RISIPĂ ÎN PNRR: 2 miliarde euro, alocaţi doar pentru consultanţă, salarii şi asistenţă tehnică

• Suma respectivă reprezintă peste 14% din cele 14,2 miliarde euro primite ca granturi şi este doar cu 450 milioane mai mică decât Fondul alocat prin PNRR pentru spitale şi creşterea accesului la sănătate

Circa 2 miliarde de euro din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) se duc pe consultanţă, salarii şi hârtii, susţine deputatul european Victor Negrescu (PSD), într-o postare pe pagina oficială de Facebook.

"Mai exact, aproape 10% din fondurile din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă sunt cheltuiţi pe elemente pentru care nu va exista niciodată vreun rezultat concret, multe dintre ele putând fi realizate cu personalul existent sau pentru care există deja studii realizate anterior cu fonduri europene ori cu sprijinul organizaţiilor internaţionale. Dacă actualii guvernanţi tot inventează condiţionări pentru PNRR, precum îngheţarea pensiilor şi a salariilor, creşterea taxelor şi creşterea vârstei de pensionare, poate se gândesc să condiţioneze fondurile de folosirea lor corectă şi transparentă. Fiecare ministru să semneze pentru reformele şi proiectele propuse iar dacă ele nu se realizează sau nu dau niciun rezultat să dea banii înapoi, în frunte cu cei care au coordonat tot procesul. Cred că ar fi un demers apreciat. Organizaţiile patronale nu sunt mulţumite pentru că PNRR nu oferă niciun sprijin pentru IMM-uri, sindicatele sunt nemulţumite de reformele anti-sociale propuse, organizaţiile de mediu vorbesc de un dezastru ecologic şi o oportunitate ratată, organizaţiile neguvernamentale reclamă lipsa de măsuri pentru sprijinirea tinerilor şi seniorilor, şi lista de nemulţumiri continuă. Guvernanţii ne spun că nu puteau să îi mulţumească pe toţi dar mă întreb pe cine mulţumeşte acest PNRR în afară de anumiţi consultanţi apropiaţi lor", arată europarlamentarul Victor Negrescu, în mesajul citat.

• Europarlamentarul Victor Negrescu, vicepreşedinte #PSD

Constatările acestuia coincid cu cele ale Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), care a analizat destinaţia fondurilor alocate prin PNRR. Din analiza respectivă reiese că 286 milioane euro, adică 22% din valoarea totală alocată pentru finanţarea mediului privat de afaceri, reprezintă costuri de administrare, comisioane şi alte cheltuieli pentru entităţi terţe.

"Practic, din 1,3 miliarde euro, aproape 1/5 sunt alocaţi pentru asistenţă tehnică şi comisioane bancare. Cu aceşti bani se puteau susţine încă 6000 de start-up-uri, spre deosebire de doar cele 69 de start-up-uri ce vor fi finanţate prin PNRR", a declarat, recent, cu prilejul unei conferinţe de presă, Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR.

Din analiza efectuată de CNIPMMR reiese că enităţile terţe vor beneficia de plata unor comisioane chiar şi după finalizarea PNRR, adică după 31 decembrie 2026.

De exemplu, la măsura de capital de risc (pag. 676 din PNRR), costul total al investiţiei (400 milioane euro), pe lângă alte elemente, mai include:

- costuri şi comisioane de management pentru entitatea desemnată pentru administrarea fondului de fonduri - un plafon anual de 0.5% pentru durata implementării instrumentului (inclusiv după anul 2026)

- costuri şi comisioane de management la nivelul intermediarilor financiari, stabilite în mod competititiv (plafon indicativ - 20% pentru durata existenţei fiecărui fond, inclusiv după anul 2026).

Reprezentanţii antreprenorilor din ţara noastră au mai constatat că, la aceste costuri, se adaugă încă 170 milioane euro alocaţi asemănător pe 15 categorii din PNRR, pentru asistenţă tehnică, sesiuni de training, consultanţă, studii de analiză, diagnostic şi prognozare.