Moscova a prezentat Washingtonului o listă de condiţii pentru un eventual acord care să pună capăt conflictului din Ucraina şi să normalizeze relaţiile bilaterale, transmite Reuters.
Această informaţie apare în contextul în care Donald Trump a anunţat miercuri seară că negociatorii americani se îndreaptă spre Rusia pentru a discuta despre o posibilă încetare a focului. Liderul de la Casa Albă a declarat, de asemenea, că intenţionează să vorbească direct cu Vladimir Putin în cursul acestei săptămâni.
Nu este clar ce anume conţine lista de cerinţe a Kremlinului şi dacă Moscova este dispusă să negocieze cu Kievul înainte de acceptarea acestor condiţii, notează agenţia de presă. Potrivit sursei citate, termenii Kremlinului au fost discutaţi în ultimele trei săptămâni, atât prin contacte directe, cât şi prin comunicări la distanţă între oficiali ruşi şi americani.
Lista de revendicări prezentată de Moscova este similară cu cerinţele formulate anterior către Ucraina, SUA şi NATO. Printre acestea se numără angajamentul Kievului de a nu adera la NATO, garanţia că nu vor fi desfăşurate trupe străine pe teritoriul ucrainean şi recunoaşterea de către comunitatea internaţională a Crimeei şi a celor patru regiuni ucrainene anexate de Rusia. De asemenea, Rusia a insistat asupra unei soluţii pentru ceea ce consideră "cauzele profunde" ale conflictului, inclusiv extinderea NATO spre est, potrivit aceleiaşi surse.
Donald Trump aşteaptă un răspuns din partea lui Vladimir Putin privind un armistiţiu de 30 de zile, pe care preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marţi că l-ar accepta ca prim pas către discuţii de pace.
Angajamentul Rusiei faţă de un astfel de acord rămâne incert, iar detaliile urmează să fie clarificate în cadrul negocierilor. Anumiţi oficiali americani şi experţi în politică externă se tem că Putin ar putea folosi un eventual armistiţiu pentru a slăbi unitatea dintre SUA, Ucraina şi aliaţii europeni şi pentru a submina perspectivele unor negocieri serioase.
Moscova a formulat cereri similare în ultimii ani, inclusiv în cadrul negocierilor cu administraţia Biden la sfârşitul anului 2021 şi începutul lui 2022, înainte de lansarea invaziei asupra Ucrainei. Printre solicitările de atunci s-au numărat limitarea activităţilor militare ale NATO în Europa de Est şi Asia Centrală. Deşi Washingtonul a respins o parte dintre condiţiile impuse de Rusia, administraţia Biden a încercat să prevină războiul prin angajarea în discuţii asupra unor aspecte punctuale.
1. Comunitatea internationala
(mesaj trimis de Nicolae în data de 13.03.2025, 09:02)
Recunoașterea Crimeii și celor 4 state de către comunitatea internațională, nu se negociază cu SUA, care nu a fost mandatată pentru așa ceva. In consecință acest punct nu poate fi îndeplinit.
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 13.03.2025, 09:33)
Rusia „nu este interesată de o soluționare timpurie a crizei din Ucraina”, a declarat Thomas Graham, fost director principal privind Rusia al Consiliului de Securitate Națională al Casei Albe sub George W. Bush, acum membru al Consiliului pentru Relații Externe. „Ei vorbesc în mod constant despre cauzele fundamentale, care, după cum știți, sunt despre politica internă din Ucraina și chiar mai important decât atât, despre arhitectura europeană de securitate care intră în rolul NATO. Iar o simplă încetare a focului care nu ține cont de asta nu prezintă niciun interes pentru Rusia . Și Trump pare să nu înțeleagă.”