România, păsuită de CE în privinţa reducerii deficitului bugetar

Comisia Europeană a decis să nu ceară României măsuri suplimentare în cadrul procedurii de deficit excesiv, potrivit unui document al Executivului european privind situaţia fiscală a României publicat ieri. Amintim că din cauza depăşirii, în 2019, a pragului de deficit bugetar de 3% prevăzut în Tratatul UE, Comisia a declanşat în aprilie 2020 procedura de deficit excesiv, un instrument prin care un stat membru e obligat să ia decizii pentru reducerea sumelor pe care le împrumută din pieţe pentru a-şi finanţa cheltuielile dintr-un an calendaristic.

Comisia Europeană arată că nu va cere măsuri suplimentare din partea României din cauza gradului ridicat de incertitudine provocată de pandemia de coronavirus, care a dus la depăşirea pragului de 3% în majoritatea statelor membre UE.

"Din aprilie 2020, România face obiectul procedurii de deficit excesiv (PDE), ca urmare a încălcării în 2019 a pragului privind deficitul prevăzut în tratat. Având în vedere gradul ridicat de incertitudine care persistă în contextul pandemiei de coronavirus, Comisia consideră că, în acest moment, nu trebuie luată nicio decizie cu privire la aplicarea unor măsuri suplimentare în cadrul procedurii de deficit excesiv a României", se arată în documentul Comisiei care a fost înaintat Consiliului European.

Pe de altă parte, Comisia arată că "deteriorarea prognozei economice şi introducerea de măsuri de urgenţă pentru combaterea pandemiei pot explica doar în parte creşterea deficitului".

"Măsuri importante care au dus la creşterea deficitului şi care erau deja în vigoare înainte de pandemie nu au fost modificate. Acestea include majorări mari de pensii fără finanţare, alocaţii mai mari pentru copii, reduceri în taxe indirecte şi tăieri ale contribuţiilor de asistenţă socială pentru unele categorii de angajaţi", arată Comisia, adăugând: "Încercările guvernului de a modera impactul unora dintre aceste măsuri au fost respinse de Parlament şi rezultatul final este necunoscut. Totuşi, chiar dacă propunerile de moderare a majorărilor de cheltuieli cu pensiile şi alocaţiile sunt în final adoptate, perspectiva fiscală va rămâne foarte nefavorabilă din moment ce acele tipuri de cheltuieli vor continua să crească şi nu există o prevedere pentru refinanţarea cheltuielilor mai mari din resurse adiţionale sau tăieri de cheltuieli. Autorităţile ar trebui prin urmare să ia în considerare acţiuni structurale suplimentare atât pe partea de venituri cât şi pe cea de cheltuieli în aşa fel încât să stabilească deficitul pe o traiectorie descendentă şi să prevină o creştere abruptă a raportului datorie/PIB. Ca urmare a incertitudinilor mari din prezent, riscurile privind sustenabilitatea fiscală vor fi reanalizate în primăvara lui 2021"

Decizia Comisiei Europene a venit exact în ziua în care ministrul Finanţelor a anunţat că prognoza de deficit bugetar pentru acest an a crescut de la 8,6% din PIB la 9,1% din PIB.