S&P a declarat falimentul pentru Argentina

Agenţia de rating Standard and Poor's a declarat ieri Argentina în "default selectiv", în timp ce autorităţile de la Buenos Aires poartă negocieri ca să evite intrarea în incapacitate de plată, scrie AFP.

Nota datoriei argentiniene, care era CCC- (categorie speculativă considerată drept foarte riscantă pentru investitori), este adusă acum la SD (selective default).

Luni, Argentina a anunţat că a onorat o plată către Clubul de la Paris, în conformitate cu acordul încheiat între Buenos Aires şi creditorii săi internaţionali. Membrii permanenţi ai Clubului sunt Australia, Austria, Belgia, Canada, Danemarca, Elveţia, Finlanda, Franţa, Germania, Irlanda, Israel, Italia, Japonia, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Rusia, Spania şi SUA. Membrii asociaţi sunt: Abu Dhabi, Africa de Sud, Argentina, Brazilia, Coreea de Sud, Kuweit, Maroc, Mexic, Noua Zeelandă, Portugalia, Trinidad-Tobago şi Turcia. Observatorii organizaţiei sunt: FMI, Banca Mondială, OSCE, Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare, Comisia Europeană, Banca Africană de Dezvoltare, Banca Asiatică de Dezvoltare, BERD şi Banca Inter-Americană de Dezvoltare.

Ţara sud-americană se află în conflict cu două fonduri speculative (NML Capital, companie afiliată Elliott Management, şi Aurelius Capital Management) pentru rambursarea unui rest de datorie din perioada crizei economice din 2001, situaţie care o aduce acum pe marginea falimentului.

Ministerul argentinian al Economiei informează că opt ţări membre ale Grupului de la Paris au primit, în diverse valute, echivalentul a 642 milioane dolari.

Pe 29 mai, Argentina a ajuns la un acord cu ţările Grupului de la Paris pentru achitarea unei datorii de circa 10 miliarde dolari, pe baza unui calendar ce prevede plata unui minim de 1,15 miliarde dolari până în 2015. Următoarea plată este aşteptată cu începere din mai 2016.

Argentina riscă să intre în incapacitate tehnică de plată pentru a doua oară în ultimii 15 ani, din cauza disputei dintre autorităţile de la Buenos Aires şi fondurile speculative. Disputa vizează precedenta intrare în incapacitate de plată a Argentinei, în 2001, pentru o datorie de 95 miliarde dolari. După zece ani de renegocieri şi după ce a obţinut reduceri de 70% din datorii din partea creditorilor, Argentina a soluţionat 93% din datoria sa. În schimb, un grup de fonduri speculative a respins ofertele de restructurare făcute de autorităţile de la Buenos Aires în 2005 şi 2010.

În 2001, statul sud-american a intrat în colaps, după patru ani de recesiune şi mai multe măsuri de austeritate luate la îndemnul FMI, care, însă, a refuzat să îl mai susţină. În acel moment, datoria externă a Argentinei depăşea 100 miliarde dolari. Între 2002 şi 2005, datoria a fost restructurată cu 75%, iar în 2006, preşedintele de atunci, Néstor Kirchner (soţul actualei preşedinte, Cristina Kirchner), a dispus restituirea ultimei tranşe, de 10 miliarde dolari, pe care ţara sa o mai datora FMI. Tot atunci, Néstor Kirchner a rupt legăturile cu Fondul.