REVISTA PRESEI 30.05.2017

• ADEVARUL

• Lansarea de pe acoperiş. Partidul Pro România, condus de Daniel Constantin, prezentat oficial

Deputatul Daniel Constantin a lansat, luni, Pro România, un partid "relaxat, născut din emoţie" în care se vor regăsi mai mulţi parlamentari din fostul ALDE. Lansarea a fost inedită, fiind făcută nu într-o sală închisă, cu oameni care stau pe scaune şi ascultă, ci pe acoperişul unui hotel din zona Caşin a Capitalei, în aer liber. "E un partid relaxat, născut din emoţie", a spus înainte de a-i invita lângă el pe alţi patru parlamentari: Sorin Câmpeanu, Eugen Durbacă (ex-PSD), Mircea Banias (ex-PNL) şi Damian Florea. Aceştia au fost prezentaţi ca feţe noi în politică, în ciuda faptului că o parte sunt vechi în Parlament sau administraţia locală.Totodată, a anunţat noi veniri în partidul "de centru, cu accente patriotică", dar care nu va fi naţionalist.

• Marea ruptură transatlantică

Cancelarul german Angela Merkel a constatat, după reuniunile NATO şi G7, la care a participat şi preşedintele SUA Donald Trump, că Europa nu se mai poate baza pe toţi aliaţii. Declaraţiile ei au avut un ecou puternic în multe cancelarii occidentale. Purtătorul de cuvânt al şefei guvernului de la Berlin a ţinut să vină cu precizări, luni, declarând că Angela Merkel este o "atlantistă din profundă convingere" şi consideră că, "pentru a menţine o relaţie sănătoasă între Germania şi SUA, trebuie semnalate disputele".

• SUA suplimentează fondurile pentru apărarea flancului estic al NATO

Administraţia Trump a propus o creştere de 1,35 miliarde de dolari a bugetului alocat de Pentagon pentru apărarea statelor din flancul estic al NATO (România, Polonia, Bulgaria, Estonia, Letonia şi Lituania) în anul fiscal 2018 faţă de cel anterior, potrivit unui document oficial al Ministerului american al Apărării . O parte din aceste fonduri urmează să fie utilizate pentru investiţii în baze militare din România. Documentul propune ca bugetul Iniţiativei Europeane de Reasigurare (European Reassurance Initiative), care constă în măsuri de reacţie la presupusele ingerinţe ruse în conflictul din estul Ucrainei, să crească de la 3,4 miliarde de dolari în acest an, la 4,7 miliarde de dolari în anul 2018.

• Autostrada Lugoj - Deva şi "blestemul Peşterii cu lilieci"

Dealul de la marginea satului Şoimuş este excavat în aceste zile pentru a face loc traseului viitoarei autostrăzi Lugoj - Deva, însă în zona Peşterii - Tunel, în care se ascund câţiva lilieci, lucrările sunt blocate. Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere caută soluţii pentru relocarea acestor vietăţi. Încă din octombrie 2014, constructorii au fost anunţaţi de compania de autostrăzi că nu mai pot lucra în zona peşterii, în fapt, o grotă de circa 20 de metri, de care nici localnicii nu aveau prea multe cunoştinţe. Reprezentanţii unui ONG ecologist au reclamat atunci că vibraţiile produse de utilajele care lucrează în zona localităţii Şoimuş deranjau liliecii din peştera de tip tunel. Reclamanţii nu au venit cu nici o dovadă în acest sens, iar în evidenţele Agenţiei pentru Protecţia Mediului Hunedoara, habitatul liliecilor nu există.

• Geoană n-a înţeles de ce a pierdut alegerile nici după 8 ani

Mircea Geoană crede că vizita nocturnă la Vântu şi hiuduielile de la Timişoara nu sunt adevăratele motive pentru care a pierdut alegerile prezidenţiale din 2009, deşi toate analizele sociologice asta au indicat. În loc să-şi asume greşelile, Geoană vede o "super-structură" care l-a împiedicat să ajungă preşedinte. Comisia parlamentară care anchetează alegerile prezidenţiale din 2009 l-a invitat din nou la audieri pe Mircea Geoană, candidatul înfrânt atunci de Traian Băsescu. Fostul lider al PSD a fost întrebat cât a contat în rezultatul alegerilor vizita la Sorin Ovidiu Vîntu. În mod ironic, întrebarea i-a fost adresată chiar de către deputatul PMP Robert Turcescu, cel care a moderat dezbaterea televizată din urmă cu opt ani.

• Jumătate din biodieselul din România este importat din Polonia, în timp ce rapiţa românească pleacă la export

România a importat anul trecut 45% din biodieselul necesar, în timp ce producţia românească de rapiţă a fost vândută către export ca materie primă, cu valoare mică pentru economie, susţin producătorii de biodiesel, care acuză Bulgaria de practici incorecte cu combustibilul polonez. Mai exact, unii operatori polonezi vând, la un preţ inechitabil, biodiesel declarat oficial ca fiind amestecat, sub mandatul unei Directive UE, cu benzină vândută pe teritoriul polonez. Bulgaria cumpără combustibil de la aceştia şi îl exportă ulterior către alte state, inclusiv în România, unde ajunge la un preţ mai mic decât cel al pieţei, în dauna fermierilor români.

• Cum vor zbura avioanele marţi, după ora 9: Romatsa dirijează o treime din curse, dar Eurocontrol stabileşte cine zboară

Eurocontrol, organismul european al dirijării traficului aerian, va stabili, după declanşarea grevei generale de către angajaţii regiei Romatsa, ce zboruri au prioritate şi cum se va desfăşura traficul aerian pe aeroporturile din România şi cel de tranzit, în condiţiile în care, conform legii, angajaţii în grevă ai Romatsa trebuie să asigure dirijarea a cel puţin o treime din curse. Reprezentanţii Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti (CNAB), care administrează cele două aeroporturi ale Capitalei - în principal aeroportul Otopeni, aeroportul Băneasa având un trafic infim - au declarat luni, pentru News.ro, că în prezent nu au date despre câte zboruri din Capitală vor fi afectate şi nici care anume sunt afectate. Greva controlorilor de trafic aerian de marţi va începe la ora 9.00 şi este declanşată pe durată nedeterminată.

• De ce a venit Putin în Franţa?

Vladimir Putin a venit în Franţa cu intenţia de a pune capăt celor cinci ani dezastruoşi de relaţii ruso-franceze din perioada preşedinţiei François Hollande şi de a deschide un nou capitol cu Emmanuel Macron, este de părere fostul traducător al lui Brejnev şi diplomat sovietic Vladimir Fedorovski, citat de "Le Point". În opinia lui Fedorovski, degradarea relaţiilor ruso-franceze a început cu decizia Franţei de a nu livra Rusiei navele de război Mistral - justificată, de fapt, de Hollande de agresiunile militare întreprinse de Moscova în Ucraina - şi a culminat cu amânarea vizitei lui Putin în Franţa. Dacă Putin nu s-a mai deplasat în octombrie anul trecut la Paris pentru inaugurarea Centrului spiritual şi cultural ortodox rus, liderul de la Kremlin a venit luni la Versailles pentru a marca 300 de ani de relaţii ruso-franceze.

• Adoptarea tacită a Legii graţierii

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, luni, că ar fi fost mai bine ca proiectul Legii graţierii să primească un vot în plenul Senatului înainte de a fi trimisă la Camera Deputaţilor, şeful statului comentând că "dacă senatorii s-au ascuns după deget, este problema lor". Legea graţierii a fost adoptată tacit pe 23 mai, însă procedura din prima Cameră se încheie oficial abia după anunţarea plenului. După ce proiectul a fost anunţat luni ca fiind adoptat tacit, el va fi transmis Camerei Deputaţilor, care este forul decizional.

• BANCHERUL

• Banca Românească si-a sfidat clienţii cu credite in franci elveţieni

Banca Românească, subsidiara locală a băncii greceşti National Bank of Greece (NBG), in prezent pe cale de a fi vândută, si-a sfidat clienţii cu credite in franci elveţieni (CHF), nefiind dispusa sa împartă cu aceştia povara cursului valutar, care le-a dublat ratele lunare, in ciuda oprobiului public si chiar a recomandărilor BNR. Banca Românească este una dintre putinele bănci cu credite in CHF, alături de Credit Europe Bank, care nu le-a oferit clienţilor un program de conversie in lei, cu o reducere a datoriei, aşa cum au procedat BT cu clienţii Volksbank, OTP Bank si mai recent Raiffeisen Bank, Bancpost si Piraeus Bank. Ultima speranţă a acestora va fi, probabil, viitorul proprietar al băncii greceşti, favorită fiind OTP Bank, care are deja propria experienţa intr-un program de conversie cu propriii clienţi, pe parcursul anului trecut, acceptată, este adevărat, de doar 70% dintre aceştia.

• COTIDIANUL

• Preşedintele pune la punct parlamentul

Preşedintele Klaus Iohannis a insistat că PSD şi-a asumat explicit, vocal şi clar Legea salarizării, deci i se pare puţin deplasată solicitarea ca el să aducă modificări acestui proiect. "PSD de la început a spus că vrea această lege. Are majoritate parlamentară, are Guvernul, deci e o lege pentru care răspunde integral şi definitiv iniţiatorul, deci PSD-ul. Cred că e bine să nu uităm acest aspect. Alţii - opoziţia, sindicatele, organizaţiile profesionale - au avut opinii pe care unii le-au spus în spaţiul public, alţii nu. Aşteptarea să modific eu ceva la lege mi se pare puţin deplasată. Dacă cei care au iniţiat-o ţin morţis să rămână aşa, aşa rămâne. Nu vreau să rămână cineva cu impresia că pe o lege asumată explicit, vocal şi clar de PSD trebuie să intervină cineva. E o aşteptare care mi se pare puţin exagerată", a explicat preşedintele Klaus Iohannis.

• Trump pune Europa în faţa unei mari alegeri

Preşedintele Donald Trump şi-a încheiat sâmbătă primul turneu internaţional. Dacă în Arabia Saudită, în Israel şi chiar la Vatican a dat impresia unei adecvări cu interlocutorii săi - regele saudit Salman bin Abdulaziz, premierul Benjamin Netanyahu şi Papa Francisc, la Bruxelles, capitala pe care în campania prezidenţială o numea "gaură împuţită", Trump i-a lăsat perplecşi pe aliaţii europeni. Nu numai că l-a îmbrâncit pe premierul Muntenegrului, stat care va adera oficial la NATO peste exact o săptămână, dar a fost şi primul preşedinte american care a refuzat să reafirme explicit angajamentul SUA pentru Articolul 5 din Tratatul NATO, în faţa aliaţilor din Europa.

• CURENTUL

• Comisia parlamentară de anchetă a alegerilor din 2009 funcţionează ca una fantomă

Spre deosebire de orice altă comisie parlamentară, pentru cea de anchetare a alegerilor din 2009 nu există o ordine de zi afişată nici pe site-ul Camerei Deputaţilor, nici pe cel al Senatului. Comisia anchetează în paralel cu cercetarea penală a parchetului general ceea ce este ilegal, aceasta funcţionând ca o entitate-fantomă: înregistrată dar cu activitate necunoscută, că doar şi firmele fantomă sunt înregistrate la ONRC, au un administrator şi asociaţi cunoscuţi dar activitatea este paralelă cu legea. Preşedintele Comisiei de anchetă, Mihai Fifor a precizat săptămâna trecută că luni va avea loc audierea lui Mircea Geoană, urmând secretarii de stat din Ministerul de Interne din 2009 - Mihai Capră, Marian Tutilescu, Dan Fătuloiu, alături de Ana Maria Pătru, fostă vicepreşedintă a AEP.

• ANAT: cu salarii de 2500 EURO lunar angajaţii Romatsa îşi bat joc de pasageri şi turişti

Greva controlorilor de trafic de la ROMATSA a declanşat un haos general în turism, pentru că abia marţi se va cunoaşte exact ce curse vor putea decola, a declarat, luni, pentru AGERPRES, Alin Burcea, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT). "Mii de turişti vor fi afectaţi de această grevă. Este un haos general, pentru că abia mâine se va şti ce curse vor putea decola. Cei de la ROMATSA îşi bat joc de pasageri şi de turişti. Mai mult, ei pun în pericol securitatea ţării. Mai ales în condiţiile în care au salarii de 2.500 de euro net pe lună per angajat", a spus Burcea. Acesta a precizat că ROMATSA ar trebui militarizată, trecută în subordinea Armatei, astfel încât să nu mai poată face grevă şi să nu afecteze securitatea ţării.

• CURIERUL NATIONAL

• ArcelorMittal, pe cale să achiziţioneze cea mai mare uzină producătoare de oţel din Europa

Este vorba de gigantul siderurgic Ilva, situat în sudul Italiei, în portul Tarente din provincia cu acelaşi nume. Oferta lui Lakshmi Mittal pare să fie preferată de Ministerul italian al Dezvoltării Economice. Guvernul italian a plasat centrul siderurgic Ilva, în 2015, sub administraţie extraordinară, iar în anul următor a deschis procedura în vederea găsirii unui client până cel mai târziu sfârşitul lunii iunie 2017. Chiar dacă sunt şi alte oferte, nu prea mult diferite de cea a lui Lakshmi Mittal, oferta acestuia este considerată de autorităţile italiene cea mai avantajoasă din punct de vedere al protejării mediului înconjurător, dar mai ales financiar. Concret, potrivit presei italiene, în preferinţa pentru gigantul indian sunt avute în vedere trei criterii: ArcelorMittal - Marcegaglia pune imediat pe masă 1,8 miliarde de euro, faţă de 1,2 miliarde cât pune concurentul.

• Ana-Maria Pătru, fosta şefă AEP, trimisă în judecată

Fosta şefă a Autorităţii Electorale Permanente, care la vremea alegerilor prezidenţiale din 2009 era vicepreşedinte al autorităţii, a transmis luni o scrisoare Comisiei de anchetă parlamentară privind turul al doilea din scrutinul prezidenţial din 2009 în care susţine că este suspect cum firma SIVECO, controlată de Irina Socol, câştigă toate licitaţiile pentru numărarea voturilor, inclusiv cele din 2009, şi că Socol ar fi apropiată de SRI. Pătru, care este trimisă în judecată de DNA pentru trei infracţiuni de trafic de influenţă şi două infracţiuni de spălare a banilor, spune că Socol este cea care a denunţat-o şi sugerează că prietenia iniţiată de Socol ar fi putut fi "rodul unei acţiuni operative".

• Comisioane bancare, anulate de instanţă

Magistraţii de la Judecătoria Craiova s-au pronunţat de curând într-un dosar privind caracterul abuziv al comisioanelor de întocmire dosar şi de administrare lunară, impuse de o bancă la acordarea unui credit ipotecar. Instanţa a obligat banca să restituie sumele de bani încasate pentru cele două comisioane până la data introducerii acţiunii (1.764 şi 6.069 de euro), fiind unul dintre puţinele procese de acest fel câştigate la Craiova. Hotărârea Judecătoriei Craiova nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel la Tribunalul Dolj.

• Kim Jong Un întinde coarda şi continuă să se joace cu rachetele

Kim Jong Un se întrece cu gluma. Coreea de Nord a lansat luni dimineaţă o nouă rachetă balistică din regiunea Wonsan de pe coasta sa de est, au anunţat autorităţile sud-coreene, citate de Reuters. Racheta ar fi zburat în jur de 450 de kilometri şi ar fi căzut în zona economică exclusivă a Japoniei din marea care îi şi poartă numele, zonă "populată" de o mulţime de nave de pescuit şi de cargo, au comunicat armata sud-coreeană şi guvernul japonez. Preşedintele sud-coreean Moon Jae-in a convocat o întâlnire de urgenţă cu oficialii săi din sistemul de securitate, pentru a discuta lansarea rachetei, care vine la numai o săptămână după ce nordul a mai testat o rachetă balistică. În paralel, primul-ministru japonez, Shinzo Abe, a condamnat lansarea, pe care a considerat-o ca o provocare.

• Monitorul Oficial va putea fi citit online gratuit, fără restricţie de timp, de la 1 iunie

Părţile I şi II ale variantei online a Monitorului Oficial vor putea fi citite online gratuit, în mod permanent, nu doar timp de zece zile de la apariţia numerelor în publicaţie, arată un act normativ care va intra în vigoare de la 1 iunie 2017, scrie avocatnet.ro. Toate actele normative adoptate de autorităţi (Parlament, Guvern, ministere etc.) care apar în prima parte şi stenogramele şedinţelor parlamentare care apar în partea a II-a vor putea fi citite online gratuit, aşa cum reiese din Legea nr.195/2016 pentru modificarea Legii nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României. Pe de altă parte, toate cele şapte părţi ale Monitorului Oficial al României vor fi disponibile contra cost în varianta tipărită.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Dosarele cu fonduri europene ale Ministerului Dezvoltării erau arhivate la firma al cărei depozit a ars

Ultimele informaţii legate de misteriosul incendiu în care a ars depozitul de arhivare al Global Archive Management arată că apelul la 112 a fost făcut cu întârziere, după ce flăcările au cuprins dosarele din interiorul halei, situată în comuna Dărăşti-Ilfov. "Evenimentul zilei" a aflat că, pe lângă actele unor bănci şi societăţi de asigurări, în depozitele firmei se află documente de la Ministerul Dezvoltării, care a arhivat dosare cu banii cheltuiţi din fonduri europene. Pe lista instituţiilor de stat care au încheiat contracte cu firma se mai află Forţele de Muncă Ilfov, Teatrul Evreiesc, dar şi autorităţi subordonate unor primării de sector din Bucureşti şi judeţul Ilfov.

• Dosarul lui Orban pune DNA în dificultate

Noi informaţii legate de condamnarea şi achitarea lui Ludovic Orban au fost publicate recent pe luju.ro. Denunţătorul acestuia, omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu, este descris ca un agent provocator conform motivării sentinţei prin care judecătorii Cristina Arghir şi Daniel Grădinaru, de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, au dispus achitarea politicianului. ICCJ sustine ca nu exista nicio proba care sa ateste ca Orban si-ar fi folosit influenta chiar si aluziv, dimpotriva denuntatorul fiind cel care a initiat discutiile si care a insistat sa se intalneasca cu Ludovic Orban.

• Ana Maria Pătru anunţă că are înregistrări explozive despre alegerile din 2009

Ana-Maria Pătru, fosta şefă a Autărităţii Electorale Permanente,a trimis o scrisoare incendiară Comisiei de anchetă care vizează alegerile prezidenţiale din 2009. În scrisoare, Pătru afirmă că fostul preşedinte Siveco România, Irina Socol, condamnată definitiv de Curtea de Apel Bucureşti, la doi ani şi şase luni de închisoare cu executare, în dosarul în care este acuzată de evaziune fiscală în domeniul comercializării de programe informatice, a câştigat aproape toate licitaţiile "privind softurile de numărare şi transmitere a datelor către AEP", inclusiv la alegerile din 2009. Pătru vorbeşte şi despre o implicare a SRI, prin compania Siveco.

• JURNALUL NATIONAL

• Război în instanţă pentru 700 de lei între doi milionari în euro

Firma lui Gheorghe Stelian, zis "Stelu", care a preluat, în urmă cu şase ani, de la stat, Complexul Hotelier Mamaia, este executată silit de o firmă controlată de un fost deputat al Partidului Social Democrat, Eduard Stelian Martin, pentru datorii la serviciile de salubritate prestate. Este vorba despre o sumă care nu depăşeşte cu mult 2.000 de lei, în condiţiile în care ambele entităţi implicate în acest proces au derulat afaceri controversate de milioane de euro, în ultimii ani. Pe de o parte, Stelu este implicat în business-urile cuplului Udrea-Cocoş şi în despăgubiri de zeci de milioane de euro de la ANRP şi, pe de altă parte, firma de salubritate a fostului deputat, ca şi acesta în persoană, este trimisă în judecată pentru mită la Primăria Constanţei de şapte milioane de euro.

• Ministrul Transporturilor: Intenţionez să trimit Corpul de control la ROMATSA

Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, a anunţat luni că va trimite Corpul de control la ROMATSA (Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian) pentru o clarificare a tuturor aspectelor semnalate în presă în ultima perioadă. Întrebat dacă acest control va viza şi angajările în cadrul ROMATSA, ministrul Transporturilor a răspuns: "Categoric, va viza şi acest aspect controlul pe care îl voi trimite la ROMATSA", a mai spus ministrul Transporturilor.

• Constanţa: A fost demarată construcţia singurului terminal de cereale pentru nave de peste 120.000 tone

Compania Comvex S. A, ce deţine în Portul Constanţa cel mai mare terminal pentru manipularea mărfurilor solide în vrac din bazinul Mării Negre, a început, luni, construirea unui terminal de cereale în dana 80 unde vor putea fi operate la cheu nave de peste 120.000 tdw. În cadrul festivităţii de lansare în execuţie a noului proiect investiţional, al cărui beneficiar este Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime (CNPM) Constanţa S. A, organizată luni în Dana 80, directorul general al Comvex S. A, ing. Viorel Panait, a declarat că noua investiţie, în valoare de 50,7 milioane euro, oferă avantaje tuturor operatorilor specializaţi de pe platforma portuară şi că din acest punct de vedere va putea fi considerată o investiţie publică.

• IFN-urile fură clienţii băncilor. Creditează şi microfirmele

Băncile au acordat pe parcursul anului trecut credite în valoare de 38 miliarde lei, dar acestea s-au îndreptat majoritar către populaţie şi marile companii şi foarte puţin către firmele mici şi mijlocii. Dintr-o sută de firme mici şi mijlocii, numai 14 au aplicat pentru credite şi au primit integral sumele solicitate în perioada aprilie-septembrie 2016, faţă de 41 la sută în cazul corporaţiilor. În schimb, instituţiile financiare nebancare, aşa numitele IFN-uri, sunt mai permisive şi dau mult mai uşor credite microfirmelor.

• Un bucureştean câştigă într-o lună cât un vasluian în şase

Produsul Intern Brut (PIB) al României a ajuns anul trecut la aproape 761,5 miliarde de lei, întregistrând o creştere de 4,8% comparativ cu anul 2015. La nivel naţional, cele mai mari creşteri ale PIB-ului s-au înregistrat în judeţele Maramureş, Cluj şi Alba, în timp ce la coada clasamentului găsim judeţele Călăraşi, Brăila, Sălaj şi Gorj. Exprimat în euro, la un curs mediu de 4,5 lei/euro, PIB-ul României a fost de 169,2 miliarde de euro, ceea ce a însemnat circa 8.600 de euro/cap de locuitor. În condiţiile în care anul trecut venitul mediu pe cap de locuitor a fost de 8.600 de euro, statistica arată că un venit peste media naţională s-a înregistrat doar în şapte judeţe şi în Bucureşti. Pe primul loc, la mare distanţă s-a situat Bucureştiul, cu un venit pe cap de locuitor de 22.878 euro. În topul celor mai sărace zone din ţară figurează judeţele Vaslui, cu un venit 3.882 euro/locuitor,

• NATIONAL

• Forţele speciale, trimise la groapa cu nisip!

Suntem prima tară europeană care ne-am mărit contribuţia la doi la suta din PIB. De asemenea, in timp ce Administraţia Trump anunţa că ar putea mari considerabil bugetul pentru apărarea flancului estic al Alianţei Nord-Atlantice in fata unei posibile agresiuni ruseşti, pe teritoriul României vor avea loc unele dintre cele mai ample operaţiuni militare comune ale forţelor NATO. Dar, in acelaşi timp, suntem la un pas să ne trimitem militarii din trupele speciale sa efectueze antrenamentele speciale de paraşutism la groapa de nisip, că noi avioane sau elicoptere care să se preteze pentru îndeplinirea unor asemenea misiuni nu prea mai avem, cu toate măririle de buget.

• Alerta NASA: Pământul va fi lovit de o furtuna solară nimicitoare

Oamenii de ştiinţa trag un semnal de alarmă către toate guvernele lumii să înceapă pregătirile pentru a preîntâmpina haosul generat de un tsunami solar. Deşi cercetătorii NASA recunosc că nu se ştie cu exactitate când se va produce această furtună solară extrem de puternică, aceştia avertizează că acest lucru este iminent. Practic, întreaga infrastructura mondiala va fi devastată, de la electricitate la telecomunicaţii, internet, transporturi aeriene si orice alt sistem care se bazează pe curent. Cea mai puternica furtună solară din istoria omenirii a avut loc in 1859, când aurorele boreale au fost văzute in întreaga lume. Daca o furtună de amploarea celei de atunci ar lovi acum Terra, ar costa economia mondiala 2.000 de miliarde de dolari, ar cauza pagube de o amploare deosebită si ne-ar trebui cel puţin 10 ani să ne revenim.

• PUTEREA

• Ministrul Muncii anunţă SCHIMBAREA: Legea Salarizării s-ar putea amâna

Chiar dacă avansase termenul de 1 iulie 2017 pentru punerea în aplicare a Legii Salarizării, acum ministrul Muncii, Lia Olguta Vasilescu vine cu un nou termen probabil. "Ce plan de rezerva ar putea fi, daca Iohannis e nemultumit, sper ca parlamentul sa o treca din nou prin plen si comisii, daca nu se poate de la 1 iulie, atunci de la 1 aug, nu vad de ce sa fie nemultumit Iohannis. Inteleg ca e nemultumit de administratia locala" a declarat Lia Olguta Vasilescu la finalul dezbaterilor de la comisia de munca, luni seara. Chiar dacă ministrul muncii, Lia Olguţa Vasilescu şi-a exprimat de mai multe ori temerile că şeful statului va întoarce legea parlamentarilor, Iohannis a declarat că nu intenţionează să modifice nimic, că răspunderea aparţine în totalitate PSD-ului.

• BĂSESCU îi dă lecţii cancelarului german: "Nu, doamnă Merkel! TRUMP are dreptate!"

Fostul preşedinte Traian Băsescu a scris, luni, pe Facebook, că a văzut declaraţiile cancelarului german Angela Merkel cu privire la relaţia dintre Europa şi America, dar nu îi împărtăşeşte punctul de vedere, senatorul PMP declarându-se de acord cu preşedintele SUA, Donald Trump. "Nu, doamnă Merkel! Trump are dreptate. America s-a săturat să aloce 5,5 % din PIB pentru a face faţă ameninţărilor militare ale Coreei de Nord, Iranului, ISIS, etc., să ţină deschise şi în siguranţă liniile maritime, să ţină piept agresivităţii lui Putin. În acest timp, noi, Uniunea Europeană Socială, alocăm doar puţin peste 1% pentru cheltuielile militare. America are dreptate să ne avertizeze că securitatea costă şi că nu ne respectăm obligaţiile de state membre NATO, lăsând mare parte din sarcina propriei noastre apărări pe spinarea contribuabilului american", a susţinut Traian Băsescu.

• ROMANIA LIBERA

• Pompierii şi-au achiziţionat maşini de 40 milioane de euro de la foştii şefi

Cât au fost ofiţeri activi, au decis ce echipamente cumpără Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU). De când sunt rezervişti, decid ce-i vând Inspectoratului. Este vorba de generalul de brigadă (r) Aurelian Niţă şi colonelul (r) Costică Girip, care au câştigat un contract de aproximativ 40.000.000 euro de la IGSU. Prin intermediul unei companii la care sunt asociaţi. Pentru cele 40 de milioane de euro, firma lui Niţă şi Girip va livra 80 de autospeciale pentru pompieri. Cei doi militari rezervişti au deţinut funcţii de conducere chiar la Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă: generalul Niţă a fost şeful Direcţiei de Logistică din IGSU, iar colonelul Girip a fost locţiitor la ISU Bucureşti.

• Arhiva Astra Asigurări a fost stocată în 2015 la firma al cărei depozit a ars zilele trecute!

Informaţia publicată în exclusivitate de România liberă, potrivit căreia arhiva Astra ar putea fi afectată de incendiul izbucnit vineri în localitatea Dărăşti din judeţul Ilfov, a fost contestată vehement de reprezentanţii KPMG, lichidatorul judiciar al fostei companii româneşti de asigurări. Aceştia au dat publicităţii un comunicat în care susţin că "Astra nu a avut şi nu are încheiat un contract de prestări servicii arhivistice cu Societatea Global Archive Management (GAM)". Este vorba de firma căreia îi aparţine depozitul din Dărăşti, distrus în mare parte în urma incendiului care nu a fost încă stins până luni după-amiază. Această afirmaţie categorică a reprezentanţilor KPMG este însă o minciună, după cum rezultă din documentele intrate în posesia redacţiei RL.

• ZIARUL FINANCIAR

• Deşi băncile din România sunt printre cele mai profitabile din Europa, eficienţa bancherilor este foarte redusă

Eficienţa personalului bancar românesc este încă redusă, în contextul unui grad de intermediere financiară scăzut, un angajat bancar gestionând în medie 1,7 mil. euro, faţă de 15,1 mil. euro la nivelul Uniunii Europene, se arată în cel mai recent Raport asupra stabilităţii financiare realizat de BNR. Banca centrală susţine, totuşi, că în ultimii nouă ani, activele raportate la angajat au crescut treptat, de la 1,2 mil. euro/angajat în decembrie 2008, atât pe fondul majorării activelor băncilor, cât şi în urma reducerii numărului de angajaţi, îmbunătăţind eficienţa. Creşterea intermedierii financiare pe baze sustenabile, utilizarea beneficiilor tehnologiei, precum şi pregătirea continuă a personalului ar fi câteva soluţii indicate de BNR pentru îmbunătăţirea eficienţei angajaţilor bancari în vederea atingerii obiectivelor de profitabilitate ale sectorului bancar.

• Semnal de alarmă dat de patronate: Legea salarizării va determina o migraţie a forţei de muncă din sectorul privat în sectorul public

Legea salarizării bugetarilor, aflată în prezent în discuţii în Parlament, va conduce la o accentuare a migraţiei angajaţilor de la privat la stat pe fondul salariilor mai mari, spun reprezentanţii Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR). "Când vorbim de legea salarizării, trebuie să avem în vedere şi impactul asupra sectorului privat. Salariile în sectorul bugetar sunt mult mai mari decât media pe economie şi decât în sectorul privat, lucru care va determina o migraţie a forţei de muncă din sectorul privat în sectorul de stat. Lumea va merge acolo unde va fi mai bine plătită. Să nu uităm că valoarea adăugată se creează în sectorul privat, nu în sectorul bugetar", a spus Ovidiu Nicolescu, preşedinte onorific al CNIPMMR.

• Cea mai mare cooperativă agricolă din ţară are afaceri de 80 milioane lei

Cooperativa agricolă Dobrogea Sud a tranzacţionat anul trecut 100.000 de tone de grâu, orz, porumb, floarea-soarelui şi rapiţă, recoltate de pe o suprafaţă de 20.000 de hectare din judeţul Constanţa, cât lucrează împre­ună cei 42 de membri ai cooperativei. Anul trecut, Dobrogea Sud a ajuns la vânzări de 80,5 mil. lei (17,9 mil. euro), în creştere cu 15% faţă de anul precedent, potrivit datelor publice. Principalele avantaje ale asocierii în cooperative este obţinerea unui preţ mai bun de valorificare a cerealelor şi oleaginoaselor, precum şi achiziţia de materii prime agricole necesare cultivării pământului la preţuri mai bune faţă de cât ar fi reuşit un fermier să obţină individual. Doar 1% din totalul producătorilor agricoli din România au înţeles avantajele economice de a se organiza în cooperative, conform statisticilor oficiale.