REVISTA PRESEI 5.05.2018

• ADEVĂRUL

• Campania "Salvator din pasiune" continuă în judeţul Ialomiţa. Ce condiţii trebuie să îndeplinească voluntarii

Campania "Salvator din pasiune" continuă în Ialomiţa cu o nouă etapă de recrutare a voluntarilor. Proiectul se va derula 2 mai - 8 iunie, iar doritoriin trebuie să îndeplinească mai multe condiţii pentru a se alătura pompierilor salvatori.

Astfel, aceştia trebuie să aibă vârsta cuprinsă între 16 şi 65 de ani; să fie apt din punct de vedere medical; să nu fi fost condamnat pentru săvârşirea infracţiunilor cu intenţie;să nu fi pierdut anterior calitatea de voluntar în cadrul inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă. Recrutarea se realizează de luni până vineri, în intervalul 08.00-16.00 la sediul inspectoratului din municipiul Slobozia, dar şi al subunităţilor din Urziceni, Ţăndărei şi Feteşti.

Campania este structurată în trei etape, ce presupun recrutarea şi înscrierea candidaţilor, analizarea dosarelor şi încheierea contractelor de voluntariat. Detalii suplimentare pot fi obţinute accesând site-ul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă "Barbu Catargiu" al jud. Ialomiţa - www.isujialomita.eu (clic pe afişul campaniei) sau la structura de pregătire pentru intervenţie şi rezilienţa comunităţilor din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă "Barbu Catargiu" al judeţului Ialomiţa, la numărul de telefon 0243.232.396/97.

• BANCHERUL

• Consiliul Concurentei este de acord cu plafonarea dobanzilor la credite, dar nu in bloc, ci diferentiat pe fiecare tip de imprumut, cum a propus si BNR

Consiliul Concurentei nu respinge ideea de plafonare a dobanzilor la credite, dar cu conditia sa nu se faca in bloc, la fel pentru toate imprumuturile, cum se propune in proiectul de lege aflat in prezent in dezbaterea Camerei Deputatilor, ci diferentiat, pentru fiecare tip de imprumut si specificul creditorului.

Iata ce a raspuns Consiliul Concurentei la intrebarile trimise de Bancherul.ro:

"De regulă, reglementările în domeniul concurenţei susţin formarea liberă a preţurilor bunurilor şi serviciilor, pe baza cererii şi oferte.

Cu toate acestea, au existat situaţii, mai ales în zona financiar-bancară, în care Consiliul Concurenţei a fost de acord cu unele limitări incluse în actele normative de transpunere a directivelor europene în legislaţia naţională, care au fost în beneficiul consumatorilor şi s-au aplicat în mod nediscriminatoriu.

De exemplu, în cazul legii privind comparabilitatea comisioanelor aferente conturilor de plăţi, schimbarea conturilor de plăţi şi accesul la conturile de plăţi cu servicii de bază (care a transpus o directivă europeană), Consiliul Concurenţei a propus limitarea comisioanelor percepute pentru nerespectarea angajamentelor, respectiv un procent de 0,01%/zi de întarziere raporatat la salariul de bază minim brut/salariu mediu brut, în vederea evitării gradului de indatorare a consumatorilor vulnerabili.

Un alt exemplu este O.U.G. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, care de asemena a transpus o Directivă, prin care Consiliul Concurenţei a propus eliminarea (în cazul creditelor cu dobanda variabila) şi reducerea (în cazul creditelor cu dobândă fixă) comisionului de rambursare anticipată la toate tipurile de credite, deşi directiva face trimitere doar la creditele negarantate a căror valoare se situează între 200 si 75.000 Euro. Această prevedere a generat un impact semnificativ în sectorul bancar, cu implicaţii directe pentru mobilitatea clienţilor şi pentru nivelul concurenţei din sector, determinând apariţia unor oferte noi de creditare cu condiţii de plată mai avantajoase pentru consumatori.

• COTIDIANUL

• DNA anchetează o "afacere cu panseluţe"

Lucian Bechir, şef Serviciu Achiziţii, Eugen Milea, director general, Daniel Andronie, şef Serviciu juridic, Anca Mihalache, inspector în cadrul Serviciului Achiziţii, şi Gabriel Ocnaru, inspector în cadrul Serviciului Achiziţii al ADP Sector 1, sunt acuzaţi de procurorii DNA că prin cheltuielile realizate au cauzat o pagubă administraţiei concomitent cu obţinerea unor sume de bani necuvenite.

"În perioada 2009 - 2018, funcţionari din cadrul Administraţiei Domeniului Public (ADP) Sector 1 Bucureşti, fără să existe o strategie bugetară care să cuprindă standarde de cost, au cheltuit suma de aproximativ 535.347.970 lei(peste 76 milioane de euro) pentru întreţinerea şi amenajarea spaţiilor verzi, precum şi pentru alte lucrări de întreţinere şi recondiţionare de echipamente de joacă şi mobilier urban. Din suma totală, 80.500.280 lei (peste 17 milioana euro) a fost alocată şi cheltuită cu încălcarea dispoziţiilor legale, cauzându-se o pagubă de aceeaşi valoare Administraţiei Domeniului Public Sector 1 Bucureşti, corelativ cu obţinerea unor foloase necuvenite de către firmele contractante", se arată într-un comunicat al DNA.

În perioada 2009-2013, ADP a încheiat cu diferite societăţi patru acorduri pentru amenajarea şi întreţinerea spaţiilor verzi, pentru montarea unor garduri, recondiţionarea unor locuri de joacă şi reparaţia unor piese de mobilier urban. În acest context, au fost supraestimate valoarea lucrărilor, se arată în comunicatul DNA.

"Suspectul Bechir Lucian, ca urmare a atribuţiilor de serviciu pe care le avea ca şef al Serviciului Achiziţii din cadrul ADP Sector 1, a supraestimat valoarea bunurilor şi lucrărilor ce urmau a fi achiziţionate în baza contractelor de întreţinere şi amenajare a spaţiilor verzi, precum şi valoarea contractelor de reparaţii, întreţinere şi recondiţionare de echipamente de joacă şi de fitness în aer liber şi mobilier urban. În acest fel, a permis ca firmele contractante să aplice preţuri exagerat de mari atât pentru bunurile livrate şi lucrările executate, după cum urmează:

- pentru plantele ornamentale livrate, firmele au practicat un adaos comercial de aprox. 340% (pe parcursul derulării acordului cadru pentru perioada 2009 - 2013) şi 180% (pe parcursul derulării acordului cadru pentru perioada 2013 - 2016), în ambele situaţii cu mult peste cel practicat în relaţiile comerciale curente;

- pentru anumite lucrări de întreţinere spaţii verzi, preţurile au depăşit de 11, respectiv 17 ori valoarea de piaţă (pe parcursul derulării acordului cadru pentru perioada 2013 - 2016);

- pentru lucrări de reparaţii, întreţinere şi recondiţionare de echipamente de joacă şi de fitness în aer liber şi mobilier urban, firmele au aplicat o cotă de profit de 109 %, în locul celei de 5%, recomandată în baza prevederilor legale", arată DNA.

Potrivit sursei citate, prin "activitatea concertată a suspecţilor Milea Eugen - director general al ADP Sector 1, Andronie Daniel - şef al Serviciului Juridic, Bechir Lucian - şef al Serviciului Achiziţii, Ocnaru Viorel-Gabriel şi Mihalache Anca - inspectori în cadrul Serviciului Achiziţii, a fost întocmită documentaţia de atribuire a acordului-cadru având ca obiect "Furnizare şi montare panouri gard 800×2500 mm", de natură a favoriza o anumită societate comercială, iar concomitent, în mod nelegal, oferta altei societăţi a fost declarată inacceptabilă şi neconformă, deşi aceasta era cu 11.850.656,4 lei mai mică decât oferta declarată câştigătoare".

Prejudiciul cauzat ADP a fost calculat de către procurori la suma de 80.500.280,6 lei .

• CURENTUL

• Jurnaliştii TVR reacţionează după ce directoarea televiziunii a spus că jurnalista care a sâcâit-o pe Firea are cap de porc

Jurnaliştii TVR au semnat o scrisoare deschisă adresată conducerii televiziunii, prin care se declară indignaţi de limbajul folosit de preşedintele-director general Doina Gradea la adresa unui reporter, solicitându-i acesteia să îi ceară scuze. Ei spun că sunt îngrijoraţi de modul dispreţuitor în care conducerea tratează televiziunea publică şi pe cei care pun în practică principiile ei, adăugând că nu sunt "hateri de profesie", aşa cum i-a numit Doina Gradea pe jurnalişti, ci doar încearcă să îşi facă meseria şi să îşi respecte publicul.

"Noi, jurnaliştii Direcţiei a TVR, suntem consternaţi şi indignaţi de limbajul folosit de preşedintele-director general Doina Gradea la adresa unui reporter şi a redacţiei în general. Îi solicităm doamnei PDG să îi ceară scuze colegei noastre, un jurnalist onest şi profesionist, care a acţionat în interesul public. În acelaşi timp, ne declarăm îngrijoraţi de dispreţul pe care doamna Doina Gradea şi domnul Eduard Dârvariu îl arată faţă de principiile şi misiunea televiziunii publice şi faţă de cei care încearcă să le respecte şi să le pună în practică, într-un peisaj mediatic tot mai dificil şi lipsit de reguli. O asigurăm pe doamna Doina Gradea că nu suntem hateri de profesie, încercăm doar să ne facem meseia şi să ne respectăm publicul, deşi de cele mai multe ori nu este deloc uşor", se arată în scrisoare semnată de mai mulţi jurnalişti ai TVR.

O primă parte a unei anchete realizate de jurnalistul Dragoş Pătraru în ultimele şapte luni, de când spune că a aflat "planul pe care noua conducere îl are cu TVR", a fost publicată joi, de Ziua Mondială a Libertăţii Presei, pe platforma YouTube, unde mai multe înregistrări din discuţii cu Doina Gradea, preşedinte-director general al SRTv, şi Eduard Dârvariu, director TVR 1 şi producător executiv, relevă, spune el, acţiuni de intimidare, ameninţări şi cenzură.

• JURANUL NAŢIONAL

• Eugen Teodorovici: Ne vom concentra pe recuperarea prejudiciilor, nu pe trimiterea oamenilor la puşcărie

Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a declarat vineri, la Suceava, că până în luna iulie se vor face modificări la legislaţia privind prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, având ca model practica europeană, astfel încât să primeze recuperarea prejudiciilor, nu ''trimiterea oamenilor la puşcărie''.

Teodorovici a precizat că, pentru efectuarea acestor modificări, la Ministerul de Finanţe va fi constituit un grup de lucru care va include şi reprezentanţi ai altor instituţii care au atribuţii în acest domeniu.

''O modificare esenţială este în zona de prevenire şi combatere a evaziunii fiscale, acea Lege 241, plus modificări, din Codul penal, pentru că şi acolo sunt trimiteri. (...) Vom avea foarte multe exemple din practica europeană, din statele care au foarte multă experienţă pe această zonă, efectiv vom lua şi vom aplica la nivelul nostru acele practici. Nu stăm să inventăm altceva, tocmai pentru a evita eventualele comentarii care sunt convins că o să fie din toate zonele şi în special pe zone care nu reprezintă scopul nostru de schimbare a acestei legislaţii. Cu alte cuvinte, nu e scopul nostru ca în cazul în care se constată o abatere de la lege să trimitem în puşcărie acei oameni de afaceri (...) Eu, ca stat trebuie să recuperez acel prejudiciu'', a spus Teodorovici.

Ministrul a precizat că până în prezent s-au adunat 2.700 de dosare cu sesizări trimise la parchete şi care au rămas nesoluţionate, ceea ce îngreunează recuperarea prejudiciilor.

''Zac de ani de zile fără o soluţie, timp în care eu nu pot recupera absolut nimic, se degradează eventualele bunuri, dispar firmele în diferite moduri, economia are de suferit, locuri de muncă pierdute, nici banii recuperaţi, numai efecte negative, pentru că cineva doreşte chipurile fapta penală. Ce treabă are una cu alta? (...) Deci trebuie schimbarea legislaţiei cu această abordare coerentă şi europeană. Ce este pe trecut să tranşăm într-un fel sau altul să pot recupera ca stat, să pot emite decizii de impunere şi să recuperez acele sume dacă omul mai este", a mai spus ministrul Finanţelor.

Acesta a dar ca exemplu de soluţie pentru rezolvarea acestui tip de situaţii crearea unui consiliu de mediere, care să decidă pe fiecare caz în parte ce decizie trebuie aplicată.

"Ştiţi că în lege spune 'poate să'. În România este periculos acest 'poate să'. Sau dacă pui 'poate să', atunci să nu mai lăsăm la dispoziţia unei persoane detaşate dintr-o altă structură să facă acest lucru şi să facă structura care, conform legii, are această obligaţie, adică ANAF-ul sau Antifrauda, sau putem crea un consiliu de mediere între oameni din Finanţe şi ANAF, care să stabilească de la caz la caz dacă rămâne, nefiind o faptă penală sau pleacă ca sesizare'', a arătat Teodorovici.

• NAŢIONAL

• Iohannis: PSD-ul, partener de discuţie strict instituţional

Începând prin a spune că "din moment ce i-a invitat" la recepţia de la Cotroceni, de Ziua Europei, pe Liviu Dragnea, al treilea om în stat şi, totodată, şeful PSD, şi pe premierul Dancila, căreia îi ceruse demisia din fruntea Guvernului, "sunt bineveniţi", Klaus Iohannis a pus accent pe faptul că e vorba despre discuţii instituţionale, nicidecum amicale. "Noi nu ne întâlnim fiindcă că suntem prieteni sau fiindcă ne simpatizăm (...) discuţiile instituţionale trebuie să aibă loc, nu putem să nu conducem România, să nu vorbim fiindcă avem divergente politice", a punctat preşedintele.

Totodată, preşedintele a ţinut să sublinieze că "pentru oameni de stat, este absolut necesar să aibă puterea să treacă peste animozităţi politice, peste neînţelegeri politice" şi că "PSD-ul, mai concret, Dragnea, prin felul în care a procedat în ultima vreme, nu mai prezintă pentru mine un partener de discuţie altfel decât strict instituţional".

• ZIARUL FINANCIAR

• O veste extrem de proastă pentru guvern: "Scade creşterea consumului?" Veniturile fiscale au scăzut în martie cu 10%, iar veniturile din TVA s-au redus cu 9%

• Veniturile fiscale, adică ceea ce strânge Fiscul din taxe şi impozite, au scăzut în primele trei luni din an cu 1,5% faţă de perioada similară a anului trecut. Situaţia s-a agravat în martie când veniturile fiscale au scăzut cu 9,4% faţă de martie 2017. Veniturile din TVA au scăzut în martiefaţă de martie trecut cu 9%.

Tabloul bugetului general consolidat arată bine, la capitolul venituri, la prima vedere. Nu arată bine deloc la capitolul cheltuieli.

Veniturile bugetului general consolidat au crescut în T1 cu 11,5% faţă de T1 2017 - un plus în buget de 5,3 miliarde de lei. Dar cheltuielile au crescut cu 22,1%, adică cu 12,8 miliarde de lei, ceea ce a accentuat deficitul bugetar până la 4,5 miliarde de lei (un miliard de euro) în primele trei luni din an. În T1 2017 bugetul era pe excedent - plus 1,5 mld. lei.

Dacă veniturile sunt văzute pe capitole, atunci situaţia nu mai arată deloc bine. Pentru că veniturile fiscale, cele care asigură peste 80% din veniturile statului, au scăzut în primele trei luni din an cu 1,5%, echivalent a 550 de milioane de lei. Dacă veniturile totale sunt mai mari la trei luni faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, asta se întâmplă pentru că bugetul a avut unele venituri pe care se poate baza, fireşte, dar pe care nu se poate sprijini în fiecare lună. Bunăoară, sumele primite de la UE în primele trei luni din an şi intrate în buget sunt cu 1,3 miliarde de lei mai mari faţă de primele trei luni din 2017 (4,2 miliarde de lei în total sunt veniturile de la UE în buget, în T1 2018).