România, sub media UE la numărul procedurilor de infringement

Ţara noastră se situează sub media Uniunii Europene (UE) în ceeea ce priveşte numărul de acţiuni în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor cu privire la piaţa unică (proceduri de infringement) pe care Comisia Europeană le-a declanşat împotriva sa, anunţă Ministerul Afacerilor Externe (MAE), citând Tabloul de bord privind Piaţa Internă a UE.

Numărul procedurilor de infringement împotriva statului român era de 25, în luna mai, sub media UE, de 30 de proceduri, potrivit comunicatului.

Evoluţia numărului de cazuri pe care Comisia le-a deschis împotriva ţării noastre şi cea a mediei europene sugerează o tendinţă de convergenţă, totuşi. Astfel, numărul mediu de cazuri din UE s-a diminuat uşor, de la 49 la 46, între noiembrie 2007 şi mai 2010, pentru ca în următorii doi ani să coboare cu aproape o treime, până la 31, nivel la care a rămas până în mai 2013, potrivit datelor disponibile pe pagina de internet a Comisiei Europene.

În acelaşi timp, numărul cazurilor de infringement care vizează statul român s-a triplat între noiembrie 2007 şi noiembrie 2009, până la 21 de proceduri, cel mai puternic avans, cu zece cazuri, înregistrându-se în ultimele şase luni ale perioadei. Pe parcursul următorilor trei ani, numărul procedurilor a fluctuat între 22 ş 23, spre finele anului trecut urcând la 27.

Ţara noastră se află în rândul statelor membre ale Uniunii cu cea mai rapidă soluţionare a disputelor, cu o medie de 19,1 luni pentru un caz, cu aproximativ opt luni mai puţin faţă de media europeană.

În ceea ce priveşte procesul de transpunere a directivelor UE privind piaţa internă, România are un deficit de 1%, ceea ce corespunde ţintei de deficit stabilite de Bruxelles, se arată în comunicatul MAE.

Întârzierea în transpunerea directivelor europene este de 6,1 luni, şi aici ţara noastră poziţionându-se mai jos decât media europeană, de opt luni. "Nicio directivă nu a fost transpusă de România cu o întârziere mai mare de doi ani", afirmă oficialii MAE, care precizează că ţara noastră nu are, în prezent, nicio condamnare la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) cu privire la procesul de transpunere a directivelor UE.

Ministerul Afacerilor Externe atrage atenţia şi asupra faptului că centrul SOLVIT, pe care îl gestionează, a reuşit să procese rapid majoritatea solicitărilor aflate în lucru, situându-se şi din acest punct de vedere peste media celorlalte state membre UE. "De asemenea, SOLVIT România a avut o rată de rezolvare a cauzelor de 94%, peste media de 89% a celorlalte state", notează oficialii MAE.

SOLVIT reprezintă o reţea de soluţionare a problemelor, în cadrul căreia statele membre ale UE conlucrează pentru a soluţiona, fără să utilizeze procedurilor legale, problemele survenite ca urmare a aplicării necorespunzătoare a legislaţiei privind piaţa internă de către autorităţile publice. Centrele SOLVIT pot să ofere asistenţă în rezolvarea plângerilor provenite atât din partea cetăţenilor, cât şi a întreprinderilor. Acestea fac parte din administraţia naţională şi se angajează să furnizeze soluţii reale pentru problemele prezentate, într-un termen de zece săptămâni, serviciile furnizate fiind gratuite.

SOVIT funcţionează din luna iulie 2002. Comisia Europeană coordonează reţeaua, a cărei funcţionare este asigurată de către statele membre, furnizează baza de date, iar, după caz, ajută la soluţionarea mai rapidă a problemei. Plângerile oficiale primite de Comisie, pentru care se întrevede o posibilitate reală să fie soluţionate altfel decât pe cale juridică, sunt trimise de asemenea către SOLVIT.

Centrele se ocupă de problemele transfrontaliere între o întreprindere sau un cetăţean, pe de o parte, şi o autoritate publică pe de alta, acolo unde există posibilitatea ca legislaţia comunitară să fi fost aplicată în mod necorespunzător. Domeniile politice cel mai frecvent tratate sunt recunoaşterea profesională a calificărilor şi a diplomelor, accesul la educaţie, permise de şedere, drepturile la vot, securitatea socială, drepturile de ocupare a unui loc de muncă, permisele de conducere, înregistrarea vehiculelor cu motor, controlul de frontieră, accesul pe piaţă al produselor, accesul pe piaţă al serviciilor, stabilirea ca independent, achiziţiile publice, impozitarea sau libera circulaţie a capitalurilor şi a plăţilor.

Fiecare stat membru al Uniunii Europene, precum şi Norvegia, Islanda şi Lichtenstein, are câte un centru SOLVIT.