English
Aşa tare a combătut corupţia Cabinetul Adrian Năstase, încît, în mod ironic, a convins peste jumătate din populaţie (55%) că şpaga este însuşi motorul Guvernului său, fără de care nici n-ar putea funcţiona, după cum rezultă din studiul lansat ieri de institutul GfK, într-o conferinţă de presă.
"Mita este aproape instituţionalizată, deoarece doar 37% dintre români spun că nu au folosit niciodată acest sistem", a spus Cosmin Alexandru, directorul general al GfK România, care a mai menţionat, spre comparaţie, că proporţia celor care susţin că nu mituiesc este dublă (70%) în Polonia, Austria, Slovenia, Bulgaria, Serbia şi Muntenegru.
Institutul GfK a mai realizat un astfel de studiu în anul 2001. La acea dată, 24% dintre concetăţenii noştri considerau că a mitui este firesc. Repetatele acuze internaţionale cu privire la dimensiunea corupţiei de la noi, ameninţarea că din pricina ei nu vom fi acceptaţi în NATO sau în Uniunea Europeană, au determinat Guvernul să adopte, la începutul anului 2002, un program complex de combatere a corupţiei, pe care l-a publicat în Monitorul Oficial.
Probabil că Guvernul s-a istovit la elaborarea acelui act pentru că nu a mai avut puterea să-l şi aplice. După doi ani de la publicarea "Programului anticorupţie", numărul cetăţenilor care cred că şpaga este normală nu numai că nu a scăzut, ci, dimpotrivă, a crescut de la 24%, la 33%, înregistrînd astfel dinamica cea mai accentuat negativă din Europa Centrală şi de Est, conform studiului GfK. Tot aşa, 86% dintre noi credem că trăim într-un stat din ce în ce mai corupt, indicator care a sărit cu unsprezece puncte procentuale peste nivelul din 2001, relevă studiul. Dar, bucureştenii sînt aproape unanimi în această privinţă, 95% din populaţia Capitalei considerînd că statul se afundă tot mai mult în corupţie.
Între ţările în care s-a realizat studiul, România se mai distinge şi prin cel mai ridicat procentaj (63%) al persoanelor care susţin că pe vremea comunismului corupţia nu era chiar atît de mare. În interpretarea GfK, întrucît această opinie este îmbrăţişată, în special, de persoane vîrstnice, ea ar ilustra "nostalgia faţă de perioada tinereţii decît o percepţie obiectivă asupra vremurilor, deoarece aceştia par a fi uitat că în comunism trebuia să dai mită chiar şi pentru a cumpăra de mîncare".
Pentru mai multe motive, credem că interpretarea GfK este hazardată. În primul rînd, pentru că vîrstnici trăiesc şi în Polonia şi în Bulgaria şi în Ungaria şi aiurea şi cu toate astea, "nostalgia tinereţii" nu îi determină să adopte opinia alor noştri. În al doilea rînd, pentru că, într-adevăr, trebuia să dai şpagă la Aprozar ca să cumperi mai multă ceapă decît porţia stabilită, dar, pentru porţia ta nu trebuia decît (!) să stai la coadă şi să te rogi la Dumnezeu să nu se epuizeze pînă la tine... Desigur, această relativă "echitate" reprezintă o tristeţe înfiorătoare, de lagăr, după care nu încape nostalgie. În schimb, comunismul a afişat un set de reguli etice de a căror (oficializată) încălcare ne-am ferit cu toţii, indiferent de poziţia din ierarhia de atunci. Era de ajuns să afirmi că vreunul se face vinovat de încălcarea "eticii comuniste", ca respectivul să o bage pe mînecă, oricît ar fi fost de şef.
Astăzi, nu mai există nimic care să inspire teamă celui puternic sau bogat sau puternic şi bogat - nici "etica", nici poliţia, nici justiţia şi legea, nici teama de Ceauşescu. Conform chiar sondajului GfK, după sănătate (35%), domeniile cele mai corupte sînt tocmai justiţia (25%), poliţia (15%) şi administraţia (12%), iar 88% din populaţie apreciază că toate aceste sectoare conlucrează şi se constituie într-o reţea impenetrabilă. Adică, sînt libere să se asocieze într-o structură mafiotă. Ceea ce reprezintă o deosebire limpede faţă de statul comunist autocrat.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
