Rodrigo Rato, din FMI, la zdup

Rodrigo Rato, fost director executiv al FMI între 2004 şi 2007, a crezut, probabil, că imunitatea de care a beneficiat în acea perioadă îl va "urmări" odată cu întoarcerea acasă.

În 2010, Rato a devenit preşedinte al băncii de economii Caja Madrid, iar apoi preşedinte al conglomeratului financiar Bankia, rezultat în urma fuziunii a şapte bănci de economii grav afectate de criza financiară.

Fuziunea s-a realizat sub presiunea timpului şi pe fondul disperării oficialilor guvernamentali şi ai băncii centrale, care au crezut că din şapte instituţii financiare falimentare poate fi "creată" o bancă sănătoasă.

Deponenţilor li s-a prezentat o situaţie departe de realitate, ceea ce astăzi este cunoscut sub numele "fake news", şi li s-a cerut să-şi manifeste încrederea prin transformarea unor depozite în acţiuni ale noii entităţi. Noii "proprietari" au văzut în scurt timp cum li se evaporă "averea".

Scandalul a devenit, astfel, prea mare, iar "justiţia" a fost obligată să acţioneze. După o anchetă care a durat mai mulţi ani şi un proces care a început anul trecut, a venit şi verdictul.

Curtea Supremă din Spania l-a condamnat pe Rodrigo Rato la 4 ani şi 6 luni de închisoare, iar pe un alt director executiv, Miguel Blesa, la 6 ani.

În cadrul procesului au fost chemaţi pentru audieri mai mulţi directori din cadrul Băncii Spaniei, inclusiv fostul guvernator Miguel Angel Fernandez Ordonez şi fostul viceguvernator Fernando Restoy.

Actuali şi foşti oficiali ai băncii centrale au fost acuzaţi că au permis listarea la Bursă a băncii Bankia în 2011, chiar dacă avertismentele venite din interiorul băncii centrale arătau că noua instituţie financiară "nu este viabilă".

Corespondenţa electronică dintre inspectorii băncii centrale şi judecători, publicată în presa spaniolă, arată că "Bankia nu este viabilă nici din punct de vedere economic şi nici financiar". În luna mai 2011, cu două luni înainte de oferta publică iniţială, oficiali ai Băncii Spaniei au avertizat că "fără schimbările structurale necesare, noua bancă nu va funcţiona şi va avea un impact devastator asupra contribuabililor" şi au subliniat că "managementul băncii este puternic politizat şi lipsit de profesionalism, fără credibilitate pe piaţă".

Bankia a fost naţionalizată în 2012 şi se spune că trece acum printr-un amplu proces de restructurare, care are ca ţintă privatizarea sa în 2019.

Oare în ce monedă se vor vinde acţiunile sale şi cine va mai crede în miracole?