REVISTA PRESEI 30.07.2018

Adevărul

• De ce a refuzat ministrul Tudorel Toader primii patru candidaţi pentru şefia DNA

Adevărul informează că: "Cei patru candidaţi la şefia DNA îndeplineau cerinţele legale postului, din moment ce au fost primiţi la interviu, susţin specialiştii consultaţi de "Adevărul", care precizează că ministrul Justiţiei Tudorel Toader ar fi trebuit să propună "o procedură de selecţie onestă".

Conform publicaţiei Adevărul: "Se prelungeşte suspansul în privinţa şefiei DNA. O nouă procedură de selecţie va fi organizată în luna august deoarece cei patru candidaţi - trei procurori de DNA şi unul din Parchetul General - au reuşit să-l convingă pe ministrul Tudorel Toader că merită cel mai important fotoliu din DNA. Motivul invocat de ministrul Toader pentru a trânti candidaturile a fost acela că procurorii Florentina Mirică, Marius Iacob, Elena Grecu (toţi din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie) şi Cristian Lazăr, de la Parchetul Curţii Supreme, nu au îndeplinit cerinţele necesare postului de şef al DNA. Specialiştii acuză însă lipsa de transparenţă în procedura de selecţie. Mai exact, ministrul Justiţiei ar fi trebuir să precizeze din capul locului ce calităţi trebuie să aibă viitorul şef de la anticorupţie. "Este o ratare pentru ministrul Justiţiei, pentru că nu a fost în stare să propună o procedură de selecţie onestă. Cred că soluţia este în continuare o procedură transparentă, la care să se înscrie şi mai mulţi candidaţi. Însă, în acest moment, ministrul trebuie să explice ce calităţi trebuie să aibă viitorul şef al DNA, ce anume caută. Este elementar să explici de ce oamenii aştia nu au fost buni. Totuşi, situaţia actuală nu este o dramă. Este evident că ministrul este cel care alege, legea îi dă acest drept, însă nu este o alegere complet arbitrară. El trebuie să fie în stare să spună de ce a decis să nu-i aleagă pe aceşti candidaţi. «Pentru că pot» nu este o explicaţie. El trebuie, are obligaţia de a oferi credibilitate acestui proces", a explicat, pentru "Adevărul", expertul anticorupţie Laura Ştefan. Potrivit specialistului, Comisia Europeană a solicitat în mod expres proceduri transparente de selecţie a şefilor de parchete. "Sigur, rapoartele MCV încă din anul 2012 cer introducerea unei proceduri transparente de selecţie pentru procurorii şefi, însă până în acest moment, nimeni din clasa politică nu a vrut să se lege la cap cu acest fapt", a mai spus Laura Ştefan".

Bancherul

• Care este cea mai buna banca pentru incasarea alocatiei copilului?

Un cititor al publicaţiei Bancherul a întrebat: "Aş dori să ştiu banca cu cea mai bună dobândă pentru alocaţie copii şi să nu perceapă comisioane de ţinere, scoatere..etc."

Publicaţia a dat următorul răspuns: "Pentru a-i oferi un răspuns util, am analizat ofertele tuturor băncilor româneşti şi am comparat costurile unui cont curent clasic sau a unui cont de economii destinat special copiilor, la băncile care oferă acest cont.

De asemenea, am prezentat care este dobânda platită de bancă la contul pentru copii sau daca nu are un astfel de cont, la depozitul standard la termen de un an, în lei.

Trebuie precizat că încasarea alocaţiei copilului se poate face în orice tip de cont bancar, deschis de părintele sau tutorele copilului, însă unele bănci, în general cele mari, au produse speciale destinate economiilor pentru copii, denumite conturi de economii pentru copii sau planuri de economii pentru copii.

Avantajul conturilor de economii este acela că banca plăteşte pentru banii din acesta o dobândă mai mare decât pentru un simplu cont curent, la care dobânda este foarte mică sau chiar 0.

Dezavantajul este că dobânda la un cont de economii este mai mică decât la un depozit clasic.

Asta pentru că dintr-un cont de economii se pot retrage oricând bani, fără să pierzi dobânda calculată, de regulă, zilnic, pe când dacă retragi banii dintr-un depozit, de regulă pierzi toată dobânda aferentă perioadei de constituire, de o lună şi până la un an sau chiar mai mult.

În concluzie, pentru a economisi alocaţia copilului, aveţi la îndemână două opţiuni:

1. deschiderea unui cont de economii pentru copii

2. deschiderea unui cont curent obşnuit şi mutarea banilor din cont într-un depozit

Pentru a răspunde la prima parte a întrebării, referitoare la dobânda cea mai bună, după cum am precizat, dobânzile la depozitele la termen sunt mai ridicate decât cele pentru conturile de economii pentru copii.

Astfel, cele mai mari dobânzi la depozitele la termen de 1 an le gasim la Libra Bank şi la Credit Agricole, de 2,5% pe an, locul trei fiind ocupat de Idea Bank, cu 2,3% pe an.

La conturile pentru copii, cea mai mare dobândă o are Banca Transilvania (BT), cu 2,2% la Kidcont, urmată de BCR, cu 1,3% la Planul pentru copii, OTP Bank, cu 1,15% la Contul Junior, CEC Bank, cu 1% la depozitul pentru copii şi Piraeus Bank, tot 1% la Planul de viitor.

Pentru a răspunde la a doua parte a întrebării, referitoare la costurile de administrare a contului şi de retragere a banilor din contul copilului, este util să ne uitam la tabelul din fotografie, unde am însumat un numar de 15 comisioane aferente unui cont cu card ataşat şi seviciile de accesare online a acestuia.

Conform clasamentului, cel mai ieftin cont bancar il găsim la Alior Bank, suma celor 15 comisioane fiind de 13 lei, urmată de CEC Bank, cu 18,5 lei şi Patria Bank, cu 26,5 lei.

Cele mai scumpe banci sunt BRD, cu 69,7 lei, Unicredit, cu 63,3 lei şi Idea Bank, cu 60,5 lei.

Dacă utilizaţi doar contul şi un card de debit de pe care să scoateţi bani, fără online banking, atunci cel mai ieftin este la CEC Bank.

În concluzie, trebuie să reţineţi că cea mai bună dobândă pentru un cont de economii pentru copii o găsiţi la Banca Transilvania, iar CEC Bank are cel mai ieftin cont cu card ataşat."

Cotidianul

• Opraţiunea "Casa lui Iohannis" cutremură ANAF

Conform publicaţiei Cotidianul, Eugen Teodorovici, întrebat de demersurile referitoare la casa familiei preşedintelui Klaus Iohannis, a declarat la Antena 3: "Am dispus o verificare pe care am întreprins-o la nivelul ministerului şi la nivelul ANAF-ului pentru a vedea, în trecut, cum s-au petrecut lucrurile şi de ce, nu ştiu, dacă au fost şi alte variante, de ce nu s-au urmat pentru a pune în aplicare legea. Şi a doua acţiune pe care am întreprins-o a fost că am cerut Ministerului Justiţiei să verifice acea activitate a notarului de la Sibiu".

El a mai spus că cele două măsuri ar fi putut fi dispuse de mai mulţi ani. "Uitaţi-vă că sunt deja două acţiuni care puteau fi, de mulţi ani de zile, parcurse şi anume acea scrisoare către Cartea Funciară, acea solicitare către Ministerul de Justiţie pentru a verifica modul în care acel notar a acţionat în 2016", a adăugat Teodorovici. Acesta a mai precizat că ar fi indicat ca notarul de la Sibiu să facă demersurile ca statul român să redevină proprietarul imobilului.

"Cred c-ar fi cea mai bună variantă (...) dacă un notar, cel de la Sibiu, ar pune, ar face demersurile pentru a face înscrisurile în Cartea Funciară, statul devine proprietar, ca să închidem, adică şi pe această cale, şi închidem această discuţie", a mai precizat ministrul de Finanţe.

Cotidianul mai informează că Eugen Teodorovici a mai precizat, de asemenea, că aminisţia fiscală nu i s-ar aplica preşedintelui Klaus Iohannis.

Curierul Naţional

• Nu avem şef la DNA

Curierul Naţional informează că: "Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat vineri, 27 iulie, că reia procedura de selecţie a procurorilor pentru şefia DNA. Niciunul dintre cei patru candidaţi la şefia DNA nu a întrunit condiţiile necesare. Pentru şefia DNA s-au înscris: Elena Grecu, fost procuror şef la Constanţa, Marius Iacob, procuror-şef adjunct al DNA, Cristian Lazăr, procuror de la Parchetul General şi Florentina Mirică, şefa Serviciului combatere a corupţiei în justiţie, potrivit B1 TV".

"Ministerul Justiţiei a organizat, în perioada 09 - 27.07.2018, procedura de selecţie a procurorilor în vederea efectuării propunerii de numire în funcţia vacantă de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Selecţia s-a desfăşurat în condiţiile prevăzute de art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în conformitate cu Standardele de organizare şi desfăşurare a selecţiei procurorilor în vederea efectuării propunerilor de numire în funcţiile de conducere prevăzute de art. 54, alin. (1) din Legea nr.

303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi Standardele de evaluare a interviului susţinut în cadrul selecţiei procurorilor în vederea efectuării propunerilor de numire în funcţiile de conducere prevăzute de art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

În cadrul procesului de selecţie s-a apreciat că niciunul dintre candidaţi nu îndeplineşte cerinţele necesare desemnării pentru numirea în funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. În cadrul programului managerial sau pe parcursul interviului, niciun candidat nu a prezentat suficiente elemente de plan fundamentate pe o analiză a situaţiei actuale care să permită, ulterior, un proces obiectiv şi transparent de evaluare a performanţelor manageriale.

"În urma desfăşurării procedurii de selecţie, vă aducem la cunoştinţă faptul că nu se va face o propunere de numire în funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie dintre candidaţii participanţi, procedura urmând a fi reluată", se arată în comunicatul transmis de Ministerul Justiţiei.

Potrivit lui Tudorel Toader, viitorul şef al DNA trebuie să îmbunătăţească activitatea instituţiei şi să crească încrederea cetăţenilor în actul de justiţie.

"Viitorul procuror-şef al DNA trebuie să îmbunătăţească activitatea DNA, să crească încrederea în actul de justiţie, să nu mai avem nevinovaţi arestaţi, trimişi în judecată, să nu mai avem vinovaţi care să nu fie trimişi în judecată. Ceea ce spuneam eu în raportul de 20 de puncte (de evaluare a activităţii fostului procuror-şef al DNA) nu s-a întâmplat sub fosta conducere a DNA", a spus ministrul Toader.

Jurnalul Naţional

• Autostrada Soarelui intră în palmaresul "Asfaltatorului de Ialomiţa"

Conform publicaţiei Jurnalul Naţional: "Compania Naţională de Drumuri a atribuit un contract de peste 61,8 milioane de lei, cu tot cu TVA, pentru lucrări de reparaţii la Autostrada A2 - Bucureşti - Constanţa, pe ambele sensuri, aferente unui tronson în lungime de 32 de kilometri, între Lehliu şi Drajna. Societatea care va executa aceste lucrări, Oyl Company Holding AG din Ialomiţa, este controlată de asfaltatorul local Corneliu Dragomir. Numai în ultimii nouă ani, compania acestuia a primit de la stat contracte în valoare de peste 100 de milioane de euro, fără TVA, din care aproape trei sferturi de la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România. La începutul acestui an, reporterii unei publicaţii mondene l-au surprins pe omul de afaceri în compania controversatului Nelu Iordache, chiar la petrecerea de Revelion de la Cabana Teleferic unde a participat şi ambasadoarea Olandei în România, Stella Ronner Grebacic. Aceeaşi publicaţie afirmă că omul de afaceri Corneliu Dragomir este un apropiat al unui alt asfaltator, om de casă al lui Traian Băsescu, Theodor Berna, patronul Tehnologica Radion, cel care l-a denunţat pe ginerele lui Vasile Blaga la Parchet.

Jurnalul Naţional ingormează că: "Încă din luna martie a acestui an, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunţat că scoate la licitaţie un contract, în vederea încheierii unui acord-cadru, având ca obiect achiziţia de lucrări de reparaţie pentru Autostrada A2, pe un tronson cuprins între kilometrii 64+500 şi 96+000, care leagă localităţile Lehliu şi Drajna. Reparaţiile vizează ambele căi de rulare ale acestui tronson de drum, iar lucrările ce urmează a fi realizate vor primi o garanţie de 60 de luni.

La licitaţia organizată de CNAIR s-au prezentat nu mai puţin de opt asfaltatori, dintre care doar ofertele a şapte au fost considerate admisibile de către autoritatea contractantă. Dispusă să plătească pentru aceste lucrări suma de 71.103.623 de lei, fără TVA, CNAIR a atribuit contractul, în data de 24 iulie, companiei care a cerut preţul cel mai scăzut. Este vorba despre SC Oyl Company Holding AG SRL, din Slobozia, care a venit cu o ofertă de 51.962.817,64 lei fără TVA, adică de 61.835.753 de lei cu TVA inclusă, ceea ce înseamnă 13.741.278,5 euro. Firma ialomiţeană nu poate subcontracta nicio parte din acest contract. Potrivit caietului de sarcini care a stat la baza acestei achiziţii, lucrările de reparaţie a tronsonului de autostradă în cauză vizează frezarea la rece, turnarea de asfalt şi trasarea de marcaje rutiere".

Naţional

• Voucherele pentru bugetari salvează hotelierii

Publicaţia Naţional informează că: "Gradul de ocupare din unităţile de cazare de pe litoral este între 85 si 98%, "agenţiile de turism au raportat scăderi în vânzările de vacanţe pe litoral, deoarece turiştii au cumpărat direct de la hotelieri, dar numărul de turişti e la fel ca anul trecut. Au fost ploi, mulţi nu s-au mai dus la agenţii. Salvarea a fost voucherele de vacanţă pentru bugetari, iar turiştii au optat pentru litoral pentru că aveau concediu, dar nu au mai trecut prin agenţii. Este prematur să tragem o concluzie despre sezon. Dar trebuie să precizăm că vârful de sezon s-a mutat dupa 1 august", spune Dragoş Răducan, vicepresedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR). Valoarea voucherelor de vacanţă a atins un nivel record în iunie 2018, 125 milioane de euro, faţă de trei milioane euro, cât înregistra în luna iunie din 2017, fapt ce înseamnă o creştere de 42 de ori faţă de aceeaşi lună a anului trecut. "În iunie 2018 au fost emise 11,3 milioane de vouchere de vacanţă pe hartie, care valorează peste 117 milioane de euro, si 274.000 de vouchere pe suport electronic, în valoare de aproximativ 7,8 milioane de euro. Creşterea considerabilă de la 3 milioane de euro în iunie 2017 la 125 milioane de euro în iunie 2018 a fost impulsionată de acordarea acestor beneficii extra-salariale către angajaţii bugetari", a anunţat Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT). Până anul trecut, doar angajaţii din sistemul privat au primit vouchere de vacanţă, însă, în perioada 1 iulie 2017-30 noiembrie 2018, şi bugetarii primesc vouchere de vacanţă în limita unui salariu minim pe economie/persoană".