ROBOR - DIN MAXIM ÎN MAXIM Adrian Mitroi: "Consumatorii vor fi mereu în partea perdantă, în relaţia cu băncile"

Dobânda ROBOR sare din maxim în maxim, atingând, ieri, pragul de 1,71%, de la 1,58% - nivelul înregistrat vineri de acest indice. Valorile de mai sus, anunţate pentru ROBOR la trei luni, reprezintă maximele ultimelor 24 de luni, dobânda interbancară fiind supusă unor creşteri constante de mai bine de o săptămână. Evoluţia ROBOR nu-i surprinde pe analişti, care estimau că va urma o perioadă în care dobânzile, ajunse la minime istorice, vor începe să crească.

Analistul economic Adrian Mitroi consideră că, într-o economie funcţională, uneori este nevoie şi de majorarea dobânzilor.

Domnia sa ne-a precizat: "Cred că la ceea ce comentează toţi specialiştii referitor la creşterea ROBOR trebuie adăugate consideraţii referitoare la efectul extern.

Ceea ce se întâmplă în centrifuga europeană, respectiv evenimentele din Spania, Brexit-ul, inclusiv semnul de întrebare despre guvernanţa germană, la pachet cu politicile franceze, îmi dau o imagine a unei Europe care are obstacole complicate de traversat. Aroganţa care se numeşte Brexit face pui în Spania şi constituie un aspect fundamental pentru cum se schimbă peisajul european şi, implicit, cel românesc. Acest lucru face ca dramele noastre locale, «temporare», să fie mai puţin importante şi fără prea mari consecinţe economice. Atât supra-acciza, cât şi ROBOR reprezintă, fiecare, consecinţa pe care ne-o putem permite acum. Sunt riscuri recomandabile, două supape ale unei economii care funcţionează cu toate trei politicile (monetară, fiscală şi salarial-bugetară) acomodative. Văd o reacţie firească economică în care economia îşi cere în mod natural echilibrul. Nu poţi creşte economic de două ori mai mult în medie decât economia globală sau decât cea mondială fără să ai un puseu inflaţionist. Să nu uităm că avem o inflaţie dată de preţurile administrate, pentru că nu poţi să creşti sustenabil într-o economie deschisă şi competitivă când ai preţuri administrate. Astfel, consecinţa preţului mi se pare mai importantă la energie şi gaze naturale decât supra-acciza, mai greu de digerat şi cu efecte remanente în economie".

În context, domnul Mitroi ne-a spus că multinaţionalele au transferat foarte uşor, integral, supra-sarcina fiscală direct în braţele consumatorilor, "fără să aibă nici cel mai mic scrupul". Domnia sa ne-a explicat: "Acest lucru s-a întâmplat deşi cifra de afaceri în creştere a multinaţionalelor le-ar fi permis acestora o prelevare a marjelor şi nu un transfer atât de evident şi imediat care denotă că multinaţionalele sunt foarte puternice astăzi. Cvasioligopolismul în mai toate industriile esenţiale - financiară, energie, transport, gaze - îşi arată colţii neprietenoşi ai unei competiţii insuficiente. Iar agenţiile guvernamentale nu ştiu cu ce se ocupă, dar în niciun caz cu protecţia consumatorului.

Costul forţei de muncă este unul dintre aspectele de care se plâng multinaţionalele. Nu mai avem specialişti, nu mai avem nici măcar oameni mediu calificaţi, nu mai avem suficient de multă forţă de muncă pentru creşterea noastră economică sustenabilă şi nu ştiu care este soluţia".

În economie, corelaţia aduce cauzalitatea, potrivit domnului Mitroi, care a adăugat: "Politicile monetare, mai ales cele internaţionale dar acomodative locale, au creat spaţiu fiscal guvernelor, care s-au văzut dintr-o dată pe un parcurs de dezvoltare economică cu mai mult spaţiu fiscal, care este ciclic şi duce la exagerări fiscale - taxe cât mai mici, pro business. Consecinţa acestei politici relaxate fiscale evident că este politica monetară - dobânzi mai mari, la care se mai adaugă şi aşteptările de normalizare ale deluviului monetar internaţional. Şi dolarul a devenit mai scump în dobândă, nu numai leul. La noi, corelaţia din politica monetară, fiscală şi cea salarială, acomodativ, şi-a atins limitele, iar cineva trebuie să clipească la masă dintre cei trei indicatori. Probabil că dobânda este consecinţa cea mai naturală pe care ne-o putem permite acum".

Dobânzile mai mici aduc preţuri mai mari, iar dobânzile mai mari nu aduc neapărat preţuri mai mici, aşa cum ar fi de aşteptat, pe piaţa imobiliară şi ipotecară, consideră analistul economic, care spune că, acum, stresul ipotecar este un risc pe care ni-l putem permite. "Nu poţi să ai constant curs stabil, dobânzi mici, salarii mai mari, taxe mici, adică un mic paradis fiscal", subliniază domnia sa, precizând: "România este un paradis fiscal, cu stabilitate financiară, care creşte asiatiac, cu 6%, fără investiţii în infrastructură, încadrându-se în deficitul recomandat. Nu putem avea tot acest cocktail şi probabil că, la acest moment, creşterea dobânzii este cea mai firească şi naturală, aceasta urmând să mai restrângă din spaţiul fiscal şi guvernamental. Această măsură va aşeza curba randamentelor într-un firesc al ei, uşor crescător".

Dobânzile mai mari vor avea şi efecte pozitive pentru debitori, apreciază Adrian Mitroi, care spune că nu doar ratele la credite vor fi mai mari, ci şi cele la depozite. Specialistul adaugă: "În relaţia cu băncile, consumatorii oricum vor fi mereu în partea perdantă a ecuaţiei, pentru că, atunci când scade dobânda, prima dată scade la depozite, iar când creşte, întâi creşte la credite. Băncile fac acest lucru fără să aibă nici cel mai mic scrupul. Nu trebuie să facem pariuri de dobândă sau de monedă cu o instituţie financiară pentru că ea, pur şi simplu prin efectul natural de diversificare pe mai mulţi clienţi, are un cost al capitalului mai mic şi mereu va fi într-o poziţie mai favorabilă decât consumatorul, care nu va reuşi să fie într-o poziţie câştigătoare faţă de bănci, constant şi pe termen lung".

Există şi părţi foarte bune în dobânzi mai mari, pentru că avem nevoie de o alocare a capitalului dinspre imbiliare către alte investiţii, cum ar fi cele agricole şi din IT, unde avem o dotare tehnologică insuficientă, pentru acest lucru necesitând forţă de muncă, ne-a mai spus Adrian Mitroi.

Domnia sa a adăugat: "Mă deranjează foarte mult comportamentul marilor producători de energie, combustibil, gaze, operatori la pompă, care acţionează la limita competiţiei şi care fac foarte uşor acest transfer al costurilor către consumator. În ianuarie, când a fost eliminată supra-acciza la combustibil, acest lucru s-a văzut în scăderea preţurilor la pompă, dar nu la fel de mult ca atunci când preţurile au crescut, ca urmare a reintroducerii respectivei taxe. Eu cred că în acest skandenberg între multinaţionale şi guvern, multinaţionalele au de negociat redevenţe. În locul Guvernului, nu m-aş mulţumi doar să mă răstesc la ele, le-aş cere socoteală şi aş investiga uşurinţa cu care transferă costurile. Aş fi mult mai atent la comportamentul multinaţionalelor. Mi se pare că aceste corporaţii sunt înfrăţite şi cu agenţiile care trebuie să le monitorizeze.

Dacă altădată eram într-o economie a competiţiei, acum suntem într-o economie adversarială, iar, când tragi linie, cel care plăteşte nota finală este consumatorul".

• Dragoş Cabat: "Cei care vor să se împrumute la bancă obţin acum un credit cu 15-20% mai mic decât ar fi putut să ia în urmă cu zece zile"

Analistul economic Dragoş Cabat consideră că ROBOR nu va continua să crească într-un ritm accelerat, dar că, pe termen lung, odată cu evoluţia ascendentă a inflaţiei, şi ROBOR "se va duce în sus".

Specialistul ne-a spus că, pe lângă inflaţie, un alt motiv care stă la baza evoluţiei ROBOR este faptul că, fiind final de trimestru, băncile trebuie să aibă suficienţi bani ca să-şi închidă bilanţurile. "Acum patru-cinci ani, creştea ROBOR foarte mult la finalul fiecărei luni, când băncile erau obligate să îşi prezinte rezervele la BNR", ne-a spus domnia sa, menţionând că o a treia explicaţie pentru creşterea dobânzii interbancare este că şi statul se împrumută la bănci şi "scoate bani din piaţă".

Efectele acestei evoluţii vor fi, în primul rând, pe creditele ipotecare şi imobiliare, conform domnului Cabat, care ne-a precizat: "După creşterea ROBOR din ultima perioadă, orice diferenţă de dobândă se cunoaşte. Acum, cei care vor să se împrumute la bancă, obţin un credit cu 15-20% mai mic decât ar fi putut să ia în urmă cu zece zile, mulţi dintre aceştia nemaiputând îndeplini condiţiile pe care le îndeplineau cu zece zile în urmă. Debitorii deja împrumutaţi, care plătesc mai mult acum, sunt şi ei impactaţi de creşterea ROBOR. Pentru cei care au un grad de îndatorare de 60-70%, mai ales dacă au venituri mici, fiecare leu pe care îl dau la credit contează".

Un alt impact al evoluţiei ascendente a ROBOR va fi, potrivit lui Dragoş Cabat, creşterea dobânzilor la depozite şi, în linie cu această majorare, creşterea dobânzilor la credite în general, atât la cele pentru populaţie, cât şi la creditele pentru companii. "Este normal ca, odată cu creşterea inflaţiei, să crească şi dobânzile, pe toate nivelurile", apreciază specialistul.

În contextul în care unele bănci au anunţat că oferă credite cu dobânzi fixe, domnul Cabat opinează că, atunci când o instituţie de credit lansează astfel de produse, cu siguranţă ea îşi face "unele ipoteze care să o acopere în anumite situaţii": "De aceea, personal, nu sunt fanul creditelor cu dobândă fixă, pentru că nu avem destulă experienţă ca în ţările unde variaţiile sunt mici. La noi, variaţiile sunt mari, iar băncile se acoperă mai mult decât ar avea dobânzi variabile".

Dragoş Cabat consideră că, în perioada următoare, nu există pericolul să crească rata de neperformante la împrumuturile acordate prin Programul Prima Casă. Însă, spune domnia sa, dacă ROBOR va mai creşte cu 1-3% - ceea ce, în doi-trei ani, se poate întâmpla în mod clar, în condiţiile în care inflaţia va mai creşte cu 1,5-3% - atunci şi oamenii vor începe să simtă cu adevărat diferenţa de dobândă. "Băncile au fost uşor conservatoare în acordarea creditelor Prima Casă şi, în caz de nevoie, va interveni statul. Este adevărat că va trebui să vedem cum se va descurca Fondul de Garantare, dar eu cred că, în următoarele şase luni, nu vor creşte neperformantele pe Prima Casă".

Dragoş Cabat este de părere că există premisele din toamna anului 2008 astfel încât să ne confruntăm cu evenimente similare celor de la începutul crizei, menţionând: "Categoric se poate repeta ceea ce s-a întâmplat în 2008, în special având în vedere că dezvoltarea noastră economică nu este sustenabilă, ci se bazează pe consum şi pe creşteri salariale în sectorul de stat, având efecte de creştere a deficitului bugetar, nu numai comercial. Situaţia actuală din România nu prea poate fi susţinută, pentru că investiţii nu sunt şi doar pe consum nu ne mai putem dezvolta".

Creşterea ROBOR îi va influenţa şi pe investitorii din imobiliare, a conchis Dragoş Cabat, concluzionând: "Capacitatea de atracţie a pieţei a ceea ce ei construiesc îi va lovi mai tare, însă, decât dobânzile din domeniu, pentru că ipoteza pe care se merge în modul în care se finanţează este că vor vinde tot, imediat, că vor obţine chirii froarte mari etc. Aici a fost marea problemă şi în 2008 - se luau bani de la bănci în baza ipotezei că vor vinde imediat, iar, ulterior, nu se mai vindea nici măcar câte un apartament, lunar".

• Analiştii imobiliari încă nu resimt efectele creşterii ROBOR în piaţa de profil

Analistul imobiliar Radu Zilişteanu consideră că este prematur să se exprime cu privire la efectele creşterii ROBOR pe piaţa imobiliară. Domnia sa ne-a declarat: "Scăderea cererii solvabile este determinată de creşterea indicelui ROBOR, astfel că cei care vor să îşi angajeze un credit ipotecar vor fi, probabil, mai strâmtoraţi. Este posibil să existe un astfel de efect pe piaţa imobiliară. Este, încă, prematur să ne exprimăm, deoarece evoluţia acestui indice a fost explozivă, acum, în ultimele zile şi trebuie să vedem, poate se stabilizează". Conform domnului Zilişteanu, tendinţa va fi una de creştere a indicelui ROBOR, pentru că inflaţia a trecut din teritoriul negativ în teritoriul pozitiv.

Corelaţia dintre dobânzile practicate pe piaţa interbancară şi creşterea inflaţiei favorizează probabilitatea ca indicele ROBOR să îşi continue creşterea, însă influenţa evoluţiei sale pe piaţa imobiliară depinde de ritmul de creştere a acestei dobânzi, a conchis domnia sa.

Ţara noastră nu ar trebui să se confrunte, prea curând, nici cu o cădere a pieţei imobiliare, şi nici cu un boom imobiliar, consideră Radu Zilişteanu. Domnia sa ne-a declarat: "În momentul de faţă, piaţa imobiliară de la noi este destul de liniştită, nu s-au întâmplat lucruri extraordinare, a avut o evoluţie cu variaţii relativ mici. Eu nu cred că o să se întâmple, prea curând, nici o cădere a pieţei, nici un boom imobiliar, cel puţin într-un orizont de timp de trei-cinci ani. Asta, dacă nu se întâmplă şi lucruri extraordinare, precum tot felul de fenomene economice, pozitive sau negative. Putem asista la o nouă criză sau, din contră, la o creştere economică susţinută".

Potrivit declaraţiilor domniei sale, preţurile foarte mari pe metrul pătrat se înregistrează doar în cazul imobilelor situate în zone speciale sau deosebite.

Pentru apartamentele obişnuite, preţurile se învârt în jurul sumei de 1.000 euro/mp, ceea ce înseamnă mai puţin de jumătate faţă de vârful înregistrat în luna martie a anului 2008.

În opinia lui Andrei Văcaru, Associate Director, Capital Markets JLL România, piaţa imobiliară comercială nu este impactată, direct, de creşterea indicelui ROBOR. Specialistul ne-a precizat: "Piaţa imobiliară comercială - birouri, spaţii de retail, industriale şi de logistică - nu este afectată în mod direct de creşterea ROBOR, deoarece toate contractele de închiriere şi, implicit, creditele bancare sunt denominate în euro şi, prin urmare, corelate cu evoluţia EURIBOR şi nu cu cea a ROBOR. Impactul ar putea să vină indirect, prin scăderea bugetului disponibil pentru consum al gospodăriilor şi pentru investiţii în cadrul anumitor companii, în condiţiile creşterii sumelor alocate pentru plata ratelor bancare".

Indicele ROBOR la şase luni a ajuns, ieri, la 1,78%, de la 1,69% - vineri, iar ROBOR la nouă luni a atins nivelul de 1,78%, de la 1,7%, la finalul săptămânii trecute. ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile noastre se împrumută între ele.