţionari. O astfel de mutare ar dilua pachetele actualilor acţionari, care şi-ar vedea dintr-o dată participaţiile pierzându-şi din valoare. Nicio bancă europeană nu ia în calcul această posibilitate.

• Fără bani din pieţele de capital

O altă opţiune ar fi ca grupurile să se împrumute de pe pieţele de capital. În actualul context, având în vedere volatilitatea pieţelor (cauzată, în bună parte, de speculaţiile privind sistemul bancar european), această ideea devine şi ea de neabordat. Costurile de împrumut ale grupurilor financiare europene au explodat, mai ales din cauza expunerii acestora pe state riscante precum Grecia, Spania, Portugalia, Itaia şi Irlanda. Potrivit planului liderilor UE, dacă băncile nu ar reuşi să obţină finanţare din pieţe, atunci ele ar putea apela la guverne, care să le împrumute. Însă, chiar dacă ar avea succes, această opţiune nu ar însemna un succes: băncile care nu reuşesc să-i convingă pe investitori şi se văd nevoite să apeleze la guverne vor fi naţionalizate, în funcţie de împrumuturile pe care le vor primi.

• Fără bani din fondul de urgenţă

Planul Uniunii prevede, chiar dacă indirect, şi o astfel de situaţie, în care statele nu ar putea ajuta băncile şi propune ca grupurile să se poată împrumuta în acest punct de la EFSF. Până acum, fondul de urgenţă a fost folosit numai pentru salvarea de urgenţă a celor trei state comunitare care au avut nevoie de împrumuturi externe pentru a evita colapsul (Grecia, Irlanda şi Portugalia). Pentru ca fondul să poată suporta schema de asistenţă financiară pentru bănci, capacitatea sa de creditare ar trebui să fie majorată la cel puţin 1.500 - 2.000 de miliarde de euro, spun analiştii.

• Barroso: fără retrageri din subsidiare

José Manuel Barroso (foto), preşedintele Comisiei Europene, a declarat în urma întâlnirii de ieri cu preşedintele României că recapitalizarea băncilor din zona euro nu trebuie să afecteze fluxul de lichidităţi din România, afirmând că "societăţile bancare, firme-mamă, vor continua să asigure lichidităţi pentru sucursalele din România". Traian Băsescu a declarat că speră "ca această propunere să fie acceptată şi la nivelul Consiliului". Astăzi, în cadrul Summitului extraordinar al liderilor europeni, la reuniunea miniştrilor de finanţe, trebuia să fie finalizată strategia de recapitalizare, însă întâlnirea a fost amânată ieri seară.

• Acordul de la Viena nu mai este valabil

În martie 2009, ca parte a acordului Guvernului cu FMI, nouă mari grupuri bancare din Europa prezente în România s-au angajat, prin Acordul de la Viena, să nu-şi reducă expunerea pe piaţa autohtonă. În vara acestui an, FMI şi autorităţile române au decis să nu mai continue Acordul de la Viena, astfel că băncile sunt libere să-şi reducă expunerea în orice moment. Motivul pentru care România cere introducerea acestei prevederi este diferenţa dintre evaluarea oficială a UE şi cea realizată de FMI privind nevoia de recapitalizare a băncilor europene. În timp ce UE estimează că băncile au nevoie de 109 miliarde de euro, FMI apreciază că suma necesară este, de fapt, de 270 de miliarde de euro.

• Datoria reală a celor 50 de state americane

Statele americane au o datorie cumulată ce sare de 4.000 de miliarde de dolari. California este statul cu cea mai mare datorie publică, iar Vermont cu cea mai mică, potrivit unei analize date ieri publicităţii. Organizaţia nonprofit State Budget Solutions a făcut o analiză în care a luat în calcul datoriile guvernelor statelor americane şi viitoarele plăţi pe care acestea le au de făcut, cum ar fi cele la sistemul de pensii şi la asigurările de sănătate ale angajaţilor, cele pentru împrumuturile destinate asigurărilor de şomaj, obligaţiunile scadente şi deficitul bugetar proiectat pentru 2011. A rezultat că cifra totală a datoriei statelor SUA este de 4.200 de miliarde de dolari.

• Grecii stau la coadă să-şi scoată banii din bănci, de teama falimentului

Grecii se grăbesc să-şi scoată banii din bănci de teamă că liderii europeni decid miercuri ştergerea a 60% din datoria ţării. Pentru mulţi greci, restructurarea este echivalentă cu recunoaşterea falimentului statului. Zeci de oameni au format o coadă în faţa Băncii naţionale a Greciei ca să-şi retragă banii, înainte ca liderii europeni, care se întrunesc miercuri pentru a lua o decizie în privinţa datoriilor elene. Oamenii se tem că îşi vor pierde economiile dacă statului grec i se va restructura datoria, însemnând că va fi considerat falimentar, relatează ,,Bild". Agenţiile de rating ar fi oricum primele care ar retrograda economia elenă la cel mai scăzut nivel.

• WikiLeaks îşi suspendă activitatea din lipsa banilor

Site-ul de dezvăluiri WikiLeaks va fi nevoit să-şi înceteze activitatea de publicare a documentelor secrete până la sfârşitul anului în cazul în care companiile de servicii financiare nu vor renunţa la restricţiile impuse privind donaţiile care ajutau la funcţionarea organizaţiei. După publicarea a zeci de mii de documente confidenţiale, WikiLeaks are nevoie de 3,5 milioane de dolari pentru a-şi continua activitatea şi anul viitor. Mai multe companii specializate în transferuri de capital, au decis, în decembrie 2010, să blocheze orice tranzacţie având ca destinaţie conturi ale WikiLeaks, după ce Statele Unite au criticat acţiunea organizaţiei.

• CNA, prins între Realităţi paralele

Consiliul s-a arătat neputincios în faţa încălcărilor grave ale legislaţiei de către Schwartzenberg şi Ghiţă. Cele două televiziuni gemene s-au ales doar cu câte o amendă. Sebastian Ghiţă, patronul RTV, şi Elan Schwartzenberg, proprietarul Realitatea TV, au mers ieri împreună la CNA pentru a-şi prezenta fiecare versiunea în legătură cu cele întâmplate în ultimele zile. Echipa lui Elan Schwartzenberg a schimbat brusc emisia de la Realitatea TV chiar duminică seară. În replică, Ghiţă a lansat propriul post de televiziune, RTV, fără să aibă aprobări din partea CNA.

• Ajutoare ca să cheltuim banii UE

România va avea asistenţa tehnică a Comisiei Europene pentru a cheltui mai bine fondurile UE. Comisia Europeană mai dă o mână de ajutor României. Pe lângă faptul că va reduce rata de cofinanţare a ţării noastre pentru proiectele cu bani UE până la doar 5%, Comisia Europeană (CE) va pune la dispoziţia României şi asistenţă tehnică pentru a putea accesa cât mai multe din fondurile ce ne sunt alocate. Anunţul a fost făcut ieri, la Bruxelles, de preşedintele CE, José Manuel Barroso, şi de liderul de la Cotroceni, Traian Băsescu.

• FMI ne obligă să vindem tot

Oficialii FMI vor cere Guvernului, în timpul vizitei care a început ieri, să vândă pachetele majoritare ale companiilor de stat. De când am pornit în aventura FMI (în 2009, odată cu încheierea acordului de împrumut, dublat la începutul acestui an cu altul de tip preventiv), finanţatorii externi au avut tot felul de pretenţii numite "sugestii de îmbunătăţire a mediului economic". Mai ales în ceea ce priveşte companiile publice din energie şi transporturi care au rămas la stat după sistarea, în 2006, a programului de privatizări.

• CURENTUL

• Românii vor avea liber pe piaţa muncii din UE până la sfârşitul anului

La doar câteva luni după ce oficialii de la Madrid anunţau restricţii pentru românii care doreau să muncească în Spania, Parlamentul European (PE) a anunţat că toate statele UE trebuie să permită accesul bulgarilor şi românilor pe piaţa forţei de muncă până la sfârşitul lui 2011, înaintea termenul-limită din 2013. Rezoluţia privind accesul acces nerestricţionat pentru români şi bulgari pe piaţa muncii din UE, elaborată de Traian Ungureanu ( PDL) şi votată ieri de europarlamentari arată că, la nevoie, Comisia şi-ar putea exercita dreptul de a iniţia procedurile de infringement.

• CURIERUL NATIONAL

• India sfidează criza: Primul ATM cu diamante din lume a fost inaugurat în Mumbai

Colosul internaţional în domeniul bijuteriilor, Gitanjali Gems, a lansat primul distribuitor automat de aur şi diamante într-un centru comercial al metropolei. Automatul va distribui lingouri de aur şi argint, monede, pandantive cu motive religioase, precum şi o gamă de bijuterii încrustate cu diamante. Clienţii ATM-ului vor avea posibilitatea de a alege dintre opţiunile afişate pe un ecran tactil. Plata va putea fi apoi efectuată fie cu ajutorul unui card de credit sau de debit, fie prin plata în numerar. Alte 75 de automate vor fi instalate în următorii 3 ani, în mall-uri, aeroporturi şi templuri, potrivit responsabilului companiei.

• Cu ce probleme se luptă pensiile private?

Acestea au avut până acum performanţe bune, cu un randament anual de 12% pe Pilonul II, până la active de 5,8 mld. lei. Totuşi, sistemul are nevoie de o accelerare a creşterii contribuţiei, care va fi anul viitor la un nivel de 3,5%, faţă de 3% acum. De asemenea, este necesară integrarea structurilor militarizate în Pilonul II şi revigorarea Pilonului III.

• Ping-pong cu oferta publică la Argus

Grupul de firme controlat de Cătălin Chelu solicită în justiţie ca OPP să fie derulată de SIF5, SIF1 şi BCR. CNVM stabilise anterior că oferta publică la UARG trebuie să fie realizată de Chelu. Cătălin Chelu: Eu să le fac ofertă lor!? Ei să îmi facă mie! Un număr de nouă firme controlate de Cătălin Chelu solicită în instanţă obligarea mai multor acţionari ai Argus (UARG), printre care SIF Oltenia, SIF Banat-Crişana şi BCR, să facă ofertă de preluare a companiei, deşi omul de afaceri trebuia să lanseze o astfel de operaţiune încă din luna august, scrie Mediafax.

• Mega-corupţia pe care nu o vede nimeni

Istoria ne arată că marile crize economice nu sunt numai rezultatul istovirii randamentelor vechilor tehnologii, dar şi o consecinţă a decăderii morale a societăţii. Ce am văzut până acum în cărţi despre căderea imperiilor urmează să experimentăm pe pielea noastră în următorii (zeci de?) ani. Generalizarea minciunii şi criza morală împing civilizaţia occidentală către un marasm economic. România nu va putea să lipsească din cazanul cu smoală al purificatoarei crizei globale. Protestatarii din SUA şi din întreaga lume au pus diagnosticul corect al crizei: aceasta a rezultat dintr-o supraîndatorare stimulată de instituţiile de credit. Volumul datoriilor a crescut oneros, iar sistemul ce permite băncilor să realizeze creaţie monetară este în sine însuşi corupt.

• Statele din ECE trebuie să diversifice acţionariatul băncilor

Statele din Europa Centrală şi de Est (ECE) trebuie să diversifice acţionariatul sectorului bancar pentru a reduce vulnerabilitatea la şocuri de credit, se arată într-o analiză a Wall Street Journal, care merge până la ipoteza renaţionalizării băncilor din regiune. "Viitorul sistemului bancar este pus sub semnul întrebării în întreaga lume, dar nicăieri în mai mare măsură decât în Europa Centrală şi de Est. Aici, statele trebuie să aleagă între a rămâne la băncile din Europa de Vest, care ar putea fi împovărate timp de câţiva ani de problemele fiscale ale zonei euro, şi renaţionalizarea sistemului bancar", scriu jurnaliştii WSJ, potrivit Mediafax.

• Deutsche Bank a raportat un profit peste aşteptări pentru T 3

Deutsche Bank, cea mai mare bancă de investiţii din Europa, a raportat un profit peste estimări pentru trimestrul al treilea, de 725 milioane de euro, comparativ cu o pierdere de 1,21 miliarde de euro în aceeaşi perioadă a anului trecut, transmite Bloomberg, potrivit Mediafax. Evoluţia mai bună a operaţiunilor de retail bancar şi de administrare a averii a compensat declinul veniturilor din trading, în timp ce rezultatul din trimestrul al treilea al anului trecut a fost afectat de cheltuieli legate de achiziţia Deutsche Postbank. Analiştii estimau un profit de 343 milioane de euro pentru cea mai mare bancă din Germania.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Alba-neagra de 20 de milioane euro la Loterie

Controlul efectuat de Curtea de Conturi a descoperit nereguli "fără număr" la C.N. Loteria Naţională. Prejudiciul depăşeşte 86 de milioane de lei. Curtea de Conturi a descoperit grave nereguli la Compania Naţională "Loteria Română" (CNLR) în privinţa cheltuirii banilor publici. Inspectorii Curţii au găsit contracte încheiate nelegal, caiete de sarcini "aranjate", plăţi nejustificate către case de avocatură, maşini cumpărate la suprapreţ şi altele asemenea. Prejudiciul calculat de inspectorii de conturi se ridică la suma de 86 milioane de lei, fără TVA , adică peste 20 de milioane de euro.

• Cele mai bune joburi din România

Sectoarele economice cu cele mai mari creşteri salariale au, de obicei, cele mai bune perspective pentru angajaţi. De cele mai mari creşteri salariale nete din acest an, de 8,9%, vor beneficia angajaţii din domeniul producţiei auto, potrivit studiului PayWell efectuat de PricewaterhouseCoopers. Procentul este de peste două ori mai mare decât media la nivel naţional, de 4,3%. Pe locul doi se situează cei care lucrează în industrie, cu 7,2%, iar pe locul al treilea cei care activează în domeniul farma - 6,3%. Pe sectoare, potrivit datelor INS, cele mai mari salarii le au persoanele care lucrează în domeniul intermedierilor financiare, 3.615 lei, cei din domeniul IT, 3.554 lei, şi persoanele care lucrează în transporturi aeriene, 3.442 de lei. Datele sunt pentru luna august.

• Turnat în România. Drumul minune: ieftin şi fără gropi

Un institut privat din Petroşani a venit cu o alternativă la drumurile de asfalt. Rolul de liant al compuşilor petrolieri este luat de polimeri. Câteva şosele din România au fost realizate astfel. De doi ani, pe o stradă din Valea Jiului, maşinile circulă pe un drum ciudat, care nu are nimic în comun cu celelate şosele din ţară. În compoziţie sa nu există nici urmă de bitum. De fapt, nu găsim niciun produs petrolier. Drumul de testări experimentale de pe strada Valomir, oraşul Uricani, a fost dat în exploatare în septembrie 2009. În ultimii doi ani, şoseaua nu a avut nevoie de lucrări de mentenanţă, deşi au trecut iernile şi lucrările de deszăpezire aferente peste ea. Un calcul comparativ a arătat că drumul cu polimer costă cu 40% mai puţin decât asfaltul clasic.

• JURNALUL NATIONAL

• FMI vrea să privatizăm Tarom, CFR Marfă, Electrica, Oltchim şi viitoarele Complexuri Oltenia şi Hunedoara

Criza a măturat bursele lumii iar listările nu vor mai atrage investitori. Tarom, CFR Marfă, cele trei distribuţii Electrica rămase în portofoliul statului şI noile complexuri energetice formate din fuziunea termocentralelor de stat cu minele de cărbune ar putea fi vândute unor investitori străini în perioada următoare după ce Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi-a schimbat poziţia şI insistă pe privatizări complete în dauna unor listări bursiere. Decizia vine după ce criza datoriilor a afectat puternic apetitul investitorilor iar bursele mondiale au scăzut puternic din vară până acum. Mai mult, statul nu a putut vinde la preţul pieţei cei 9,84% din Petrom, cea mai mare şI mai profitabilă companie de stat, în condiţiile în care condiţiile erau mult mai bune acum câteva luni.

• România are 250.000 de hectare de păduri virgine. Vezi aici care este cel mai mare duşman al acestora

WWF România vrea să protejeze cele 250.000 de hectare de păduri virgine din ţara noastră, printre ultimele din Europa. Peste 80% dintre pădurile virgine din România nu au, în prezent, nicio formă de protecţie şi sunt în pericolul de a fi distruse în mod legal. "Deşi salvarea pădurilor şi conservarea biodiversităţii din ţara noastră reprezintă o misiune importantă, putem afirma că prioritatea zero a acestei misiuni o constituie pădurile virgine. Această parte a naturii nu va putea fi reconstruită niciodată şi, odată pierdută, rămâne pierdută pentru totdeauna. Având în vedere că suntem printre ultimii europeni care ne mândrim cu o asemenea comoară, este obligaţia noastră morală de a păstra aceste ţinuturi intacte şi de a lăsa o bucăţică de sălbăticie şi copiilor noştri", a declarat Magor Csibi, Director WWF România.

• Regele Mihai despre Băsescu: "Nu merită să reacţionez la aşa ceva, cu cât sunt mai mărunte jignirile sale, cu atât se crede mai important"

Regele Mihai a comentat pentru prima oară acuzaţiile preşedintelui Băsescu la adresa sa într-un interviu acordat BBC din Elveţia, înainte de a veni în România pentru a participa la ceremoniile organizate în cinstea sa. În luna iunie, şeful statului declara la B1 Tv că "abdicarea Regelui a fost un act de trădare a interesului naţional al României". De asemenea, Băsescu a mai spus că "unora le dăm averile iar pe alţii îi considerăm criminali de război - şeful de stat şi premierul. Doar fiindcă unul a fost slugă la ruşi şi a lăsat ţara prin abdicare, îl iertăm de toate păcatele?".

• NATIONAL

• Boc l-a celebrat pe Rege din greseala

Ascunzandu-se in spatele paravanului straveziu cu sarbatorirea Armatei Romane, fapt ce impunea musai o excursie politica la Carei, premierul Emil Boc a cazut intr-o capcana a istoriei, chiulind degeaba de la aniversarea Regelui Mihai I. Habar sa nu ai ca tot mai multe izvoare istorice scot la iveala ca Armata Romana ar fi putut sa castige ofensiva de pe frontul Roman de Vest cu multe zile inainte, dar militarii au dorit sa marcheze Ziua Regelui, 25 octombrie, prin eliberarea ultimei palme de pamant romanesc, este o gafa de proportii. Desi a lipsit de la sedinta solemna din Palatul Parlamentului, Emil Boc l-a celebrat pe fostul suveran din greseala. Concluzia se impune de la sine: premierul a sarbatorit, de fapt, ziua Regelui Mihai I, mascata, de-a lungul istoriei, sub denumirea de Ziua Armatei.

• Lazaroiu da cu remanierea in masa lui Boc

La mai putin de o luna dupa ce remanierea a sucombat pe masa PDL-ului, Sebastian Lazaroiu readuce subiectul la viata. In conditiile in care 2012 va avea cel mai anemic buget postdecembrist, este nevoie de o remaniere "profunda", sustine fostul ministru al Muncii. Amintind ca UDMR -istii "au cerut in cor" cresterea salariilor bugetarilor si a pensiilor, iar unii pedelisti "le-au tinut isonul", Sebastian Lazaroiu avertizeaza ca exista mari semne de intrebare referitoare la adoptarea unui buget cu o crestere de doar 1% si un deficit de 3%.

• Romania, vaca de muls a bancilor straine

Bancile straine cu filiale in Romania absorb tot mai multi bani din tara, ca sa se recapitalizeze. Presedintele Traian Basescu atrage atentia ca acest proces este inacceptabil. Sfatuita de Vest, Romania si-a privatizat in anii "90 sistemul bancar de stat cu ajutorul bancilor straine, care au preluat rand pe rand Banca Agricola, Banca Romana pentru Dezvoltare, Bancpost, Banca Comerciala Romana. In paralel, o serie de banci straine si-au deschis sucursale in Romania si, in anii 2002-2004, au inceput sa dea credite cu nemiluita, in special in euro si dolari. Bancile-mama acum nu mai dau aproape deloc imprumuturi la noi maresc ratele creditelor in derulare prin dobanzi la care nici nu ar visa la ele in tara.

• Ce se intampla cu BCR dupa scandalul Erste?

Scandalurile de la Erste Bank, Deutsche Bank si Unicredit sunt in plina desfasurare. Ingineriile finaciare ale acestor banci vor avea un efect negativ asupra Romaniei. Intrebarea fireasca a multor romani este: ce se va intampla cu BCR? Caci scandalul Erste este departe de a se fi terminat si se va rasfrange asupra credibilitatii celei mai mari banci din Romania.

• Statele din afara zonei euro nu mai vor in UE

Marea Britanie, Ungaria, Finlanda dau tonul unei revolte in cadrul Uniunii, din cauza liderilor care favorizeaza tarile "crizate" in detrimentul celorlalte. Cuplul Sarkozy-Merkel a devenit foarte ofensiv la adresa statelor membre UE care nu sunt in zona euro, in incercarea disperata de a salva "ideea" de moneda unica europeana, care a bagat uniunea in criza financiara, dar si politica.

• PUTEREA

• Speranţele unui deficit minuscul

Preşedintele Traian Băsescu a pregătit românii pentru un alt duş rece. Intenţiile financiare pentru 2012 sunt de-a dreptul draconice, dacă se are în vedere atingerea unei ţinte de deficit bugetar negândite nici atunci când lumea nu era în criză. Completarea s-a vrut liniştitoare - pensiile şi salariile bugetarilor nu scad, dar nu se ştie de unde vor veni atâţia bani. "Trebuie găsite soluţiile cu cel mai mic impact asupra populaţiei, atunci când discutăm de reducerea deficitului de la 3% pe ESA (n.r. - include şi datoriile companiilor de stat care primesc subvenţii de la buget), să spunem, la 1,5 - 1,7%, undeva aici, poate. Reducerea deficitului bugetar la sub 3% anul viitor este asumată de Guvern în acordul cu FMI şi Uniunea Europeană, fiind şi o condiţie de închidere a procedurii de deficit excesiv începută de Comisia Europeană împotriva României în 2009.

• Preţurile la gaze şi curent ar trebui să crească

"Ne aşteptăm la creşteri de preţuri, deoarece preţurile actuale nu sunt sustenabile, în special în domeniul gazelor, dar şi la electricitate. Trebuie să ne aşteptăm la creşteri de două cifre", a spus Frank Hajdinjak, care este şi preşedintele Companiei EON România, precizează Agerpres. În discuţiile cu FMI, companiile membre ACUE au susţinut creşterea preţurilor la sfârşitul acestui an şi începutul celui viitor. Comisia Europeană insistă pentru liberalizarea pieţei de energie, considerând că se produc distorsiuni pe piaţa unică.

• ROMANIA LIBERA

• UE. Dezacordul dintre Angela Merkel şi Nicolas Sarkozy devine din ce în ce mai evident şi mai periculos pentru soarta Europei. Ruptura franco-germană sfâşie Uniunea Europeană

Astăzi este momentul adevărului pentru zona euro, pieţele mondiale aşteptând de la europeni un plan de ieşire din criză, soluţie întârziată din cauza divergenţelor dintre Franţa şi Germania. Criza euro a arătat că cele două ţări, considerate motorul franco-german, au priorităţi diferite greu de depăşit. Germania sau Franţa? Care dintre cele două ţări va reuşi să îşi impună punctul de vedere pentru rezolvarea crizei datoriei care ameninţă să contamineze restul lumii? Până nu demult, preşedintele francez, Nicolas Sarkozy şi cancelarul german, Angela Merkel păreau atât de apropiaţi încât au ajuns să fie numiţi "Merkozy" sau "Sarkel". Dar, pe fondul crizei datoriei, problemele monetare au fisurat buna înţelegere a acestui "motor" european, lucru văzut la fiecare summit.

• Grecia dă faliment azi de Lucian Davidescu

Chiar dacă oficialii UE au încercat să evite momentul, să îl amâne sau măcar să îl denumească altfel, inevitabilul se produce astăzi: o parte dintre creditorii Greciei, publici şi privaţi, vor fi în situaţia de-a pierde aproximativ jumătate din bani. "Aproximativ" este cuvântul cheie, care va fi negociat până în ultimul moment şi care va arăta exact noile raporturi de putere în cadrul UE. El ar putea fi mai aproape de poziţia Franţei, care cere iertarea a doar 40% dintre datorii, sau a Germaniei, care crede că 60% trebuie şterse. Fiecare ţară are motivaţii foarte precise. Franţa încearcă să-şi apere băncile, care au cea mai mare expunere în faţa dezastrului grecesc după cele elene. Germania vrea, dimpotrivă, ca sancţiunea pentru cei care şi-au asumat riscuri cu un guvern risipitor să fie cât mai dureroasă.

• Interviu cu Bogdan Baltazar, economist: Dacă aş avea bani, i-aş plasa în lei, dolari şi în obligaţiuni americane

Economistul Bogdan Baltazar spune că dacă ar avea mulţi bani i-ar ţine o parte în lei şi în dolari americani: în lei din patriotism şi în dolari din raţiuni economice clare. Fostul preşedinte al BRD crede că economiile pot fi păstrate cel mai bine în dolari şi în obligaţiuni ale statului american. În acelaşi timp, Baltazar nu se aşteaptă la o criză majoră în următoarea perioadă, dar ia în considerare "suişuri şi coborâşuri" care vor afecta România. Din punctul de vedere al economistului, ţara este sensibilă la şocurile venite din afară, dar nu este excesiv de dependentă de exterior şi în cazul unei mari crize s-ar descurca fiindcă este "destul de autocentrată".

• Aniversare. În 20 de minute, Regele Mihai a schimbat 20 de ani de discurs politic românesc. Mai poate Monarhia salva România?

Discursul rostit de Majestatea Sa Regele Mihai în Parlament cu prilejul aniversării a 90 de ani a fost scurt, simplu şi modest. Cu toate acestea, a conţinut cuvinte care nu au fost auzite niciodată din gura politicienilor români: datorie, curaj, loialitate, modestie, memorie, morală, credinţă, iubire de patrie. Tocmai aceste cuvinte stau în calea restaurării monarhiei constituţionale în România. Politicienii noştri prezenţi ieri în Parlament s-au grăbit să facă uz de adjective la adresa discursului regal şi a prezenţei Regelui în Parlament. Majoritatea, inclusiv Victor Ponta, l-au caracterizat drept "impresionant'' şi "emoţionant'' şi aproape toţi, cu diverse variaţiuni, l-au descris drept "istoric''; Crin Antonescu a vorbit despre "cea mai frumoasă zi din viaţa lui în Parlament; Ion Iliescu, în stilul lemnos inimitabil, l-a numit "constructiv'' şi "util''.

• ZIARUL FINANCIAR

• "CDS-ul", noul inamic al lui Băsescu. Cine este el şi ce face?

Luni seară preşedintele Traian Băsescu a introdus în limbajul public o nouă noţiune: CDS-ul. În declaraţia pe care a avut-o la Palatul Cotroceni cu privire la ultimele situaţii din economie şi la întâlnirile pe care le-a avut la Bruxelles şi luni dimineaţă cu miniştri şi oficiali ai BNR, preşedintele a menţionat de şase ori acest acronim CDS, fără să explice ce este el şi cum funcţionează. CDS-ul României era ieri pentru titlurile pe cinci ani de 375 de puncte de bază, respectiv dacă voiai să-ţi asiguri în caz de faliment 10 milioane de euro investiţi în titluri de stat în euro pe România trebuia să plăteşti 375.000 de euro. Acest indicator este folosit în ultimul timp pentru a arăta cât de riscantă este o ţară. Cehia are 125, Ungaria 515, Polonia 245, Croaţia 480, Slovacia 210, Ucraina 800, Turcia 270. Aşa erau datele de marţi dimineaţă.

• Lună de foc pentru Guvern: cum se va feri România din faţa taifunului care se apropie?

Creşterea în 2012, bugetul şi finanţarea deficitului, criza euro, fondurile UE şi recapitalizarea băncilor - cinci întrebări-cheie. România a intrat într-o lună de foc. Cinci sfidări majore se află în faţa Guvernului de la Bucureşti într-un context internaţional tulbure. Cu o misiune a FMI la faţa locului, cu un proiect de buget pe 2012 nedefinitivat, cu perspective de creştere economică viitoare subţiate, Guvernul trebuie să-şi acopere spatele şi în cazul unor întâmplări neprevăzute pe scena economică a Europei. Care va fi creşterea economică pe anul viitor, cum va fi construit bugetul pornind de la această cifră, ce se va întâmpla în UE, cum va fi afactată România de recapitalizarea băncilor în Europa şi nu în ultimul rând ce măsuri se vor lua pentru creşterea absorbţiei fondurilor de la UE - iată problemele, iată sfidările. Cum le face administraţia faţă?

• Economiştii români despre summit-ul european de astăzi

Liderii europeni se întâlnesc din nou astăzi pentru a veni cu soluţiile finale la cele trei puncte care au rămas pe agenda lor după întâlnirea din week-end. Dacă în ceea ce priveşte recapita­lizarea băncilor suma rămâne cea stabilită acum câteva zile, de circa 100 de miliarde de euro, iar procentul cu care va fi redusă datoria Greciei deţinută de investitorii privaţi va fi cel mai probabil de 60%, noutăţile vin de la modificările ce vor fi aduse fondului de urgenţă EFSF. Acesta ar urma să garanteze parţial obligaţiunile emise de ţările cu probleme pentru a le face mai atractive, asta pe lângă puterile ce i-au fost acordate în vară, şi anume posibilitatea de a face achiziţii de obligaţiuni de pe pieţe şi de a ajuta guvernele să reca­pitalizeze băncile.

• BCR şi BT ar putea primi acţiuni la Oltchim în contul unor datorii de 110 mil. euro

Banca Comercială Română (BCR) şi Banca Transilvania (BT) ar putea accepta conversia în acţiuni a datoriilor pe care Oltchim Râmnicu-Vâlcea (OLT) le are faţă de cele două instituţii de credit, a anunţat marţi Ministerul Economiei. Cele două bănci au creditat Oltchim cu peste 110 mil. euro în ultimii ani, potrivit rapoartelor companiei. Preşedintele BCR Dominic Bruynseels şi preşedintele Băncii Transilvania Horia Ciorcilă au avut marţi o întâlnire cu ministrul economiei Ion Ariton în care au abordat problema datoriilor Oltchim.

• Mişcările băncilor în T2: grecii au mai scos 0,65 mld. euro, francezii au adus 4,7 mld. euro

Băncile greceşti au continuat să-şi reducă expunerea pe România în al doilea trimestru al acestui an, în timp ce băncile franceze şi cele austriece şi-au majorat finanţările, potrivit datelor publicate de Banca Reglementelor Internaţionale (BRI), supranumită banca băncilor centrale. Expunerea băncilor din Grecia faţă de România a scăzut în al doilea trimestru cu 0,65 mld. euro comparativ cu sfârşitul lunii martie, la 15,03 mld. euro. Un element de risc este considerat volumul mare al expunerilor băncilor elene, însă atât în trimestrul I, cât şi în trimestrul II statisticile BRI au indicat reduceri modice ale acestora. Anul trecut, expunerea băncilor elene a scăzut cu 1,6 miliarde de euro, până la 15,8 miliarde de euro. Băncile europene aveau la finalul celui de-al doilea trimestru o expunere de 117,7 miliarde de dolari (81,4 miliarde de euro) pe România, adică 95,7% din expunerea străină pe România, potrivit celui mai recent raport publicat de BRI. Cea mai mare expunere pe România o au în continuare băncile din Austria, cumulând circa 38% din expunerea totală, urmate de Grecia - 18,5% şi Franţa - 17%.

• Fraza care a dezamăgit bursele şi moneda europeană - Merkel: Germania nu e de acord ca BCE să continue să cumpere obligaţiuni

Bursele la nivel mondial şi euro s-au depreciat puternic marţi, după ce cancelarul german Angela Merkel a făcut declaraţii care au redus speranţele că politicienii europeni vor luă măsuri curajoase pentru rezolvarea crizei datoriilor din zona euro, transmite Reuters. Merkel a afirmat că Germania nu este de acord cu o frază din proiectul de concluzii pentru summit-ul de miercuri al UE, potrivit căreia liderii europeni cer Băncii Centrale Europene să continue achiziţiile de obligaţiuni de pe piaţa secundară. Încrederea investitorilor a fost afectată şi de informaţia că o reuniune a miniştrilor de Finanţe ai ţărilor UE a fost anulată, dar analiştii au notat că întâlnirea nu este summit-ul liderilor Uniunii, care va avea loc.