REVISTA PRESEI 30.06.2016

• ADEVARUL

• Scoţia încearcă să rămână în UE

Premierul Scoţiei, Nicola Sturgeon, s-a deplasat, miercuri, la Bruxelles, într-o vizită neanunţată, pentru a discuta cu liderii UE despre posibilitatea ca ţara sa să rămână în spaţiul comunitar. Ea a avut întrevederi cu preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz şi cu şeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Şefa executivului scoţian a avut o întâlnire privată şi cu premierul din Gibraltar, Fabian Picardo, pentru a explora posibilităţi de rămânere a acestor regiuni în UE şi au evocat posibilitatea ca şi Irlanda de Nord să se li se alăture. Spania, care se confruntă cu ameninţarea independenţei regiunii Catalonia, se opune oricăror negocieri între Uniunea Europeană şi Scoţia, a anunţat, ieri, la Bruxelles, premierul spaniol Mariano Rajoy.

• Kerry nu crede în Brexit

Secretarul de stat american, John Kerry, care s-a deplasat, marţi, la Bruxelles şi Londra, a declarat că ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, în favoarea căreia britanicii au votat săptămâna trecută, ar putea să nu aibă loc niciodată, adăugând că Londra nu se grăbeşte să plece. "David Cameron se simte incapabil să înceapă să negocieze un lucru în care nu crede şi despre care nu are nicio idee cum o să meargă" , a spus şeful diplomaţiei americane. Întrebat în legătură cu eventualitatea ca decizia de a părăsi UE să fie în cele din urmă răsturnată, John Kerry a precizat: "Cred că există o serie de mijloace".

• Statele Unite ale Europei? Cum se va schimba Uniunea Europeană după Brexit

"Pentru a avea viitor, UE trebuie să se transforme", acesta a fost mesajul analiştilor din cele mai influente think-tankuri de la Bruxelles către politicienii europeni după Brexit. Avântul reformator care i-a cuprins şi pe parlamentarii europeni a fost tăiat de Consiliul European care a stabilit: "nicio reformă în afara Tratatelor", deci planul transformării UE într-un super-stat rămâne doar o idee. Cel puţin deocamdată. Si, cu siguranţă, s-au risipit ultimele speranţe ale optimiştilor care credeau că este posibil ca Parlamentul Marii Britanii să nu ratifice referendumul: "Nu văd nicio posibilitate de a întoarce acest rezultat. Ar fi bine să acceptăm această realitate. E timpul să vedem lucrurile aşa cum sunt, să nu confundăm dorinţele cu realitatea", a concluzionat, aseară, cancelarul german Angela Merkel.

• Cum va arăta noua lege a salarizării bugetare

Legea salarizării bugetarilor are un impact de 28 de miliarde de lei dacă se ia în calcul varianta care "rezolvă lucrurile" sau de 10-14 miliarde de lei dacă se restrâng cheltuielile, ceea ce înseamnă că va putea fi implementată în patru-cinci ani de la adoptare, a declarat, la Adevărul Live, Dragoş Pîslaru, ministrul Muncii. Oficialul a mai spus că proiectul legii va fi finalizat până la sfârşitul acestui an dacă se păstrează echivalările actuale între categoriile de bugetari şi că s-ar deschide o "Cutie a Pandorei" dacă se va aduce în dezbatere unde se va situa "profesorul faţă de doctor, poliţist sau judecător". Pîslaru a mai spus că, dacă se ia totul de la zero şi nu se respectă actualele criterii de echivalare între diversele categorii de bugetari, atunci legea nu va putea fi definitivată în acest an.

• Consecvent în corupţie. Fenechiu a continuat să ia şpagă şi după prima condamnare în "Transformatorul"

Relu Fenechiu este acuzat că a cerut şi a primit şpagă când ocupa fotoliu de ministru în Guvernul României. În acelaşi timp, el se ducea şi la procesul său de la Curtea Supremă, unde susţinea că eforturile sale de la Transporturi sunt pentru "stârpirea flagelului" numit corupţie. Potrivit DNA, care îl acuză de trafic de influenţă şi de spălare de bani, în perioada decembrie 2012- august 2013, Fenechiu ar fi primit şpagă suma de 620.000 de euro. Banii primiţi de fostul ministru reprezentau un comision de 15% din valoarea a două contracte publice câştigate de Siveco România, promovate de Ministerul Justiţiei şi Antibiotice SA Iaşi. Siveco a virat în conturile Profile Business Consulting banii, în baza a cinci ordine de plată. Ultima plată s-a făcut pe 28 august 2013. Astfel, Fenechiu ar fi primit şpagă şi după condamnarea, din iulie 2013, din dosarul "Transformatorul".

• Victor Ponta şi-a plagiat teza de doctorat: verdict al Comisiei Tehnice din cadrul Consiliului de atestare a titlurilor universitare

Fostul premier Victor Viorel Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat, arată Comisia Tehnică din cadrul Consiliului Naţional de Atestare a Diplomelor (CNATDCU), potrivit Mediafax. Rezoluţia va fi supusă dezbaterii joi în cadrul Consiliului General al CNATDCU. Surse din cadrul Ministerului Educaţiei au declarat pentru Mediafax că analiza sub suspiciunea de plagiat a tezei de doctorat semnată de Victor Ponta a fost finalizată, iar verdictul este că fostul premier a plagiat. Totodată, potrivit sursei citate, Comisia Tehnică a recomandat retragerea titlului de doctor al fostului ministru. Potrivit Mediafax, raportul Comisiei Tehnice a fost prezentat Comisiei Juridice din cadrul CNADTCU, care ulterior a fost înaintat preşedintelui instituţiei.

• CIA a plătit României milioane de dolari pentru a găzdui închisori secrete, acuză avocata lui Abd al-Rahim Al Nashiri

Agenţia Centrală americană de Informaţii a plătit României "milioane de dolari" pentru a găzdui închisori secrete, a afirmat o avocată miercuri, în prima zi a audierilor de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), unde România este acuzată că a permis CIA să tortureze pe teritoriul său suspecţi de terorism în cadrul unui program secret de extrădări în timpul preşedinţiei lui George W. Bush, relatează The Associated Press. Amrit Singh a declarat la CEDO că închisori CIA au funcţionat în România din 2003 şi până în 2005, cu "încuviinţarea şi complicitatea" Guvernului de la Bucureşti, acuzaţii pe care autorităţile române le resping. Reprezentanta Guvernului român Catrinel Brumar i-a replicat că este nevoie de mai mult decât de nişte "ponturi şi speculaţii pentru a stabili responsabilităţile statului". Ea a adăugat că o anchetă este în curs.

• Sebastian Ghiţă a fost trimis în judecată pentru dare de mită, cumpărare de influenţă, spălare a banilor şi şantaj

Deputatul Sebastian Ghiţă a fost trimis ieri în judecată pentru două infracţiuni de dare de mită, cumpărare de influenţă, spălare de bani, şantaj şi două infracţiuni de folosire de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii. Cazul se va judeca la Curtea Supremă. În acelaşi dosar au mai fost trimişi în judecată, în stare de arest Liviu Tudose, fost procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, Viorel Dosaru - fost şef al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Prahova, Constantin Ispas - ofiţer de poliţie şi, sub control judiciar, fostul procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, Aurelian Mihăilă.

• BANCHERUL

• Sefii Eximbank si CEC Bank au cele mai mari salarii dintre angajatii firmelor de stat

Traian Halalai, preşedinte şi membru executiv al Consiliului de Administraţie al Eximbank, este cel bine plătit reprezentant al statului într-o structură de conducere, cu un venit lunar de 137.585 lei brut (peste 30.400 euro/lună la cursul BNR din 29 iunie - n.r.), potrivit unui document publicat miercuri pe site-ul Ministerului pentru Consultare Publică şi Dialog Civic. Pe locul al doilea în topul menţionat se află Radu Graţian Gheţea, preşedintele CA al CEC Bank şi preşedinte al băncii, cu o remuneraţie de 121.424 lei brut pe lună, fiind urmat de Andrei Liviu Stamatian, prim-vicepreşedinte şi membru executiv al CA CEC Bank, cu 83.832 lei brut lunar, şi de Florian Raimund Kubinschi şi Paul Ichim, membrii executivi în CA Eximbank, care primesc lunar fiecare 72.598 lei brut. Mihaela Lucica Popa şi Gheorghe Carabasan, vicepreşedinţi şi membri executivi în CA CEC Bank încasează lunar un venit brut de 62.075 lei, iar Mirela Iovu, vicepreşedinte CEC Bank 60.153 lei.

• Cum îşi împart băncile piaţa creditării în funcţie de tipul clienţilor

Cea mai mare banca de retail, respectiv cu cele mai multe credite pentru persoanele fizice, rămâne BCR, liderul pieţei bancare, cu un volum total de împrumuturi in valoare de 20,7 miliarde lei la finalul anului 2015, rezultă din datele publicate de bancă. BCR este urmată, in ordine, de BRD, BT si Raiffeisen, fiecare cu volume de credite de peste 10 miliarde de lei acordate persoanelor fizice. Cele patru bănci sunt lideri detaşaţi pe piaţa creditării persoanelor fizice, ele fiind urmate, la mare distantă, de UniCredit si CEC Bank, ocupantele următoarelor poziţii, 5 si 6, in topul băncilor după volumul total de active. UniCredit este o bancă axată tradiţional pe servicii pentru companii, in timp ce CEC Bank s-a concentrat in ultimii ani pe creditarea IMM-urilor si a agriculturii. De altfel, CEC Bank deţine cel mai mare volum de finanţări acordate agriculturii, cu 1,6 miliarde lei in stoc.

• CURENTUL

• S-a confirmat: Ponta e consilierul lui Erdogan

În luna noiembrie 2015, Curentul anunţa că "Victor Ponta va pleca în Turcia pentru a fi consilierul preşedintelui turc Recep Erdogan pe probleme de integrare a Turciei în UE, având un salariu de 100.000 de dolari pe lună. Aceasta să fie răsplata pentru acordarea pământului românesc al Brâncovenilor, Turciei pentru construirea unei mega-moschei? S-a chinuit Imperiul Otoman sute de ani să zidească moschee pe pământ românesc şi n-a reuşit. Acum dintr-un pix a obţinut. Victor Ponta nu a putut fi contactat pentru confirmare sau infirmare." iar pe 26 octombrie, Curentul a dezvăluit că Victor Ponta a fost în Turcia pentru negocieri. Acum se confirmă informaţia: Antena 3 anunţă că "fostul premier Victor Ponta este consilier onorific al preşedintelui Turciei, Recep Tayyip Erdogan, potrivit unor surse. Victor Ponta l-ar consilia pe preşedintele turc pe probleme europene, de Relaţii cu UE. Informaţia nu a fost confirmată încă de Victor Ponta.

• Guvernul anunţă că a scos inspectorii sanitari de sub presiunea politică locală

Structurile locale de inspecţie sanitară vor fi readuse în coordonarea Inspecţiei Sanitare din Ministerul Sănătăţii, a decis Guvernul, prin OUG, invocând nevoia de a asigura astfel independenţa inspectorilor, supuşi adesea unor presiuni politice, dar şi rolul IS în domenii precum produsele biocide. "Măsura reprezintă o revenire la normalitate şi o reaşezare a controlului din sistemul sanitar între priorităţile actului guvernamental. Astfel, Executivul va asigura un control constant, eficient şi coordonat pentru siguranţa populaţiei şi respectarea normelor legale din domeniul sănătăţii", se spune în comunicatul Executivului.

• CURIERUL NATIONAL

• Noi reguli pentru plata gazelor

Clienţii cu venituri reduse vor plăti doar cât au consumat efectiv. Întreruperea furnizării gazelor se va face doar cu preaviz, existând posibilitatea negocierii unui plan de eşalonare. Facturile vor conţine un set de informaţii menite să le explice consumatorilor cum este calculat consumul şi cât trebuie să plătească. Comitetul de reglementare al ANRE a aprobat un ordin prin care înlocuieşte vechiul regulament de furnizare a gazelor naturale la clienţii finali.

• Teroriştii de la Istanbul s-au detonat după ce au fost somaţi de ofiţerii de securitate

Un bilanţ provizoriu arată că în atacul de la aeroportul Ataturk din Istanbul au murit 41 de persoane, iar alte aproximativ 239 de persoane au fost rănite. În legătură cu atacul propriu-zis, se pare că cei trei atacatori care s-au detonat nu au trecut ca prin brânză de forţele de securitate. Concret, cei trei au fost reperaţi de forţele de securitate turce iar, în momentul în care au fost somaţi, au deschis focul (cu pistoalele mitralieră AKM) şi apoi s-au aruncat în aer într-o succesiune rapidă, în jurul orei locale 21:20. Atacurile au avut loc în apropierea punctelor de control la intrarea în terminalul de Sosiri al aeroportului. Niciunul dintre atacatori nu a trecut prin controale de securitate, potrivit unui oficial turc, care a cerut anonimatul. El a declarat că doi dintre ei au detonat vestele explozive în terminalul Sosiri, iar un al treilea într-o parcare din apropiere.

• Corpul de control al premierului: Dacă o companie de stat nu aduce fonduri la buget, trebuie desfiinţată

Companiile de stat trebuie să devină o sursă de venit pentru bugetul de stat, nu doar pentru angajaţii acestora sau pentru companiile private care lucrează cu ele, arată Corpul de control al premierului, într-o postare pe Facebook. În cazul în care o companie de stat nu face altceva decât să administreze fonduri de la buget, atunci aceasta "va trebui să fie desfiinţată sau să fie transformată în instituţie publică". Dacă directorii sau administratorii nu-şi fac treaba şi nu-şi ating indicatorii, le scade salariul proporţional cu gradul de neîndeplinire a indicatorilor. Se pun termene până la care se evaluează performanţele, nu la buna discreţie a AGA.

• EVENIMENTUL ZILEI

• EVZ somează Ministerul Sănătăţii: Spuneţi adevărul!

Infecţiile în spitale au explodat! - Scandalul Hexi Pharma a declanşat o situaţie fără precedent. Ieri, mesajul unui medic, disperat de actuala situaţie, a ajuns la EVZ. Efectele Scandalului Hexi Pharma sau management defectuos? Orice explicaţie poate fi valabilă, dar acesta nu este singurul doctor care a relatat situaţia. În mod ciudat, autorităţile nu dau semne că ar fi impresionate de semnalele venite din sistemul medical, cu toate că o criză fără precedent pare să se fi declanşat în sistemul medical românesc, odată cu scandalul Hexi Pharma. Evenimentul Zilei cere autorităţilor medicale, Ministerului Sănătăţii, managerilor de spitale şi medicilor, să aibă curajul şi să aducă noi elemente privind situaţia din spitalele româneşti

• Ţara care a REFUZAT de două ori intrarea în UE, dar care are acces la zona economică europeană

Populaţia Norvegiei a votat de două ori împotriva aderării la UE în cadrul unor referendumuri organizate în 1972 şi 1994, însă plăteşte o sumă importantă, inclusiv României, ca să aibă acces la piaţa comună a Uniunii Europene. Norvegia nu este membră a blocului comunitar, dar face parte din zona economică europeană. Cea mai importantă legătură a Norvegiei cu Uniunea Europeană o constituie Acordul privind Spaţiul Economic European (Acordul SEE) , care a intrat în vigoare în 1994. Acordul permite Norvegiei şi celorlalte ţări SEE să participle la piaţa internă UE. Aceasta presupune faptul că în zonele incluse în Acordul SEE, cetăţenii şi firmele norvegiene beneficiază de acelaşi tratament ca şi cele din statele membre UE, pe întreg teritoriul inclus în Acord.

• Comoara ascunsă a turismului românesc

Colibiţa, un sat-staţiune, în comuna Bistriţa Bârgăului din judeţul Bistriţa-Năsăud (Transilvania), este o staţiune cu plaje artificiale la 900 de metri altitudine, considerată pe bună dreptate una dintre comorile României, însă foarte puţin promovată. Astăzi, sunt căutate soluţii pentru creşterea numărului locurilor de cazare. Aici, aerul este atât de pur încât poveştile celor care s-au vindecat de tuberculoză sunt cât se poate de reale, fiind confirmate astăzi de autorităţile locale. "În urma studiului de aer a rezultat că valoarea concentraţiei maxime de ozon măsurată în Colibiţa este de 90 micrograme/m3. Valoarea medie în România este de 72,6 micrograme/m3. O concentraţie asemănătoare de ozon în aer şi un aer la fel de pur se mai găseşte în Soveja (Vrancea). Aceste cote sunt similare cu cele din Alpi", a declarat preşedintele Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, Emil Radu Moldovan.

• JURNALUL NATIONAL

• Kovesi, vânătorul de corupţie: "Eu stabilesc priorităţile!"

Într-un amplu interviu pentru Der Spiegel, şefa DNA dezvăluie că sistemul de sănătate, achiziţiile publice şi deturnarea fondurilor europene au devenit principalele ţinte ale procurorilor din Ştirbei Vodă. Jurnaliştii nemţi o descriu pe Kovesi drept "vânătorul suprem al corupţiei". "Politicienii români tremură în faţa acestei femei" - este titlul interviului acordat de Codruţa Kovesi publicaţiei germane Der Spiegel. Nemţii au întrebat-o pe şefa DNA care este contribuţia sa în dosarele de corupţie anchetate de procurori. "Contribuţia mea a fost exclusiv cea a managerului. Nu instrumentez dosare. Eu organizez activitatea DNA şi stabilesc priorităţile. Priorităţi sunt corupţia în sistemul de sănătate, la achiziţiile publice şi frauda la acordarea cu fonduri europene. Cel mai important rol al meu este, poate, să-mi apăr colegii de presiuni şi interferenţele din exterior în activatea. Dar anchetele sunt meritul procurorilor", le-a spus Kovesi jurnaliştilor nemţi.

• Shopping la Interne: 15 milioane de lei pentru maşini şi autobuze

Într-o perioadă în care mai multe voci din interiorul Guvernului Cioloş anunţă tăieri de salarii, Inspectoratul General al Poliţiei Române, Poliţia de Frontieră şi Jandarmeria Română vor fi dotate, până la sfârşitul anului curent, cu vehicule nou-nouţe. Instituţia condusă de tehnocratul Petre Tobă a finalizat, săptămâna trecută, procedurile de achiziţie a zeci de autoturisme de patrulare, autoutilitare pentru intervenţii, patrulare şi ordine publică, precum şi autocamioane şi autobuze, proceduri derulate prin intermediul Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatricularea Vehiculelor. Dotarea cu maşini noi a Ministerului Afacerilor Interne vine la scurt timp după ce, potrivit dezvăluirilor făcute de "Jurnalul Naţional", în urmă cu două săptămâni, şi Serviciul Român de Informaţii şi-a reînnoit parcul auto, instituţia cheltuind, în ultimii ani, în acest sens peste 41 de milioane de euro.

• OCDE ne explică de ce avem drumuri proaste şi scumpe

România are cele mai proaste drumuri din Uniunea Europeană, deşi alocă sume uriaşe pentru sectorul construcţiilor. A spus-o Mari Kiviniemi, secretar general adjunct al OCDE, confirmând astfel ceea ce presa scrie şi spune de ani de zile. Unul dintre motivele pentru care s-a ajuns la această situaţie este numărul mic de participanţi la licitaţii, a adăugat reprezentantul OCDE. "Guvernul României a cheltuit circa nouă miliarde de euro pe an pentru sectorul construcţiilor. Dar conform unui studiu al Forumului Economic Mondial în 2014, calitatea drumurilor din România a fost mai mică decât a oricărei alte ţări membre din Uniunea Europeană. Aceasta în ciuda cheltuielilor semnificative pe care le face Guvernul în acest sector", a declarat Mari Kiviniemi. Aceasta a precizat că statul român cheltuie banii ineficient având în vedere că multe licitaţii au avut doar un singur ofertant.

• NATIONAL

• Războiul diplomaţilor de carieră cu Iohannis

O situaţie de-a dreptul explozivă se regăseşte in Ministerul de Externe, acolo unde diplomaţii de carieră pur si simplu nu mai suportă umilinţele pe care ar trebui să le înghită din partea guvernului tehnocrat si a Administraţiei prezidenţiale. Iar nemulţumirea profesioniştilor de la MAE este cu atât mai mare cu cat nici măcar Lazar Comănescu, ministrul de Externe, care se afla făţiş pe aceeaşi poziţie cu ei, nu a reuşit încă să schimbe nimic din păguboasa strategie a promovării "detaşaţilor" de la alte instituţii, care au ajuns pur si simplu sa le ia fata diplomaţilor de carieră. Mai mult, o alta "bombă" gata să explodeze in ograda MAE este legată de informaţia vehiculată tot mai intens că, de-a lungul unei îndelungate perioade, unii actuali angajaţi si-au plătit pur si simplu posturile. Iar unii dintre ei ar fi ajuns să dea anticipat până si leafa pe cinci ani!

• Britanicii au aflat acum că Rolls-Royce si Bentley aparţin germanilor!

Constructorii de automobile, care au fost, de altfel, primii care s-au mobilizat pentru menţinerea Regatului Unit in sânul UE, au început deja să evalueze pagubele unui Brexit in activitatea lor. Inclusiv in ograda fostelor bijuterii ale Coroanei, Rolls-Royce si Bentley. Brexit intervine in condiţiile in care Marea Britanie ar putea produce anul acesta 1,90 milioane de automobile, un record. In egala măsură, parcul auto britanic este cel mai tânăr din Europa, cu o medie de 7,7 ani. Pe piaţă, Volkswagen, in special marca cu acelaşi nume, rămâne lider cu 19% din piaţă. Este urmat de BMW, care realizează 10,5% din cifra sa de afaceri in Marea Britanie. Însă BMW a avertizat ca un eventual Brexit ar putea ameninţa viitorul mărcilor Mini si Rolls-Royce in Regatul Unit, in special in lipsa unui acord intre Marea Britanie si Uniunea Europeana.

• "Piaţa fantoma" pe 10.000.000 de euro

Abia instalata la cârma Primăriei Municipiului Bucureşti, Gabriela Firea constată cu stupoare ca renovata Piaţa Amzei este "moartă" din punct de vedere comercial, spre marea nemulţumire a bucureştenilor care locuiesc sau lucrează in centrul Capitalei. Astfel că readucerea comercianţilor in aceasta piaţă, din care au fugit din cauza chiriilor exorbitante, a devenit prioritatea numărul unu a Gabrielei Firea. Cea care probabil nu a aflat încă un mic "amănunt", si anume faptul ca in spatele afacerii Piaţa Amzei, aflata deja in vizorul structurilor anticorupţie se afla nimeni altul decât Vlad Moisescu, adevăratul baron al Sectorului 1 din ultimul deceniu. Primăria Sectorului 1 a băgat aproape 10 milioane de euro in renovarea acesteia.

• Putin deschide robinetul cu ruşi pe litoralul turcesc

Preşedintele Federaţiei Ruse a ordonat ridicarea sancţiunilor turistice pentru Turcia, urmare a unei discuţii telefonice pe care a avut-o ieri cu preşedintele Recep Erdogan. Vladimir Putin si Recep Erdogan au convenit sa ridice limitările turistice având ca destinaţie Turcia pentru cetăţenii ruşi, a raportat ieri serviciul de presa al Kremlinului, după convorbirea dintre cei doi preşedinţi. "Este vorba de ridicarea masurilor restrictive privind vizitele turistice ale cetăţenilor ruşi in Turcia. In acest sens, este de dorit ca guvernul turc să întreprindă demersuri suplimentare care să urmărească asigurarea securităţii turiştilor ruşi pe teritoriu turcesc", se arata in comunicatul Kremlinului.

• PUTEREA

• Feţele diasporei. Câţi români au emigrat, unde sunt stabiliţi, ce muncesc, cât câştigă, cum se descurcă

Diaspora română este un mister. Oficial, nimeni nu pare să ştie câţi români au emigrat, permanent sau temporar, căutându-şi un rost mai bun în lumea largă. Unii susţin că, la un moment dat, ar fi fost chiar patru milioane de români peste graniţe. S-au împuţinat după declanşarea crizei, când mulţi s-au repatriat, forţaţi de pierderea locurilor de muncă şi deci a mijloacelor de subzistenţă. Totuşi, au rămas "afară" peste 3 milioane de români, iar această concluzie se impune analizând statisticile oficiale din Italia, Spania, Marea Britanie, adăugând rezultatele alegerilor prezidenţiale din 2014, comparând şi extrapolând. Potrivit datelor oficiale, sunt peste un milion de români în Italia (1.131.839 români aveau rezidenţa italiană în noiembrie 2015, conform Istat), 800.000 în Spania, peste 200.000 în Marea Britanie - primele trei state în topul diasporei.

• Litoralul românesc se aşteaptă la cel mai bun sezon de după "89

Staţiunile româneşti de la malul Mării Negre au din ce în ce mai mare trecere în rândul turiştilor, atât cei români, cât şi cei străini. De altfel, cererea pentru litoralul românesc a început să crească constant, de la an la an, începând cu 2012. în acest an, cererea de vacanţe pe litoralul românesc a crescut cu cel puţin 5% faţă de anul trecut. În plus, având în vedere apetitul turiştilor români pentru serviciul de all-inclusive, încă şase hoteluri au adopat acest sistem, din Năvodari până în sudul litoralului, în prezent existând 22 de astfel de hoteluri. Ca trend, tot mai mulţi români preferă să-şi petreacă vacanţele în România, dar, pe de altă parte, şi mai mulţi turişti de pe alte destinaţii aleg litoralul nostru. În plus, creşte numărul turiştilor români care optează pentru servicii all inclusive, înainte alegând Bulgaria şi alte destinaţii. Această creştere se datorează preţurilor similare şi faptului că ajung mai repede la destinaţie.

• ROMANIA LIBERA

• Mâncăm mai puţină pâine. Pe ce produse îşi cheltuie românii banii

Pentru prima oară după mulţi ani, ponderea pâinii în totalul cheltuielilor cu alimentele ale românilor a scăzut uşor. Ponderea produselor de franzelărie în totalul cheltuielilor cu alimente şi băuturi alcoolice ale gospodăriilor de români a scăzut anul trecut de la 13,5% la 12,9%, relevă datele Institutului Naţional de Statistică (INS). "În anul 2015, din totalul cheltuielilor băneşti pentru cumpărarea de alimente şi băuturi alcoolice, cele destinate cumpărării de pâine şi produse de franzelărie au scăzut faţă de anul precedent (de la 13,5% în 2014 la 12,9% în 2015). Această pondere se ridică la 18,9% (19,4% în anul 2014) în cazul gospodăriilor de agricultori şi la 16,7% (18,2% în 2014) în cazul gospodăriilor din mediul rural. O pondere importantă deţin şi cheltuielile pentru cumpărarea de carne şi preparate din carne, care împreună absorb, pe ansamblul gospodăriilor, în medie, 24,0% din cheltuielile pentru cumpărarea de produse alimentare şi băuturi alcoolice, în uşoară scădere faţă de anul anterior (24,3% în anul 2014)", a precizat INS, la solicitarea Agerpres.

• CIA: Atentatul de la Istanbul a fost comis de ISIS. Pot urma atacuri asupra SUA

Atentatul cu bombă de la Istanbul care a făcut 41 de morţi poartă "marca" Statului Islamic (SI), a estimat miercuri la Washington directorul CIA John Brennan, informează AFP şi Reuters, citate de Agerpres. Şeful Agenţiei Centrale de Informaţii a declarat că se aşteaptă ca Statul Islamic să pregătească atacuri în interiorul Statelor Unite sau contra obiectivelor americane în străinătate. "Atacul josnic de pe aeroportul internaţional din Istanbul care a ucis zeci de persoane şi a rănit sute poartă fără îndoială marca depravării SI", a declarat Brennan într-o conferinţă la centrul de reflecţie Council of Foreign Relations (Consiliul pentru Relaţii Externe - CFR). Preşedintele SUA, Barack Obama, sugerase deja că atentatul de la Istanbul putea fi organizat de jihadişti.

• Pregătiri pentru alegerile parlamentare: PNL se reformează cu vechea gardă?

Stabilirea conducerii PNL Bucureşti provocă agitaţie printre liberali, liderii formaţiunii propunându-şi să relanseze organizaţia în perspectiva alegerilor parlamentare. La această oră, în interiorul Partidului Naţional Liberal se discută câteva ipoteze de lucru. Un scenariu vizează preluarea organizaţiei de către copreşedintele Vasile Blaga, iar un altul amânarea alegerilor, urmând ca de filială să se ocupe ambii copreşedinţi - Vasile Blaga şi Alina Gorghiu. Un alt scenariu ar presupune ca Alina Gorghiu să preia PNL Bucureşti, iar Vasile Blaga să se concentreze pe organizarea la nivel naţional. Decizia ar urma să fie luată săptămâna viitoare. Unii dintre liberali consideră că plasarea în fruntea organizaţiei a unui lider liberal sau a amândurora ar fi o strategie inspirată, urmând să transmită electoratului că liberalii tratează cu atenţie Capitala.

• ZIARUL FINANCIAR

• De ce trebuie România să constituie Alianţa Latină împreună cu Italia şi Spania

Privind la toate jocurile de alianţe care se refac astăzi pe continent şi nu numai, România nu poate sta impasibilă, fără nicio iniţiativă, la refacerea structurilor de forţă din cadrul Noii Uniuni Europene (NUE), după ieşirea Marii Britanii. Oricât am fi de neînsemnaţi din punctul de vedere al Produsului Intern Brut (PIB) - 160 mld. euro în 2015 faţă de 2.500 mld. de euro PIB-ul Angliei- trebuie să luăm aminte la cum Ungaria şi Polonia ştiu să joace cărţile cu foarte mare abilitate. Asta în pofida faptului că România ar trebui să aibă în realitate, numai dacă privim din punctul de vedere al suprafeţei - 240.000 km pătraţi, exact cât Marea Britanie şi al populaţiei, un cuvânt greu de spus în Uniunea Europeană. Nu se poate ca Ungaria, cu o populaţie la jumătate din a României şi un PIB de doar 100 mld. euro, să fie atât de vizibilă pe radarele negocierilor de la Bruxelles, iar România să nu aibă niciun punct de vedere şi o direcţie de urmat, interese proprii pe care să le pună la vedere.

• De'Longhi a depăşit pragul de jumătate de miliard de lei la trei ani după ce a demarat producţia la Cluj

Producătorul italian de electro­casnice De'Longhi a început în martie 2013 să realizeze espressoare de cafea în România în fabrica de la Jucu, judeţul Cluj, ocupând astfel o parte din golul lăsat de finlandezii de la Nokia. Astăzi, la trei ani de atunci, producătorul italian a ajuns cel mai mare exportator din judeţ şi a realizat anul trecut afaceri de peste 500 mil. lei (111 mil. euro) cu aproape 700 de salariaţi. Afacerile companiei au crescut constant, majorându-se de aproape patru ori din 2013 până în 2015. Doar anul trecut avansul a fost de circa 57% faţă de 2014. Producătorul italian de electrocasnice De'Longhi a cumpărat în 2012 fabrica din Jucu a producătorului de telefoane mobile Nokia şi în primăvara anului următor a început să producă espressoare de cafea super automatizate pentru uz casnic

• Businessul Carrefour merge spre 8 mld. lei şi 275 de magazine după integrarea reţelei Billa România

Grupul francez Carrefour va integra în următoarea perioadă în activitatea din România şi afacerea Billa ce cuprinde peste 80 de supermarketuri cu afaceri de 1,5 mld. lei anul trecut. Tranzacţia dintre cele două reţele inter­naţionale a fost semnată în decembrie 2015, însă a primit abia ieri undă verde de la Consiliul Concurenţei, ceea ce înseamnă că acum Carrefour poate începe integrarea Billa. Oficialii Carrefour nu au anunţat planurile pentru perioada următoare, respectiv un calendar privind integrarea sub un anumit format a magazinelor şi sub un anumit brand. Carrefour deţine peste 190 de magazine sub mai multe formate, respectiv hipermarket, supermarket, online şi proximitate.