REVISTA PRESEI 29.03.2016

• ADEVARUL

• Cât îţi ia statul din rezervor la un plin de combustibil

Un român poate cumpăra în acest moment 47 de litri de benzină cu echivalentul a 50 de euro, iar din această cantitate statul "absoarbe" aproape 28 de litri din rezervorul fiecăruia. Acest lucru este posibil deoarece 60% din preţul unui litru de benzină reprezintă taxele pe care le încasează statul, potrivit datelor Comisiei Europene. La motorină situaţia este ceva mai bună: din aceiaşi bani, un client poate cumpăra 48,1 litri, din care echivalentul a 27,7 litri sunt ai statului. Un litru de benzină costă în România 4,756 lei în medie, astfel ca statul ia 2,85 lei sub formă de taxe. La motorină, un litru costă 4,645 lei, astfel că la buget ajung 2,69 lei. Ţara noastră stă mai bine decât media Uniunii Europene, care arată că din aceeaşi sumă de 50 de euro se pot cumpăra doar 40 de litri de benzină sau 45,9 litri de motorină.

• Blestemul Sectorului 5: năravurile lui Vanghelie, copiate de Murgeanu

Traficul de influenţă şi mita au continuat să afecteze Primăria Sectorului 5 şi după arestarea şi trimiterea în judecată a lui Marian Vanghelie. "Este un sector grav afectat ca urmare a numeroaselor infracţiuni de trafic de influenţă, dări de mită exercitate de administraţia locală, fiind vorba de o «prăduire» a Sectorului 5 Bucureşti în continuare", a spus procurorul DNA în sala de judecată, atunci când a cerut arestarea lui Răzvan Murgeanu. Concret, Răzvan Murgeanu este acuzat de procurori că ar fi intervenit pe lângă un apropiat, Valentin Stănescu, director în Primăria Sectorului 5 Bucureşti, pentru a debloca suma de 8,5 milioane de lei, reprezentând plata serviciilor prestate de Antrepriza Construcţii Montaj (ACM) 4 Bucureşti SA. Pentru intervenţia sa, Murgeanu ar fi cerut un "comision" de 15.000 de euro de la Gabriela Simion-Gângoe, administratorul judiciar al ACM 4.

• Propunerea controversata a unui parlamentar: program de 10 ore/zi iar weekendul sa aibă TREI zile

Un parlamentar propune ca weekendul sa aibă trei zile, iar in restul săptămânii, angajaţii sa lucreze 10 ore pe zi. Patronatele se opun si precizează ca productivitatea muncii la noi este si aşa scăzută, comparativ cu statele Uniunii Europene. Senatorul liberal Marius Nicoară ar vrea ca săptămâna sa fie formata din patru zile lucrătoare si trei libere. Pentru asta cere modificarea Codului Muncii. Marius Nicoară, senator PNL: "Cei care au trei zile libere se duc in mini-vacante, la munte, la mare, la restaurante, in săli de jocuri... si se cheltuiesc bani. Mulţi considera ca in trei zile organismul uman se odihneşte mult mai bine si poate sa reia o noua săptămână". Daca modele de inspiraţie in legislaţia europeana nu prea găsim, alesul nostru s-a inspirat probabil din programul de lucru din parlamentul nostru.

• Siria: Miliţii înarmate de Pentagon se luptă cu cele înarmate de CIA

Miliţii siriene înarmate de părţi diferite ale maşinăriei de război americane - Pentagonul şi Agenţia Centrală de Informaţii (CIA) - au început să se lupte între ele pe câmpiile dintre oraşul asediat Alep şi graniţa turcă, scrie cotidianul "Los Angeles Times". Această situaţie evidenţiază cât de scăzut este nivelul controlului pe care îl au ofiţerii de informaţii şi strategii militari americani asupra grupărilor pe care le-au finanţat şi instruit în războiul civil început în urmă cu cinci ani, adaugă publicaţia citată. Luptele s-au intensificat în ultimele două luni, unităţi înarmate de CIA şi de Pentagon deschizând focul în mod repetat una împotriva alteia, în timp ce desfăşurau manevre pe teritoriul disputat de la periferiile nordice ale oraşului Alep, acest fapt fiind confirmat de oficiali americani şi lideri ai rebelilor.

• Petroliştii vor ca noul regim de taxare a resurselor să se aplice doar la noile exploatări

După trei ani de negocieri cu statul, petroliştii cer ca noul regim de taxare în domeniul petrolului şi gazelor să se aplice doar la noile acorduri petroliere care vor fi concesionate, urmând ca, în această situaţie, la zăcămintele aflate acum în exploatare să se aplice doar redevenţele mici din ultimii 12 ani. Concomitent, taxa pe stâlp este programată să fie eliminată din 2017, an din care ar fi desfiinţate şi taxa de 60% pe liberalizarea gazelor şi taxa pe extracţie de 0,5%, introduse în 2013. Artur Stratan, preşedintele Asociaţiei Române a Companiilor de Explorare şi Producţie Petrolieră (ROPEPCA), a declarat într-o conferinţă de presă că deja multe zăcăminte au devenit nerentabile, după scăderea abruptă a preţurilor la ţiţei, şi, din informaţiile deţinute de ROPEPCA, câteva zeci de zăcăminte ar urma să se închidă în 2016 din această cauză. Potrivit lui Stratan, statul ar urma să impună un impozit suplimentar companiilor petroliere, de 35% pe profit, însă nu se ştie momentan care este baza de calcul.

• Înapoi în colonii? - de Andrei Pleşu

Wolf Lepenies este, probabil, cel mai important sociolog german, tradus în toate limbile de mare circulaţie ale lumii (chiar şi în româneşte...), fost rector al Institutului de Studii Avansate din Berlin. Wolf Lepenies observă că mari personalităţi africane au semnalat proasta gestiune post-colonială a statelor devenite "libere". Între ei, doi cîştigători ai premiului Nobel: nigerianul Wole Soyinka şi kenianca Wangari Mathai, curajoasă activistă pentru protecţia mediului. Bekolo o spune negru pe alb: "Să fim cinstiţi. Nu ne iese. Depindem de o eventuală întoarcere a albilor." Şi: "Proiectul colonial a fost mult mai eficient decît şi-au închipuit iniţiatorii lui. Cînd a devenit indezirabil, pilotul a sărit cu paraşuta, iar cei rămaşi la manşă, crezînd că au, în sfîrşit, totul sub control, s-au dovedit incompetenţi. Nu aveau nici măcar un plan de zbor". Autonomia proaspăt obţinută a devenit "o armă politică" în mîinile unei "cleptocraţii" locale, ale unei "elite" corupte, preocupate doar de propria îmbogăţire.

• Alocaţiile pentru mame încaieră Parlamentul cu Guvernul

PSD şi PNL au bătut palma pentru susţinerea proiectului de lege pentru majorarea indemnizaţiilor de creştere a copilului. Plafonul maxim de 3.400 de lei ar urma să fie eliminat, iar indemnizaţia minimă ar creşte de la 600 de lei la peste 1.000 de lei. Guvernul spune că nu are bani în buget şi acuză partidele că urmăresc strict interese electorale.

• Fiscul scoate din nou la licitaţie 46 de apartamente ale primarului Robert Negoiţă. Preţul este redus la jumătate

Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Ilfov scoate din nou la licitaţie 46 de apartamente ale lui Robert Negoiţă, primarul Sectorului 3, dar şi peste 1.000 de locuri de parcare şi 12 spaţii situate în subsol, toate din ansamblul rezidenţial Confort City din localitatea Popeşti-Leordeni. Licitaţia va avea loc miercuri, 6 aprilie (ora 10.00), la sediul Direcţiei Finanţelor Sector 3, strada Lucreţiu Pătrăşcanu, numărul 10, preţul de pornire fiind pentru toate imobilele înscrise pe listă redus cu 50%. Anunţul licitaţiei a fost postat pe portalul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF). De exemplu, un apartament cu două camere, cu o suprafaţă utilă de 64,04 metri pătraţi, este scos la licitaţie la un preţ de pornire fără TVA de 91.900 de lei (20.600 de euro), iar unul cu trei camere, cu o suprafaţă utilă de 86,33 metri pătraţi - de 116.950 de lei (26.220 de euro).

• BANCHERUL

• Banca Transilvania dezvăluie cum a făcut profitul uriaş de 1,6 miliarde lei in urma preluării Volksbank

Banca Transilvania (BT) a obţinut anul trecut, in urma preluării Volksbank, un profit important, in valoare de 1,6 miliarde lei, care s-a adăugat câştigului de 767 milioane lei obţinut de banca din Cluj din activitatea proprie. Profitul cumulat al BT s-a ridicat astfel la 2,4 miliarde lei in 2015, ceea ce i-a permis băncii sa plătească dividende substanţiale, in valoare de 1,2 miliarde lei. Câştigul din achiziţie a fost determinat ca diferenţă intre contraprestaţia transferata (preţul de achiziţie al acţiunilor in suma de 346.907 mii lei) si valoarea justa a activelor si datoriilor Volksbank Romania S.A.

• BCR a estimat pierderi de o jumătate de miliard de lei in urma proceselor cu clienţii si ANPC

BCR a constituit anul trecut provizioane importante, in valoare de 101 milioane euro (450 milioane lei), pentru potenţiale pierderi rezultate din procesele având ca obiect clauzele abuzive intentate de clienţi, precum si de Autoritatea pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC). BCR are in prezent opt procese cu ANPC, dar pe primul dintre ele l-a câştigat in prima instanţa. Pe de alta parte, banca a avut doua procese colective cu clienţii reprezentaţi de avocatul Piperea, primul pierdut iar al doilea câştigat, ambele sentinţe fiind definitive, luate de aceeaşi instanţa, Înalta Curte de Casaţie si Justiţie.

• CURENTUL

• Freelancerul arestat la Bruxelles a fost eliberat

Parchetul federal belgian a anunţat eliberarea jurnalistului freelancer Fayçal Cheffou, bănuit a fi 'bărbatul cu pălărie' de la aeroportul Zaventem, singurul reţinut de până acum în cazul atentatelor comise pe 22 martie la Bruxelles şi soldate cu 35 de morţi şi 340 de răniţi. Acesta a refuzat să coopereze cu autorităţile şi acestea u fost obligate să-l elibereze din lipsă de probe.

• MAE ne anunţă nimic despre tezaurul României de la ruşi

MAE ne anunţă nimic printr-un comunicat al "Comisiei comune româno-ruse pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relaţiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului României depus la Moscova în timpul Primului Război Mondial. În perioada 25-26 martie 2016 a avut loc, la Sinaia (România), cea de-a IV-a sesiune a Comisiei comune româno-ruse pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relaţiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului României depus la Moscova în timpul Primului Război Mondial. Prezenta reuniune a Comisiei comune este prima întâlnire după o pauză de 10 ani, aceasta desfăşurându-se într-o atmosferă deschisă şi constructivă, marcând un nou important pas în direcţia studierii problemelor care intră în competenţa Comisiei.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Adio internet de mare viteză. Un nou proiect de lege privind antenele GSM

România va înregistra o scădere a vitezei traficului pe internet în cazul în care va fi adoptat proiectul de lege care interzice amplasarea antenelor de telefonie mobilă în apropierea şcolilor sau spitalelor, a declarat, luni, ministrul Comunicaţiilor, Marius Bostan, în cadrul unei conferinte de specialitate, potrivit News.ro. În ultimi ani au fost depuse mai multe reclamaţii depuse la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului (ANPC) în care se solicită reglementarea mai strictă a amplasării antenelor de telefonie mobilă. "Guvernul nu s-a opus dezvoltării infrastructurii necesare unui internet de mare viteză şi asta a stimulat această industrie şi de aceea a ajuns România în topul ţărilor cu internet de mare viteză, prin apariţia autostrăzilor informaţionale", a afirmat Bostan. "Acum văd că se discută despre scoaterea antenelor GSM din oraşe. Dacă acest proiect va fi adoptat, nu vom mai avea cu ce să ne lăudam", a completat el.

• Miron Mitrea, pus în libertate de Judecătoria Medgidia. Decizia nu este definitivă

Judecătoria Medgidia a dispus, ieri, punerea în libertate a lui Miron Mitrea, în urma a trei cereri de liberare condiţionată depuse in instanţă, altele decât cele două anterioare care fuseseră respinse de magistraţi. În soluţia, pe scurt, a Judecătoriei Medgidia, apărută în această seară, se menţionează : "Admite cererile reunite privind liberarea condiţionată a condamnatului MITREA MIRON TUDOR. Dispune punerea în libertate a condamnatului MITREA MIRON TUDOR, din Penitenciarul Poarta Albă, judeţ Constanţa, ... dacă nu este reţinut sau arestat în altă cauză. Cu drept la contestaţie în termen de 3 zile de la comunicare". Noile cereri au fost depuse de Miron Mitre,a la Judecătoria Medgidia, în data de 18 martie, la trei zile după ce Tribunalul Constanţa îi respinsese primele două solicitări.

• Patru recidivişti au lăsat fără frâne zeci de vagoane de marfă. Hoţii le revindeau păgubaşilor

Vagoanele de marfă din judeţul Prahova au fost ţinta unor hoţi care furau, la comandă, distribuitoare de aer de la sistemul de frânare. O reţea de care se ocupa de vânzarea de obiecte furate a fost destructurată de poliţiştii de la Transporturi. Infractorii sustrăgeau componente de la sistemul de frânare al vagoanelor. Bunurile dispărute din judeţul Prahova au ajuns şi în Bulgaria. La capătul mai multor luni de cercetări, poliţiştii Secţiei Regionale de Poliţie Transporturi (SRPT) Bucureşti şi cei de la Serviciul de Poliţie Transporturi Prahova au destructurat o adevărată reţea care se ocupa de vânzarea de obiecte furate de la vagoanele de marfă.

• Nervi în NATO: Erdogan, ţinut în şah de Obama

Administraţia americană transmite un semnal puternic aliatului său, respingând o întâlnire bilaterală la nivel înalt. Între Washington şi Ankara s-au înmulţit motivele de zâzanie. Preşedintele american a refuzat invitaţia omologului său turc de a participa la inaugurarea unei moschei în Maryland şi nu are programată nici o întâlnire cu acesta la Summitul de Securitate Nucleară de săptămâna aceasta, din Statele Unite. În locul lui Obama, Casa Albă va fi reprezentată de vicepreşedintele Joe Biden. Oficiali ai administraţiei americane au insistat că nu este vorba de "o ruptură", amintind că Obama şi Erdogan s-au întâlnit recent la summit- ul G-20 din noiembrie trecut, din Antalya şi au vorbit la telefon în februarie.

• JURNALUL NATIONAL

• Pe cine ascund procurorii în cazul primarului Onţanu

Primarul Sectorului 2 a avut doi interpuşi în tranzacţiile prin care a primit mita, spun procurorii DNA. Pe unul îl fac public: avocata Loredana Radu. Pe al doilea îl numesc "o altă persoană" sau "persoana respectivă". În referat el apare însă ca... inculpat. Un al doilea element misterios este audierea afaceristului Marius Locic. Un al treilea e legat de retrocedarea unei suprafeţe de teren de trei ori mai mare decât cea la care se face referire în dosar. Miercuri, un comunicat al DNA anunţa reţinerea lui Neculai Onţanu pentru luare de mită. Nu şi abuz în serviciu, nimic altceva. Potrivit datelor comunicate, în 2006-2007, Onţanu a acceptat promisiunea unor foloase materiale de la o persoană, beneficiar al unor drepturi litigioase (denunţător în cauză), pentru a facilita procedura de reconstituire a dreptului de proprietate asupra mai multor terenuri ce totalizau 83.500 mp, situate pe raza Sectorului 2, în conformitate cu prevederile Legii nr. 18/1991.

• Raed Arafat: Raportul Corpului de control va fi completat şi publicat în varianta definitivă

Secretarul de stat în MAI Raed Arafat a declarat luni seara la Antena 3 că discuţia pe care a avut-o la Guvern cu şeful Corpului de control al premierului, dar şi cu cei care au efectuat controlul a fost una pozitivă, în cadrul acesteia dezbătându-se mai multe aspecte. "Astăzi într-adevăr la Guvern am avut o discuţie pozitivă, au fost acolo şeful Corpului de control şi o parte din persoanele care au făcut controlul şi am dezbătut mai multe aspecte şi a rămas ideea că la acest raport urmează să se adauge anumite lucruri când se va definitiva tot. (...) Era normală o discuţie şi să dea publicităţii doar raportul definitiv după ce am finalizat şi noi discuţia cu cei care au controlat, lucru care din păcate aici nu s-a întâmplat şi a generat această situaţie", a afirmat Arafat.

• Legea care va sifona 200 de milioane de euro, cu sprijin de la Primăria Capitalei

Proprietarii care nu vor să respecte legea şi să-şi renoveze clădirile cu grad ridicat de risc seismic ar putea primi cadou 200 de milioane de euro de la stat şi cazare gratuită pe durata lucrărilor de consolidare şi renovare. Doar în Capitală s-ar cheltui 80 de milioane de euro, pentru 180 de proprietăţi private care pun în pericol vieţile locatarilor şi pe ale trecătorilor, deşi sunt în vigoare trei legi care-i obligă pe proprietari să-şi repare singuri casele. O lege din 1994 obligă proprietarii de clădiri degradate, care pun în pericol viaţa locatarilor şi a trecătorilor, să-şi repare imobilele. Mai mult, statul oferă expertiză gratuită, adică din banii celorlalţi contribuabili, apoi suma necesară pentru consolidare şi renovare, care trebuie înapoiată în cel mult 25 de ani. Dobânda este plătită de stat. Chiar şi aşa, beneficiarii refuză ajutorul şi nu sunt traşi la răspundere, deşi încalcă mai multe legi în vigoare.

• Guvernul, cu ochii pe tăierea găinilor de prin bătătură

Sacrificarea unei găini, moartea măgarului şi vânzarea căruţei vor fi consemnate în "analele electronice ale statului". Asta dacă autorităţile vor reuşi să îşi ducă la bun sfârşit planul de creare a Registrului Agricol Naţional (RAN). Sistemul ar trebui să fie online din luna septembrie, dacă toate planurile Guvernului merg şnur. Prin înfiinţarea RAN se urmăreşte o mai bună gestionare a proprietăţilor mobile şi imobile. Potrivit datelor Autorităţii Naţionale pentru Cadastru şi Publicitate Imobiliară, în prima fază s-a realizat documentul de analiză a sistemului informatic. Aceasta trebuia făcută până la 31 decembrie 2015. Faza a doua de realizare a sistemului intră pe finanţarea din programul comunitar 2014- 2020, dar deocamdată nu se ştie de pe ce măsură vor fi luaţi banii. Această fază presupune, de fapt, mai tot, de la proiectare până la implementarea sistemului informatic, iar acest lucru ar dura patru luni de la obţinerea finanţării.

• Reactorul 1 al centralei de la Cernavodă va fi oprit în luna mai pentru 50 de zile

Unitatea 1 a centralei nucleare de la Cernavodă va intra în oprire planificată în luna mai pentru aproximativ 50 de zile, cu circa 20 de zile mai mult decât durata normală a opririlor obişnuite, ca urmare a unor lucrări suplimentare de întreţinere a generatorului de aburi, a declarat, pentru News.ro, directorul general al Nuclearelectrica, Daniela Lulache. Decizia a fost luată pe baza unor analize care au arătat că lucrările efectuate în perioada opririi prelungite au ca efect îmbunătăţirea eficienţei ciclului termic, ceea ce duce la creşterea producţiei cu 1,5-2% faţă de nivelul estimat în lipsa lucrărilor.

• NATIONAL

• Băsescu joaca si cum cântă Udrea

Traian Băsescu se face ecoul Elenei Udrea, criticând si el lăsarea "denunţătorilor mafioţi" in libertate si "cu toţi banii in buzunar". " Categoric, cei ce i-au ajutat pe posibilii capi mafioţi sa fure trebuie sa-si primească pedeapsa penala pentru faptele lor. Pot fi de acord ca posibilii mafioţi pocăiţi transformaţi in denunţători sa rămână liberi pentru ca ajunşi la strâmtoare au ajutat justiţia. Resping însă ideea ca, daca un posibil cap mafiot si-a turnat propria reţea de influenta, mereu alta funcţie de guvernare, sa rămână cu sumele furate statului in baza unei înţelegeri cu procurorii DNA", a tunat si fulgerat Băsescu pe Facebook.

• Conturile UTI "explodează" odată cu atentatele teroriste!

Toate guvernele europene s-au angajat, disperate, să mărească bugetele alocate securităţii si de aceasta ocazie profita din plin cei ale căror cifre de afaceri din domeniu au explodat pur si simplu in ultimul timp. Iar cum in Romania miliardarul Tiberiu Urdăreanu aproape ca deţine monopolul pe "securitate", normal ca patronul UTI este si principalul beneficiar al alocărilor unor resurse financiare tot mai mari. Si cum la noi, ca la nimenea, iată ca, sub nasul DNA, asistam la situaţii de-a dreptul hilare cu privire atât la atribuirea acestor contracte, cat mai ales la sumele acordate. Acum pregăteşte un nou tun prin care Urdareanu, deşi plasat sub control judiciar, sa mai încaseze vreo opt milioane de euro, sub pretextul întăririi masurilor de securitate pe marea "poarta" de intrat in tara, Aeroportul Otopeni.

• Ciolos îşi baga tehnocraţii in revizie

Dacian Ciolos tace si face. O remaniere, după cum susţin sus si tare surse politice si guvernamentale. Conform zvonurilor care au răzbătut prin zidurile Palatului Victoria, premierul intenţionează sa se debaraseze de cinci piese tehnocrate. Doua dintre ele grele in orice guvern, cum ar fi miniştrii Justiţiei si Finanţelor - respectiv Raluca Pruna si Anca Paliu Dragu in acest caz concret. Daca Dragu a fost pusa pe lista neagra fara a se preciza si motivele, despre Pruna se spune ca va plăti cu funcţia declaraţiile nefericite făcute in timpul scandalului provocat de punerea la index, de către CCR, a interceptărilor făcute de SRI. Context in care Pruna a găsit de cuviinţă să caracterizeze drepturile omului drept "un lux teoretic". Lista neagra propriu-zisa este completată de miniştrii Sănătăţii, Mediului si Fondurilor Europene, adică, Patriciu Achimaş Cadariu, Cristiana Pasca Palmer si Aura Carmen Răducu.

• DNA îl caută pe Ghiţă la MAE

DNA Ploieşti umbla zi si noapte după firmele lui Sebastian Ghiţă sau ale apropiaţilor săi, care au contracte încheiate cu statul. Procurorii au solicitat, in acest sens, documente de la Ministerul de Externe. In acelaşi timp, anchetatorii descriu amănunţit cum se erija Ghiţă in stăpân al judeţului Prahova, dar si cum si cui împărţea deputatul cate o "bucăţica de putere". Documentele cerute MAE de către DNA se refera la atribuirea contractului pentru "Sistemul Informatic pentru Managementul Integrat al Serviciilor pentru Cetăţeni". Contractul de aproape şapte milioane de euro a fost atribuit in 2015 de Ministerul de Externe asocierii dintre Siveco si Expert One Research, o firma cu acţionari apropiaţi de Sebastian Ghiţă.

• PUTEREA

• În plin scandal financiar şi penal la Carpatica Asig, RA APPS şi-a asigurat maşinile la firma lui Carabulea

În plin scandal financiar, în vreme ce procurorii DIICOT îi luau cu asalt sediile şi îi reţineau directorii, Carpatica Asig, controlată de afaceristul sibian Ilie Carabulea, câştiga bani frumoşi din afacerile cu statul. Pe 21 martie, reprezentanţii controversatei companii de asigurări au încheiat un contract cu Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat (RA APPS) pentru poliţe de asigurare RCA şi CASCO destinate autoturismelor aflate în proprietate. Valoarea totală a acestora s-a ridicat la aproximativ 26 de mii de lei, sumă la care se adaugă TVA. Cu câteva zile înainte de semnarea contractului cu RA APPS, Ilie Carabulea a fost condamnat la şase ani şi jumătate de închisoare pentru dare de mită şi trafic de influenţă în aşa numitul dosar Carpatica Asig, în care fost trimis în judecată alături de Dan Radu Ruşanu, fostul şef ASF, Laura Chiţoiu, soţia fostului ministru Daniel Chiţoiu şi Marian Mârzac, ambii salariaţi ai ASF.

• PSD se poziţionează pro mega-moschee în Bucureşti

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, consideră că nu există niciun impediment în construirea unei moschei la Bucureşti, comunitatea musulmană din România fiind "veche, respectată şi moderată", informează Agerpres. "Este o decizie pe care a luat-o Guvernul României şi nimeni din Parlament, la momentul respectiv, nu a contestat-o. Vă reamintesc că sunt foarte mulţi parlamentari care sunt de origine musulmană şi sunt aleşi, am avut şi în Guvernul PSD o doamnă ministru care era din această comunitate. Nu văd niciun impediment. România este, în acest moment, o oază de stabilitate, pentru că a găsit o soluţie unică în Europa şi în această zonă a lumii de cooperare şi între religii. Comunitatea musulmană din România este veche şi este respectată şi este moderată", a spus Zgonea, la Palatul Parlamentului.

• ROMANIA LIBERA

• O autostradă scumpă sau oportunităţi ratate?

Tronsonul de autostradă Bucureşti - Ploieşti ar urma să fie legat de Capitală prin trei noduri rutiere, anunţă oficialii Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale. Dar aceasta nu este decât o mică parte din chestiunea de ansamblu, ce se defineşte prin trei cuvinte: dezvoltare economică naţională. Dacă se vor face legăturile autostrăzii Bucureşti - Ploieşti, şoferii vor ajunge repede până lângă Ploieşti, fără să mai caute în Capitală intrarea prin Şoseaua Petricani. Miezul problemei este însă tronsonul Comarnic - Braşov, unde relieful devine sofisticat tehnic. Din calcule, ar rezulta că acest tronson de 53 de kilometri ar costa circa 8,4 miliarde de euro, cum anunţase în timpul mandatului său fostul ministru al Transporturilor Ioan Rus. Dar fluxul comercial trebuie să se mişte rapid. Pentru aceasta e nevoie de Transporturi. Carpaţii sunt în prezent, cât timp strategii şi practicienii ministeriali nu edifică măcar străpungerile cu autostrăzi pe văile Oltului şi a Prahovei, o barieră naturală.

• Belgia, o mare piaţă neagră de arme

În Europa funcţionează o puternică piaţă piaţa ilegală de arme, o nebuloasă dificil de estimat. Peste un milion de arme circulau ilegal acum un deceniu pe teritoriul belgian, potrivit Institutului flamand pentru Pace. Europa crede că a reuşit să controleze armele deţinute de cetăţenii ei, pentru că, faţă de SUA, achiziţia este mai strictă. Dar amploarea achiziţiilor ilegale a devenit o preocupare pentru autorităţi, atacurile din Paris şi Bruxelles dezvăluind riscul lacunelor legislative. Belgia, sursă a majorităţii arsenalului atentatelor din Paris din ianuarie 2015 contra săptămânalului Charlie Hebdo şi a unui supermarket, a concentrat o mare parte a acestui trafic. Între 2009 şi iunie 2015, poliţia belgiană a înregistrat 1.225 cazuri de trafic ilicit, o cifră enormă pentru o ţară de 11 milioane locuitori.

• ZIARUL FINANCIAR

• Clubul celor care au depăşit miliardul de euro

Ziarul Financiar face primul clasament al companiilor miliardare în euro în 2015 pornind de la informaţiile disponibile privind afacerile. Topul poate suferi modificări pe măsură ce jucătorii îşi depun situaţiile la Finanţe. Companiile din energie domină numeric acest top, tot din acest sec­tor venind şi un nou-intrat, respectiv MOL Româ­nia. Retailul alimentar are a doua cea mai puternică prezenţă, în timp ce sectorul auto îşi revendică un singur loc, dar cel mai important, Dacia fiind din nou cea mai mare companie din România. Din "careul de aşi" al businessului din România fac parte o companie auto, Dacia, două din energie, OMV Petrom şi Rompetrol Rafinare, şi un retailer, Kaufland România. Pornind de la ritmul de creştere înregistrat de producătorul auto Automobile Dacia în primele şase luni din 2015, compania ar putea termina 2015 cu un business de 19,2 mld. lei (4,3 mld. euro). Pe rivalii de la Petrom, barilul ieftin i-a adus la un nivel de 13,9 mld. lei (3,1 mld.euro).

• UniCredit lansează o ofertă pentru minoritarii de pe vremea lui Ţiriac. Banca este evaluată la peste 700 mil. euro

UniCredit Bank România, jucător plasat pe locul cinci pe piaţa bancară locală, ar putea fi evaluată la peste 700 mil. euro dacă avem în vedere preţul oferit acţionarilor minoritari, de 17,54 euro/acţiune (78 lei/acţiune). Capitalul social statutar al UniCredit Bank România este format din 40.760.784 acţiuni. Iar acţionarii minoritari au primit o ofertă de preţ de 17,54 euro/acţiune, preţul fiind ferm, nenegociabil, potrivit unor surse apropiate discuţiilor. Persoanele fizice române au o cotă de peste 4%. Dacă luăm în considerare preţul oferit lui Ion Ţiriac pentru vânzarea participaţiei de 45% deţinută la UniCredit România, valoarea băncii ar fi mult mai mare. Valoarea tranzacţiei de achiziţie a acţiunilor deţinute de Ion Ţiriac nu a fost făcută publică. Anul trecut, apăruseră pe piaţă informaţii privind un acord între cele două părţi, suma vehiculată atunci fiind de aproximativ 700 mil. euro, ceea ce ar însemna un preţ de circa 38 euro/acţiune.

• BCR pregăteşte vânzarea unui nou portofoliu de credite neperformante de circa 500 mil. lei

BCR, cea mai mare bancă locală, se pregăteşte pentru licitaţia de vânzare a unui portofoliu de credite neperformante (NPL), pachetul în discuţie fiind de peste 500 mil. lei (peste 110 mil. euro), potrivit unor surse apropiate discuţiilor. Banca negociază cu APS vânzarea portofoliului de neperformante. Tranzacţia vine după operaţiunea Tokyo prin care la sfârşitul anului trecut, BCR a vândut un pachet de NPL-uri cu o valoare nominală de 1,2 mld. euro, cea mai mare tranzacţie de pe piaţa locală. În ultimii doi ani, BCR, controlată de grupul austriac Erste, a încercat să facă curăţenie în bilanţ şi a vândut pachete de credite neperformante de circa 2 mld. euro, însă mai are împrumuturi rele de care trebuie să scape. Banca ar mai avea de vândut împrumuturi neperformante de peste 1 mld. euro. BNR a recomandat băncilor să-şi cureţe mai repede bilanţurile pentru a putea relua creditarea.