REVISTA PRESEI 28.02.2018

• ADEVĂRUL

• Sfântul Ban. Cum vrea Patriarhia să exploateze imobiliar un teren din Bucureşti, în timp ce Catedrala Mântuirii Neamului înghite fonduri de la Primărie

Patriarhia Română vrea să construiască un ansamblu rezidenţial format din mai multe blocuri cu 8 etaje, în zona Pajura din sectorul 1 al Capitalei. Costurile de construcţie s-ar ridica la 9 milioane euro, în urma revânzării Biserica putând obţine 13,5 milioane de euro. Reprezentanţii Patriarhiei neagă însă că ar avea această intenţie, afirmând că vor doar să crească valoarea terenului.

Concret, Patriarhia Română a cerut aprobarea unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ) pe un teren de 5.000 mp de pe strada Pajurei, unde vrea să construiască blocuri de 7 etaje cu 2 niveluri de subsol şi un etaj retras.

Construcţia presupune însă trecerea terenului din regim industrial, în regim rezidenţial, ceea ce vizează însă obţinerea mai multor avize. "Proiectul este abia iniţiat şi vizează obţinerea avizului de oportunitate, care se referă la reglementările propuse legate de suprafaţă, înălţime şi schimbarea regimului din industrial, în rezidenţial. Din câte ştiu, suprafaţa de 5.000 mp pe care se doreşte a fi ridicată construcţia a fost a Fabricii Textile Dacia. Vor să facă acolo blocuri de 8 etaje, forţând pe cât se poate reglementările: regim de înălţime superior celui din zonă, stradă de acces de doar 6 metri şi trotuar pe o singură parte. Or, înălţimea din zonă este de P+3, ceea ce înseamnă că regimul de înălţime propus este mult prea mare. Potrivit datelor pe care le-a furnizat Patriarhia, amprenta la sol a construcţiei sau construcţiilor ar fi de 35%, adică 1.750 mp", a declarat pentru "Adevărul" Roxana Wring, consilier general al Primăriei Capitalei, cea care a semnalat solicitarea Patriarhiei pe pagina sa de Facebook.

Consilierul a explicat că, de obicei, solicitările pentru PUZ care vizează ansamblurile rezidenţiale au drept scop aprobarea ridicării construcţiei în vederea vânzării ulterioare. Şi asta în condiţiile în care Biserica a primit în 2017 şi 2018 alocări de 13 milioane euro pentru Catedrala Mântuirii Neamului. "Aşadar BOR îşi foloseşte banii pentru investiţii imobiliare. Recomandarea mea este să-i folosească pentru Catedrală şi să nu mai ceară fonduri de la primării", a spus consilierul.

Purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române (BOR), Vasile Bănescu, a declarat, că Patriarhia nu are de gând să construiască în zonă un ansamblu rezidenţial şi că demersul pentru obţinerea aprobărilor este, de fapt, unul formal. "Noi nu ridicăm astfel de construcţii. Este absurd! Patriarhia Română are în zonă un teren, cumpărat în anul 2006, parţial ocupat la această oră cu Centrul de găzduire pentru victimele violenţei domestice "Justinian Marina". În apropiere s-a construit un hypermarket şi, nu ştim din ce motive, în PUZ terenul a fost trecut ca fiind unul industrial în loc de rezidenţial cum figura iniţial", a spus Bănescu, precizând că schimbarea catalogării terenului a dus la o scădere dramatică a valorii acestuia.

"Nu vrem să construim nimic. Prin cererea noastră, vrem numai revenirea la statutul de zonă rezidenţială pentru ca, la o eventuală vânzare, terenul să fie valorificat la adevărata lui valoare. Oricum, considerăm că schimbarea iniţială de destinaţie a terenului a fost un abuz", a precizat Vasile Bănescu. Ulterior, Patriarhia Română a informat că "scopul este acela de a se ajunge la o valoare corectă a terenului, pentru o eventuală vânzare a acestui teren, exclusiv în scopul de a organiza şi susţine activităţile social-filantropice şi culturale ale centrelor Patriarhiei Române din Bucureşti şi Ilfov". "Dacă pe acel teren va fi construit un imobil, acesta nu va aparţine Patriarhiei Române, care nu construieşte "cartiere" rezidenţiale, ci lăcaşuri de cult sau centre sociale şi culturale bisericeşti", a comunicat Patriarhia Română.

• BANCHERUL

• Dobânzile la creditele de consum şi ROBOR-ul au rămas stabile după majorarea ratei de referinţă a BNR

Dobânda medie la la creditele de consum acordate de cele mai mari şapte bănci româneşti a rămas stabilă în această lunĂ, ba chiar a scăzut uşor, la 12,78% pe an, de la 12,86% în ianuarie, pe fondul stabilităţii indicelui ROBOR şi a concurenţei dintre bănci, în condiţiile în care aproape toate îşi promovează acest tip de împrumut.

După ce BNR a majorat dobânda de referinţă, în 7 februarie, pentru a doua oară în acest an, cu 0,25 puncte procentuale, de la 2% la la 2,25%, indicele ROBOR la 3 luni a crescut cu doar 0,10 puncte procentuale, de la 1,99% la 2,09% valoarea de astăzi, în timp ce ROBOR la 6 luni a urcat cu 0,15 puncte, de la 2,27% la 2,42%.

Totuşi, unele bănci chiar au scăzut dobânzile la credite, în contextul promoţiilor derulate în această lună. Este cazul BRD, care a redus Dobânda Anuală Efectivă (DAE) variabilă la creditul de nevoi personale Expresso de la 12,68% la 9,77%, urcând astfel pe locul 1 în topul băncilor cu cele mai mici dobânzi.

DAE este calculată pentru un credit standard de 23.000 de lei pe 5 ani, conform calculatorului de credit de pe site-ul BRD. Banca îşi promovează în această perioada, pe site-ul propriu, creditul de consum şi cardul de credit.

Şi BCR, cea mai mare banca românească, îşi face reclamă, pe site-ul propriu, la creditul de consum, al cărui cost rămâne pe locul doi în topul celor mai mici dobânzi. Cu precizarea că la creditul BCR dobânda este fixă, aşadar fără riscul de a creşte dacă BNR va majoră din nou dobânda de referinţă, iar ROBOR o va urmă.

Banca Transilvania, la rândul sau, are pe prima pagină a site-ului invitaţia de a lua un credit pentru nevoi personale, cu o DAE de 11,44%. Dobânda, este, de asemenea, fixă, un avantaj faţă de un credit cu dobânda variabilă.

De altfel, la Banca Transilvania dobânda fixă la creditele de consum este mai mică decât cea variabilă, deşi în mod normal ar trebui să fie invers, întrucât banca îşi asumă un risc de creştere a dobânzii, practicând o rată fixă pe o perioada de cinci ani.

La restul băncilor, dobânzile fixe sunt mai mari decât cele variabile.

Astfel, la CEC Bank, dobânda variabilă la creditele de consum are o valoare de 11,40% (DAE), pe când dobada fixă este mai mare cu aproape un punct: 12,29%. CEC Bank derulează o promoţie, până la finalul lunii martie, pentru creditele de consum cu dobânda fixă, pe care le acordă fără comisioane.

La fel şi ING, care îşi promovează în prezent creditul de consum cu rată fixă, pe care cei care au deja un cont la această banca îl pot obţine online, prin aplicaţia de internet banking.

ING a majorat însă cu un punct dobânda standard la creditele de nevoi personale, la 12,95%, de la 11,95% cât era în ianuarie.

Raiffesen şi Unicredit nu au modificat dobânzile în această luna, cele două bănci având oricum cele mai scumpe credite dintre băncile mari.

Astfel, dobânzile fixe la creditele acordate de Raiffeisen şi Unicredit au valori de peste 15% pe an, cu 3 până la 4 puncte procentuale mai mari decât la BRD, BCR, Banca Transilvania şi CEC Bank.

• COTIDIANUL

• Ministrul Tudorel Toader înfruntă maladiile justiţiei

În confuzia întreţinută în România actuală, ministrul Tudorel Toader a amintit cu Raportul privind activitatea managerială din DNA (nr.17472 din 22.feb.2018) ce înseamnă să cunoşti dreptul, să îl gândeşti responsabil şi să îl aplici cu bună credinţă. Gestul este salutar şi istoric.

Naivii cred că justiţia este ceea ce fac anumite persoane. Destui o confundă cu pălăvrăgeala "luptei anticorupţie". Unii îşi închipuie că dintr-un centru va pica înţelepciunea. Unii decidenţi înţeleg justiţia ca măciucă pentru a lovi pe cineva. Tudorel Toader a arătat, precis şi sobru, că justiţia înseamnă a face dreptate, că dreptul este al cetăţenilor şi constă dintr-un sistem de reguli demne de respect. Iar cu cine le încalcă - din nepricepere, rea credinţă, oportunism sau orice - nu se fac glume.

Argumentele ministrului Justiţiei sunt riguroase şi solide. Fiecare ţine de abordarea profesională, propriu-zis juridică. Adică a justiţiei ce stă pe Constituţia unei democraţii şi înfăptuieşte dreptatea cu pricepere şi probe!

Argumentarea a făcut clar faptul deja semnalat de minţi responsabile că lupta anticorupţie este coruptă în România actuală, încât trebuie altfel concepută, cu altă administrare. Această argumentare atestă, la rândul ei, că nici "statul clientelar", nici "statul mafiot", dar nici "statul disciplinar" la care aspiră decidenţi de astăzi nu au de-a face cu statul de drept democratic pe care Constituţia îl prevede şi de care România are nevoie.

Raportul prin care ministrul propune revocarea procurorului-şef al unei direcţii din subordine aduce probe că s-au comis "repetate conflicte de natură constituţională" prin "comportament lipsit de loialitate constituţională"; "arogarea unei competenţe pe care acel procuror nu o posedă"; "înlăturarea apriori a oricărei colaborări loiale cu Parlamentul"; "urmărirea penală abuzivă a oportunităţii emiterii de acte administrative individuale"; "comportament străin de deontologia magistratului"; punerea în faţă a "dosarelor cu impact mediatic"; "încercarea de a obţine condamnări cu orice preţ"; "falsificarea transcrierii de convorbiri telefonice" şi de alte probe. Maladiile acestea sunt aduse în faţa opiniei publice pe bază de fapte de necontestat. Ele suscită involuntar o reflecţie veche: se poate abuza, dar vine până la urmă ora adevărului! Şi abuzurile procurorilor sunt abuzuri!

• CURENTUL

• Secţia de procurori a CSM nu e de acord cu revocarea procurorului şef al DNA

Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a deliberat marţi asupra propunerii ministrului Justiţiei de revocare din funcţie a procurorului-şef al DNA, după ce Tudorel Toader şi Laura Codruţa Kovesi şi-au prezentat punctele de vedere.

Ministrul Tudorel Toader a prezentat în şedinţa secţiei cele 20 de argumente pentru care a făcut această propunere.

În replică, Laura Codruţa Kovesi a afirmat că motivele invocate de ministru sunt "nereale, nedovedite în niciun fel, netemeinice şi unele dintre ele sunt simple susţineri care nu se confirmă cu nimic din realitate"

"Secţia pentru procurori a decis respingerea solicitării ministrului Justiţiei cu privire la posibilitatea revocării doamnei procuror-şef, prin urmare avizul este unul negativ. În perioada imediat următoare hotărârea va fi motivată, va fi transmisă decidenţilor în vederea luării măsurilor legale", a declarat Codruţ Olaru, şeful Secţiei de procurori din CSM.

Surse judiciare au declarat că şase voturi au fost pentru respingerea propunerii lui Toader, iar unul pentru revocarea şefei DNA.

• JURNALUL NAŢIONAL

• Vlad Cosma, audiat la Parchetul General: Am depus noi dovezi; am fost citat şi de IJ

Fostul deputat Vlad Cosma s-a prezentat marţi la Parchetul General pentru a fi audiat în legătură cu plângerea pe care a depus-o împotriva a patru procurori de la DNA Ploieşti, el declarând că a depus noi dovezi, documente şi fotografii.

''Am depus documente, am făcut un proces verbal şi urmează să fiu audiat. (...) Documente scrise şi poze. (...) Înţeleg că IJ s-a sesizat în legătură cu dezvăluirile pe care le-am prezentat în spaţiul public. O să depun aceleaşi documente. Sunt foarte mulţi martori care au declarat în diverse instanţe despre abuzuri şi metode ilegale folosite. (...) Săptămâna viitoare am sa dau o declaraţie completă. (...) Vreau să se facă dreptate'', a spus Cosma la ieşirea de la PG, adăugând că a fost citat şi la Inspecţia Judiciară pentru ora 13,00.

Cosma acuză patru procurori de la DNA Ploieşti de compromiterea intereselor Justiţiei, cercetare abuzivă, represiune nedreaptă, abuz în serviciu şi constituire de grup infracţional organizat.

"O să aduc în săptămânile următoare cât mai multe documente pe măsură ce le strâng (...) referitor la aceiaşi patru procurori pe care i-am enumerat în plângerea penală depusă la Parchetul General. (...) Nu deţin decât înregistrări cu oamenii care au încercat să îmi facă rău mie şi familiei mele. Am adus înregistrări cu cei patru procurori care arată natura discuţiilor purtate în cadrul Biroului DNA Prahova (...) Toate înregistrările pe care le depun mă includ şi pe mine, nu există înregistrări în care eu să nu apar", a declarat Vlad Cosma la intrarea în PG.

Acesta a mai spus că în plângerea depusă la Parchetul General a enumerat dosarele penale în care poate prezenta dovezi şi în care erau vizaţi Sebastian Ghiţă, Victor Ponta, Daniel Savu, Andrei Volosevici, precum şi alţi oameni politici.

"În principal, eu am fost folosit de domnul Negulescu în dosarele cu oameni politici, în alte dosare aveau alţi martori pe care îi folosea cu diferite identităţi în funcţie de interesele pe care le avea. Nu era o situaţie în care mă lăsam folosit, era o situaţie în care eram obligat, constrâns, şantajat (...) Eu cred că doamna Kovesi a fost foarte mult minţită de aceşti patru procurori. Eu nici astăzi nu cred că s-au dus la şefa lor, cu toate că domnul Niculescu aşa susţinea (...), nu cred că s-au dus să îi spună că dublează martori, că inventează stick-uri, prejudicii, asta e părerea mea. Eu nu cred că s-au dus să informeze mai departe", a mai spus Vlad Cosma.

Potrivit acestuia, în anul 2013 el l-ar fi informat pe prim-ministrul de atunci, pe ministrul Justiţiei şi procurorul ierarhic superior în legătură cu aceste aspecte, iar sora sa le-ar fi prezentat în ianuarie 2017 în Parlament, la Comisia SRI.

Potrivit unor oficiali ai Parchetului General, Vlad Cosma a depus plângerea pe 9 februarie şi îi vizează pe procurorii Lucian Onea, Giluela Diaconu, Alfred Savu şi Mircea Negulescu (exclus recent din magistratură).

• NAŢIONAL

• Comisiile parlamentare, bătaia de joc a Serviciilor!

Continuă într-o veselie circul din comisiile parlamentare, acolo unde membrii acestora sunt luaţi la mişto de către oamenii din serviciile secrete audiaţi pe bandă rulantă. Iar dacă la comisia "Sufrageria" s-au dat răspunsuri numai la sanchi, în timp ce la comisia de control a SRI, George Maior a descins numai când şi cum a vrut el, un alt exemplu concret de inutilitate a acestora a fost dat prin prestaţia fostului şef al serviciului secret al Ministerului Justiţiei, Marian Ureche.

Cel care, audiat în cadrul Comisiei SIPA, a luat-o zdravăn prin bălăriile istoriei, parlamentarii fiind astfel nevoiţi să ia aminte că până şi ţarul Petru cel Mare al Rusiei este implicat în operaţiunea de desecretizare a arhivei SIPA.

Şi dincolo de amănuntul deloc de neglijat, pe care-l dezvaluiam în urmă cu ceva vreme, că nu mai este serviciu secret care să nu fi declanşat vânătoarea de "vrăjitoare ruseşti" că să deturneze atenţia de la propriile probleme, rămâne firească întrebare dacă membrii respectivelor comisii parlamentare chiar nu-şi dau seama cât de ridicoli sunt. Mai ales atunci când, din motive greu de ghicit, "înghit" toate aceste arogante din partea celor pe care, în mod normal, chiar ar trebui să-i controleze...

Marian Ureche i-a aburit repede pe parlamentarii din comisia de control că de vină pentru abuzurile din Justiţia din România ar fi ... Rusia, fostul şef al SIPA aruncând astfel "pisica moartă" în ograda FSB-ului de la Moscova. La fel cum fac mai mult sau mai puţîn făţiş şi alţi lideri ai statului paralel, fie ei din conducerea SRI sau SPP, care nu au nicio greaţă în a face din "vecinii din est" singurii vinovaţi pentru toate abuzurile pe care, cu o credulitate deja penibilă, parlamentarii români se fac că le anchetează. Astfel că probabil se va concluziona că tot ruşii au fost în sufrageria lui Gabi Oprea, în timp ce făceau interceptări telefonice ilegale şi falsificau documentele secrete din arhivă Ministerului Justiţiei. Şi culmea este că, prea pătrunşi de "misiunea" lor, membrii respectivelor comisiii de control nici măcar nu o dau şi ei în caterincă, pluşând cu infiltrarea extratereştrilor în serviciile secrete româneşti, barem că să fie băşcălia una completă...

• ROMÂNIA LIBERĂ

• Fostul director Maior recunoaşte că se organizau petreceri în sedii SRI, de ziua lui şi a lui Coldea

Ambasadorul George Cristian Maior a făcut această afirmaţie în timpul audierii sale la Comisia parlamentară SRI, în calitate de fost director al SRI.

Potrivit senatorului Claudiu Manda, fostul director Maior a confirmat că se organizau "petreceri în sedii ale SRI, cu ocazia Zilei Naţionale a României, a Zilei SRI, a zilei de naştere sau de nume a directorului sau a primului adjunct".

În perioada în care George Cristian Maior era director al SRI, prim-adjunctul său era generalul Florian Coldea.

De asemenea, potrivit lui Claudiu Manda, fostul director Maior ar fi confirmat că la unele dintre aceste petreceri, din sediile SRI, a participat şi şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi.

"A fost abordat un subiect legat de petrecerile sau evenimentele din sediile SRI. A confirmat aceste evenimente. Cu ocazia Zilei Naţionale a României, cu ocazia Zilei SRI sau cu ocazia zilelor de naştere sau de nume ale domniei sale sau ale domnului prim-adjunct. A confirmat lista de participanţi. Noi am mai avut în cadrul comisiei astfel de nominalizări. Toate unităţile de forţă, conducerea unităţilor de forţă din România, de la unităţi de parchet, unităţi de poliţie, unităţi de informaţii, de instanţă, conducerea din partidele politice, persoane din guvern. Unele dintre ele sunt apărute în spaţiul public ca persoane. Am reluat discuţia cu dl. Maior dacă au fost. Le-a confirmat pe acestea, spunând că unele persoane au fost mai des, altele mai rar, dar că persoanele apărute în spaţiul public se confirmă că au participat, spunând că nu este nimic rău în acest lucru - să existe şi o discuţie informală şi o întâlnire informală între oameni care au relaţii formale şi instituţionale", a declarat preşedintele Comisiei SRI, Claudiu Manda.

El a mai spus că, din declaraţiile lui George Maior a reieşit că, de regulă, veneau aceleaşi persoane la petrecerile respective.

"Nu am stat să detaliem dacă există vreo diferenţă de la un an la celălalt. Au fost câteva dintre acestea care, a spus, au venit mai rar decât celelalte, dar mi-e greu acum să vă dau nume. A spus că au fost întâlniri la K2 şi T 14 şi a fost întrebarea aceasta legată de tăierea porcului şi a spus că a fost o masă de Crăciun, şi atât, pe care a confirmat-o că a existat. Cred că a confirmat şi domnul Dragnea şi doamna Kovesi participarea la acea masă de Crăciun", a mai spus Manda.

La insistenţele jurnaliştilor despre lista persoanelor care participau la aceste evenimente, Manda a spus că s-a vorbit de şefi de instituţii, dar s-a vorbit cu nume şi prenume.

• ZIARUL FINANCIAR

• Atenţie! Se repetă istoria de acum un deceniu? Carnaval în sectorul bugetar în 2017: salarii nete mai mari cu 20% şi 20.000 de noi angajări. Creşterile de salarii din ultimul an fac statul top employer la nivel naţional

Aproape 20.000 de noi locuri de muncă au fost create anul trecut în sectorul bugetar, numărul de salariaţi de la stat ajungând în decembrie la 1,21 de milioane de angajaţi, arată datele Ministerului de Finanţe. Dintre acestea, 5.000 de joburi noi sunt exclusiv funcţionari din administraţia publică centrală şi locală, unde numărul de angajaţi a crescut de la 202.000 la 207.000 de persoane între decembrie 2016 şi decembrie 2017. Salariul mediu al funcţionarilor din administraţia publică a crescut în aceeaşi perioadă cu 20%, până la 3.700 de lei net.

"Dacă până acum nu exista această tendinţă, în ultimul an am observat că există candidaţi care au targhetat clar joburile de la stat, iar în trecut locurile de muncă din privat erau clar preferate în detrimentul celor din sectorul public. Sigur, statul a fost de-a lungul timpului top employer în unele zone ale României, însă cred că majorările salariale din ultimul an îl transformă într-un top employer la nivel naţional", a explicat Felix Toma, country manager pe România şi Bulgaria în cadrul firmei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă în regim temporar Gi Group.

Anul acesta cheltuielile cu salariile bugetarilor vor ajunge la 8,9% din PIB, în creştere faţă de nivelul de 8,3% din PIB în 2017 şi 7,5% din PIB în 2016. Prin urmare, salariile bugetarilor vor avea anul acesta cea mai ridicată pondere raportată la PIB din ultimii nouă ani.

"Toată această evoluţie repetă ceea ce s-a întâmplat în perioada 2005-2008, când de asemenea a crescut foarte mult numărul de angajaţi de la stat şi au crescut şi salariile cam cu aceleaşi motivări şi obiective politice de acum. Probabil că la un moment dat vom vedea consecinţe similare, să ne amintim de reducerile de personal, tăierile de salarii şi de condiţionalităţile impuse FMI, UE şi BM", a explicat analistul economic Aurelian Dochia.