Rusia a revendicat în mod oficial ieri, la Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU), mai mult de un milion de kilometri pătraţi în Arctica, afirmând că anii de cercetare ştiinţifică atestă dreptul său asupra vastelor resurse naturale situate în Oceanul Arctic, informează France Presse, potrivit Agerpres.
În cererea sa, depusă la Comisia ONU însărcinată cu trasarea graniţelor platoului continental, Rusia subliniază că, în virtutea cercetărilor sale ştiinţifice, ea ar trebui să-şi extindă suveranitatea asupra a 1,2 milioane de kilometri pătraţi suplimentari în Arctica.
În 2001, ONU a cerut Moscovei, după o primă revendicare în acest sens, să aducă mai multe dovezi în sprijinul cererii sale.
Această revendicare include şi Polul Nord şi îi va oferi în mod potenţial Rusiei accesul la circa 4, 9 miliarde de tone de hidrocarburi, potrivit estimărilor guvernului rus.
La ora actuală, dreptul la mare fixează zona economică exclusivă a unei ţări la 200 de mile marine (circa 370 de kilometri) de la coasta sa, oferindu-i suveranitate în această zonă, pentru a-i putea exploata resursele. Dincolo de această limită, apele sunt considerate, din punct de vedere juridic, ca fiind internaţionale.
Rusia, SUA, Canada, Danemarca şi Norvegia îşi dispută de zeci de ani controlul asupra resurselor din Arctica.
Potrivit guvernului rus, cercetările din ultimii ani, implicând inclusiv o expediţie în octombrie, demonstrează că limitele platoului continental rus din Arctica se întind mult peste cele 200 de mile marine.
Revendicarea Moscovei include o parte din Dorsala Lomonosov, revendicată de asemenea de Danemarca şi Canada, precum şi Dorsala Mendeleev, considerată de Rusia parte integrantă a continentului eurasiatic.
De când a înaintat prima dată cererea, în 2001, Rusia a iniţiat mai multe expediţii ştiinţifice polare de anvergură, pentru a aduna dovezi în sprijinul revendicării sale. În 2007, o expediţie a efectuat o plonjare record în profunzimea Oceanului Arctic, plantând în mod simbolic, cu această ocazie, drapelul rus în adâncurile apelor polare.
În paralel, preşedintele rus Vladimir Putin a accentuat atenţia atribuită problemei Oceanului Arctic, înfiinţând o comisie specială însărcinată cu dezvoltarea proiectelor economice în regiune, în timp ce manevrele militare de amploare s-au multiplicat în zonă.
Doctrina militară navală rusă a fost, de asemenea, modificată în iulie, pentru a pune accentul pe importanţa strategică a Oceanului Arctic, în mod concret prin dezvoltarea Flotei Nordului.
Nu în ultimul rând, Ministerul de Externe al Rusiei a precizat că această revendicare este una dintre "priorităţile" diplomaţiei ruse şi că ea aşteaptă ca cererea sa să fie analizată până în toamnă.