Rompetrol vrea să pună punct creanţei Libia cu insolvenţa

Compania Rompetrol SA, parte a grupului Rompetrol (denumit acum KMG International), s-a hotărât să-şi ceară insolvenţa în vederea reorganizării - proces pe care îl priveşte ca soluţie la tranşarea "creanţei Libia".

În octombrie 2014, Curtea de Apel Bucureşti a pus capăt celebrului dosar Rompetrol şi a decis, printre altele, ca Alexandru Bucşă şi Petrică Grama (inculpaţi în dosar) să răspundă în solidar cu partea responsabilă civilmente, Rompetrol SA, şi să plătească Ministerului Finanţelor suma de 58.521.056 dolari. În cauză, instanţa a constatat încetarea procesului penal împotriva lui Dinu Patriciu, ca urmare a decesului omului de afaceri.

Conducerea KMG International a anunţat, vineri, că societatea Rompetrol SA a solicitat Tribunalului Bucureşti deschiderea procedurii de reorganizare a societăţii, ca să-şi poată continua operaţiunile comerciale derulate în România şi în străinătate: "La sfârşitul anului trecut, societatea a fost obligată, în solidar cu alte persoane fizice, de către Curtea de Apel Bucureşti la plata sumei de 58,5 milioane dolari (n.r. celebrul dosar al manipulării pieţei de capital), la care se adaugă dobânda legală calculată începând cu data de 05.01.2001.

Punerea în executare a deciziei respective, inclusiv a dobânzilor legale, care în opinia autorităţilor fiscale reprezintă o sumă de trei ori mai mare decât debitul principal, creează un dezechilibru financiar major pentru societate, având efecte imediate în activităţile sale curente - întreruperea operaţiunilor de profil, a contractelor în derulare, a investiţiilor şi implicit asupra angajaţilor săi".

Reprezentanţii KazMunayGas (KMG) au precizat că după pronunţarea deciziei în dosarul Rompetrol, societatea şi-a arătat toată deschiderea în cursul procedurilor legale demarate de autorităţile fiscale pentru identificarea şi evaluarea activelor, acestea instituind un sechestru asiguratoriu asupra bunurilor sale. În acelaşi timp, au fost iniţiate demersurile legale pentru punerea în executare a obligaţiilor asumate de către fostul proprietar al Grupului Rompetrol în contextul deciziei Curţii de Apel Bucureşti, mai spune compania într-un comunicat.

Surse din piaţa de profil susţin că Dinu Patriciu s-a înţeles, în 2007, cu kazahii de la KMG, care au preluat grupul Rompetrol, să suporte el toate consecinţele care decurg din acest proces. Acum kazahii s-au îndreptat în instanţă împotriva moştenitorilor lui Patriciu şi a DP Holding pentru recuperarea celor peste 200 milioane de dolari pe care Rompetrol SA le datorează statului român, mai afirmă sursele noastre.

KMG International a mai precizat, în comunicat, că reorganizarea activităţii Rompetrol SA va permite continuarea serviciilor adiacente activităţilor de foraj sonde petroliere terestre în Maroc, unde societatea a câştigat un contract în 2014, după ce a fost nevoită să îşi întrerupă activităţile din Libia pe fondul instabilităţii politice, şi în România, unde are premise de a trece de la faza de explorare la exploatare şi producţie hidrocarburi.

Potrivit DIICOT, care a instrumentat acest dosar, activitatea infracţională a inculpaţilor a fost analizată sub două aspecte: creanţa Libia (primele trei infracţiuni de care au fost acuzat, Dinu Patriciu. şi alţi inculpaţi din dosar) şi manipularea pieţei de capital.

Creanţa provenea din raporturile pe care compania de stat Rompetrol le-a derulat înainte de 1989, în numele statului român, în cadrul unui acord de explorare a unui perimetru petrolier din Libia. Valoarea creanţei a fost cuantificată, în 1993, la aproximativ 85 de milioane de dolari, din care Rompetrol şi-ar fi însuşit 55 de milioane de dolari, bani care ar fi intrat în conturile The Rompetrol Group Olanda, iar nu în cele ale statului, cum prevedeau două hotărâri ale Guvernului Văcăroiu din 1993.

Dreptul de proprietate asupra creanţei a devenit o problemă extrem de disputată după 2005, pentru că procurorii au susţinut că Dinu Patriciu şi-a însuşit, fără drept, banii, pe care ulterior i-a plimbat prin diverse paradisuri fiscale pentru ca, în final, să-i verse drept investiţii la "Petromidia", ca să-şi îndeplinească obligaţiile asumate la privatizarea rafinăriei Petromidia.

Toamna trecută, Curtea de Apel Bucureşti i-a condamnat definitiv, în dosarul Rompetrol, pe senatorul Sorin Roşca Stănescu la doi ani şi patru luni de închisoare cu executare, pe fostul ministru Sorin Pantiş la doi ani şi opt luni de închisoare, tot cu executare, pe Alexandru Bucşă - administrator şi director economic la Rompetrol la data comiterii faptelor - la şase ani de închisoare pentru complicitate la delapidare, la spălare de bani şi pentru constituire a unui grup infracţional organizat. Petrică Grama, fost şef al Direcţiei Generale a Bugetului de Stat din Ministerul Finanţelor Publice, a primit doi ani şi patru luni de închisoare pentru complicitate la delapidare şi pentru constituirea unui grup infracţional organizat. Şi Gabriela Anghelache, fost preşedinte al CNVM, a primit trei ani de închisoare cu suspendare, pentru favorizarea infractorului.

Cererea de insolvenţă a Rompetrol SA a fost depusă pe 28 mai şi va fi judecată la instanţă în data de 8 iunie.