English
România a pierdut aproximativ 300 de milioane de euro în primul an în care a fost interzisă cultivarea soiei modificate genetic, potrivit estimărilor făcute de cercetătorii de la universităţile agricole din România pe baza datelor furnizate de cultivatorii români de soia. "Fermierii români au solicitat reintroducerea în cultură a soiei modificate genetic care a fost interzisă odată cu intrarea în UE, deoarece aduce beneficii semnificative nu numai din punct de vedere economic, dar şi pentru asigurarea hranei, iar studiile de specialitate nu au demonstrat că produsele obţinute prin biotehnologie nu prezintă un risc pentru sănătatea oamenilor şi pentru mediu", a declarat, ieri, Nicolae Hristea, director în Ministrul Agriculturii, într-un seminar organizat la Centrul Cultural American privind prin rolul biotehnologiei pentru diminuarea efectelor crizei alimentare. Hristea a spus că România va susţine la Bruxelles introducerea soiei modificate genetic, în condiţiile în care şi alte ţări din UE au aceeaşi poziţie.
"Nu cred că demersul nostru în acest sens se va face în partea a doua a acestui an - pe preşedinţia franceză - mai ales că Franţa şi-a exprimat clar poziţia faţă de cultivarea Organismelor Modificate Genetic (OMG). Oricum, punctul nostru de vedere va fi susţinut cu studii de specialitate, iar EFSA va trebui să îşi reevalueze poziţia faţă de anumite produse obţinute prin biotehnologie", a mai spus directorul MADR.
La ora actuală, în opt ţări din UE se cultivă doar un anumit tip de porumb modificat genetic MON810, omologat de UE, deşi ţările din UE importă anual circa 25-30 de milioane de soia modificată genetic din SUA, Argentina sau Brazilia. În prezent, România face demersuri legislative pentru interzicerea porumbului MON 810, în urma deciziilor luate de alte ţări vecine din UE.
Şeful Centrului de Biotehnologie de la Universitatea americană Cornell, Peter Gregory, a precizat că utilizarea biotehnologiei în agricultura din România ar putea aduce o creştere a randamentelor şi a siguranţei alimentare, dar şi o reducere a cheltuielilor alimentare ale consumatorului. De asemenea, utilizarea biotehnologiei poate fi o soluţie pentru criza mondială de alimente pe fondul creşterii populaţiei şi scăderii suprafeţei arabile pe cap de locuitor.
"Culturile obţinute prin biotehnologie - cele mai cultivate la nivel mondial fiind soia, porumb, bumbac şi rapiţă - nu sunt un panaceu la problemele mondiale, dar pot veni în completarea tehnologiilor convenţionale, ecologice sau a altor metode biotehnologice", a spus Gregory, citat de Rompres.
Acesta a precizat că principala cauză care antrenează "disputa" între europeni şi americani în privinţa utilizării biotehnologiei în agricultură este legată de lipsa de comunicare şi de informare în privinţa organismelor modificate genetic (OMG).
Potrivit ambasadorului SUA la Bucureşti, Nicholas F.Taubman, la ora actuală peste 55 la sută din populaţia globului a decis să utilizeze biotehnologia în agricultură deoarece este una dintre soluţiile cele mai promiţătoare pentru alimentarea populaţiei mondiale, o soluţie testată, aprobată şi bine reglementată.
La nivel mondial se cultivă circa 50 de milioane ha cu soia modificată genetic, principalii producători, dar şi consumatori fiind SUA, Brazilia, Argentina, Mexic şi Canada.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
