ROMÂNIA VREA UNA, AUSTRIA VREA ALTA Extinderea UE, în coordonate diferite

România şi Austria nu sunt pe aceleaşi coordonate privind politica Uniunii Europene în colaborarea cu statele terţe de pe bătrânul continent. Cel puţin asta a reieşit, ieri, din conferinţa de presă organizată, la sediul Reprezentanţei Comisiei Europene, de către Ambasada Austriei pentru a prezenta obiectivele prioritare ale noii preşedinţii a Consiliului UE.

La eveniment au participat Isabel Rauscher, ambasador al Austriei la Bucureşti, Teodor Meleşcanu - Minis-tru al Afacerilor Externe şi Cristian Buchiu, şef adjunct al Reprezentanţei Comisiei Europene în România.

În privinţa vecinătăţilor Uniunii, Austria pune accent pe promovarea relaţiilor cu ţările din vestul Balcanilor şi din sud-estul Europei, pe baza unor criterii clare şi a unor progrese măsurabile. În schimb, Teodor Meleşcanu a vorbit despre extinderea UE către estul continentului şi a afirmat că aceas-tă lărgire către vestul Balcanilor şi, probabil, către Moldova şi Ucraina, va fi o prioritate pentru perioada în care ţara noastră va deţine preşedinţia Consiliului.

Din expozeul făcut ieri de ambasadorul Austriei reiese că două dintre obiectivele sau temele principale ale acestei ţări pe perioada cât va deţine preşedinţia Consiliului European (1 iulie - 31 decembrie 2018) se regăsesc şi printre temele pe care le va continua România de la 1 ianuarie 2019.

Austria îşi propune să închidă până la 31 decembrie cât mai multe capitole privind procesul BREXIT, să securizeze graniţele Uniunii Europene în faţa valului tot mai mare de migranţi ilegali, să realizeze o piaţă unică digitală, să taxeze economia digitală, să modernizeze administraţia publică şi să aducă valorile europene mai aproape de cetăţeni.

În privinţa migraţiei ilegale, Austria propune o cooperare cu ţările terţe pentru realizarea unei protecţii a cetăţenilor înainte ca aceştia să ajungă în spaţiul european, precum şi o cooperare cu autorităţile care se ocupă de combaterea terorismului.

• Drepturi şi nevoi în spaţiul Schengen

Referindu-se la perioada 1 iulie - 31 decembrie 2018, ministrul de externe Teodor Meleşcanu a afirmat că trioul Austria-România-Finlanda trebuie să conlucreze pentru consolidarea proiectului european. În opinia lui Meleşcanu, perspectivele financiare ale Uniunii sunt foarte importante.

Ministrul de externe a spus: "Pentru România, bugetul Uniunii Europene trebuie să fie echilibrat şi să aducă o creştere în privinţa politicii agricole, a coeziunii financiare privind absorbţia fondurilor şi să rezolve problemele privind apărarea graniţelor şi combaterea migraţiei. Dar trebuie să căutăm cauzele care au dus la acest fenomen de migrare şi să ne adresăm ţărilor de origine şi celor de tranzit".

Teodor Meleşcanu a afirmat că o soluţie în reducerea migraţiei ilegale ar fi cooptarea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen. Referitor la acest aspect, ambasadorul Isabel Rauscher a ţinut să precizeze că Austria nu s-a opus şi nu se opune intrării celor două state în spaţiul Schengen şi că îngrijorările cu privire la acest aspect au fost formulate de alte state europene.

Întrebat de Ziarul BURSA de problema reducerii de către Austria a alocaţiilor copiilor lucrătorilor străini din această ţară, de fapt, discriminarea pe care guvernul de la Viena plănuieşte să o pună în practică privitor la plata aces-tor alocaţii, care urmează să fie reduse pentru lucrătorii din estul Europei şi mărite pentru cei din vest, ministrul de externe a afirmat: "Poziţia noastră este fermă. Politicile interne ale oricărui stat membru al Uniunii Europene nu trebuie să ducă la discriminări între cetăţenii europeni, indiferent dacă vin din est sau din vest".