România, element de legătură în exportul petrolului azer pe pieţele europene

România a propus Azerbaidjanului să construiască un terminal petrolier în portul Constanţa, cu o capacitate de 100 000 de metri cubi, informează Nezavisimaia Gazeta, citată de Rompres. Creşterea puternică în ultimii ani a potenţialului energetic al Azerbaidjanului permite ca această ţară să fie considerată în prezent un actor independent pe această piaţă şi un exportator din ce în ce mai puternic al resurselor de hidrocarburi în regiune, comentează ziarul rus.

Cea mai puternică companie petrolieră din România, Oil Terminal Constanţa, s-a adresat părţii azere cu propunerea de a construi un terminal petrolier în portul Constanţa, cu o capacitate de 100 000 de metri cubi, după cum a anunţat directorul pe probleme de dezvoltare al Oil Terminal, Mircea Taiss. "Reprezentanţii Companiei petroliere de stat a Azerbaidjanului (GNKAR) au manifestat interes faţă de propunerea noastră. Este posibil ca în viitor să fie semnat un acord", a declarat Mircea Taiss.

Compania azeră a confirmat pentru Nezavisimaia Gazeta că a primit propunerea părţii române, menţionând că, în prezent, conducerea GNKAR analizează eficacitatea economică a proiectului.

Cu toate acestea, este evident că Baku nu are nevoie de prea mult timp de gândire. Aşteptându-se la o creştere de până la 65 de milioane de tone anual a volumului producţiei proprii de petrol până în 2010, Azerbaidjanul a dezvoltat deja o nouă rută de furnizare a hidrocarburilor sale pe pieţele europene. Potrivit preşedintelui GNKAR, Rovnag Abdulaev, element de legătură în acest proiect devine România, unde compania azeră a deschis deja o reprezentanţă. Experţii presupun că în acest proiect principalul punct de transbordare a petrolului va fi din nou Georgia. O dovadă în acest sens este deschiderea la Tbilisi a unei reprezentanţe a GNKAR, dar şi achiziţionarea terminalului petrolier încă neterminat de la Kulevi (în apropierea portului Poti).

Terminalul a aparţinut unui cunoscut om de afaceri georgian, Badri Patarkaţişvili, care a investit în construcţie circa 150 de milioane de dolari, dar nu a găsit un limbaj comun cu autorităţile de la Tbilisi în problema instalării unei linii de cale ferată către Kulevi. GNKAR a reuşit nu doar să rezolve această problemă, ci şi să primească spaţii suplimentare pentru construirea unei rafinării de petrol, cu o capacitate de 10 milioane de tone de ţiţei pe an. În prezent, lucrările la terminal sunt practic terminate şi în scurt timp se va trece la transbordarea petrolului azer care ajunge la Kulevi pe calea ferară. În prima etapă, noul proprietar al terminalului din Georgia contează pe transbordarea a până la 10 milioane de tone de ţiţei pe an cu o creştere ulterioară de până la 35 de milioane de tone. Potrivit unor surse din GNKAR, petrolul din Kulevi va fi transportat cu tancuri petroliere în portul Constanţa.

Pentru Bucureşti, realizarea proiectului de livrare a petrolului caspic în portul românesc de la Marea Neagră are o semnificaţie importantă din punctul de vedere al funcţionării viitoarei conducte paneuropene de petrol Constanţa - Trieste. Pentru construirea acestei magistrale se vor cheltui circa 2,6 miliarde de dolari. Conducta, cu o lungime de 1319 kilometri, porneşte din portul Constanţa şi trece prin Serbia, Croaţia, Slovenia până în portul Trieste.

În opinia unor experţi azeri, de acest nou proiect sunt foarte interesate ţări din Europa care vor să-şi asigure securitatea energetică şi să nu depindă de principalul partener energetic al Europei - Rusia. Prin urmare, conducta Constanţa - Trieste reprezintă un concurent al proiectului Burgas - Alexandroupolis, ce leagă Bulgaria şi Grecia, şi la care participă şi Rusia.