• Germania riscă să "îmbolnăvească" economic toată Uniunea Europeană • Economia americană stă şi mai rău în luna iulie
Economia zonei euro a înregistrat o contracţie a activităţii de business în primele trei săptămâni din luna iulie, care devine prima lună de contracţie din ultimele 17, arată indicatorii preliminari Purchasing Managers' Index (PMI) publicaţi vineri de S&P Global pentru luna curentă. Astfel, indicatorul PMI Compozit (sectorul manufacturier + servicii) a scăzut de la 52,0 puncte în iunie la 49,4 în iulie, semnalând o contracţie a activităţii pentru prima dată din februarie 2021, când economia zonei euro s-a confruntat cu noi lockdown-uri. Excluzând lockdown-urile asociate pandemiei, contracţia economiei din iulie este prima din iunie 2013 încoace, datele indicând o rată de scădere de -0,1% pentru luna iulie faţă de trimestrul al doilea din acest an.
"Producţia şi comenzile au scăzut concomitent (...). Accelerarea perioadei nefaste din sectorul manufacturier a fost acompaniată de o relativă stagnare a ritmului activităţii sectorului de servicii în condiţiile în care costul vieţii de zi cu zi a continuat să erodeze factorii pozitivi asociaţi cererii reprimate din perioada pandemiei", se arată în raportul cu datele PMI.
Astfel, indicatorul PMI pentru sectorul manufacturier al zonei euro a scăzut de la 52,1 puncte în iunie la 49,6 puncte în iulie, în timp ce indicatorul aferent sectorului de servicii a înregistrat o valoare de 50,6 puncte, faţă de 53 de puncte în iunie. Amintim că indicatorii PMI comensurează dinamica producţiei, comenzilor noi, stocurilor, locurilor de muncă şi preţurilor în principalele ramuri ale economiei, cu menţiunea că pragul de 50 de puncte separă creşterea de scădere.
Raportul mai adaugă că îngrijorările firmelor cu privire la deteriorarea cererii de bunuri şi servicii au fost exacerbate temerile cu privire la energie şi inflaţie, ceea ce a deteriorat aşteptările companiilor care şi-au redus puternic achiziţiile de bunuri intermediare şi nu au mai operat noi angajări.
Cel mai sever declin economic a fost înregistrat în principala economie europeană. Datele indică faptul că Germania se confruntă deja cu cea mai severă scădere economică din 2012 încoace, excluzând scurta recesiune provocată de lockdown-urile din 2020. Astfel, indicatorul Compozit pentru Germania a înregistrat o valoare de 48,0 puncte, cel mai scăzut nivel din iunie 2020 încoace. Totodată, presiunile pe preţurile producătorilor industriali din Germania s-au moderat în iulie, pe fondul cererii mai slabe şi a îmbunătăţirii situaţiei de pe lanţurile de aprovizionare.
În acelaşi timp, în Franţa, ritmul activităţii economice a încetinit puternic, PMI-ul Compozit înregistrând o valoare de 50,6 puncte, în scădere de la 52,5 puncte în iunie.
"Datele preliminare PMI pentru luna iulie semnalează o nouă perioadă nefastă pentru economia zonei euro şi o moderare a presiunilor inflaţioniste, care rămân totuşi ridicate. Majorarea de 50 de puncte de bază a dobânzilor operată de BCE cel mai probabil va apăsa şi mai puternic pe activitatea economică şi va adăuga la riscurile de recesiune", scrie pe pagina sa de Twitter Chris Williamson, economistul-şef al Markit PMI, companie de analiză preluată anul trecut de S&P Global.
Potrivit datelor, atât noile comenzi de bunuri, cât şi cele de servicii s-au contractat "solid" pentru prima dată din luna februarie 2021. Cu excepţia perioadelor de lockdown, aceasta a fost cea mai severă scădere a comenzilor noi de bunuri din luna mai 2013, a treia lună de scădere consecutivă, în timp ce iulie a fost prima lună de scădere pentru comenzilor noi de servicii.
Mai în detaliu, declinul sectorului manufacturier a fost unul larg la nivel de sectoare, dar sectorul de petrochimie şi cel de producţie de autovehicule au avut cea mai mare influenţă. În zona de servicii, sectoarele de turism, recreaţie, media şi transport au înregistrat fie stagnări ori scăderi ale activităţii economice, iar sectoarele bancare şi de real-estate au marcat declinuri puternice pe fondul întăririi condiţiilor financiare şi creşterii dobânzilor.
Reducerea achiziţiei de bunuri intermediare este explicată de o creştere majoră a stocurilor, în condiţiile scăderii cererii şi comenzilor şi deteriorării condiţiilor de business. În ceea ce priveşte presiunile inflaţioniste, preţurile medii pentru bunuri şi servicii au continuat să crească în iulie, chiar dacă ritmul de creştere al inflaţiei s-a moderat pentru a treia lună la rând, mai arată datele PMI. Rata de creştere a preţurilor de vânzare a fost totuşi semnificativ peste cele din ultimele două decenii, mai punctează S&P Global.
"Economia zonei euro pare gata să se contracte în al treilea trimestru în condiţiile în care activitatea de business a trecut în zona de declin în iulie, iar indicatorii «forward-looking» conturează o imagine că ce e mai rău abia urmează să se întâmple în lunile următoare. (...) Datele PMI indică o contracţie de 0,1% în ritm trimestrial. Chiar dacă modestă în prezent, scăderea abruptă a comenzilor noi, diminuarea comenzilor în execuţie şi aşteptările de afaceri mai pesimiste dau de înţeles că rata de declin va fi impulsionată pe măsură ce parcurgem restul verii", mai arată Chris Williamson.
• Activitatea economică din sectorul de servicii american se contractă rapid. Economia SUA înregistrează cel mai sever declin de la criza financiară din 2009
În acelaşi timp, economia Statelor Unite se contractă şi ea în iulie într-un ritm nemaiîntâlnit de la criza financiară din 2009, excluzând perioada iniţială de pandemie când s-a implementat un lockdown general. Iulie este prima lună de scădere economică pentru SUA din ultimii 2 ani. Atât indicii PMI ce urmăresc producţia sectorului manufacturier şi a sectorului de servicii s-au prăbuşit în primele 3 săptămâni din iulie.
Indicele PMI compozit pentru Statele Unite a scăzut la o valoare de 47,5 puncte - cel mai scăzut nivel din iunie 2020 - de la 52,3 puncte în iunie. Declinul activităţii este în mare parte determinat de sectorul de servicii american - care reprezintă de altfel 70% din economia SUA - care a înregistrat în iulie un PMI de 47,0 puncte, sub pragul de 50 de puncte ce separă creşterea de scădere economică, indicând o pierdere abruptă de ritm pentru activitatea economică din cea mai mare economie a lumii.
Indicatorul pentru sectorul manufacturier a rămas în teritoriul de creştere, cu o valoare de 52,3 de puncte, în scădere totuşi de la 52,7 puncte în iunie. Cu toate acestea, producţia efectivă în volume a scăzut inclusiv pentru producătorii americani în luna iulie, pentru prima dată în ultimii doi ani.
"Indicatorii «forward-looking» precum raportul comenzi-stocuri semnalează că ce este mai rău abia urmează pentru sectorul manufacturier din SUA, în luna august", notează însă Chris Williamson.
Raportul S&P Global notează că noile comenzi la nivel de economie au revenit în zona de expansiune în luna iulie, însă creşterea a fost doar marginală, după scăderea puternică din iulie. În sectorul manufacturier, iulie este însă a doua lună consecutivă de scădere a fluxului de comenzi noi. Companiile se plâng de asemenea de cererea slabă determinată de presiunile inflaţioniste "severe" şi de creşterea ratelor de dobândă care au aplicat o nouă povară pe cheltuielile gospodăriilor americane. Cererea de la export s-a moderat şi ea, provocând o nouă scădere a comenzilor pentru export pentru a doua lună la rând.
Pe frontul preţurilor, companiile americane continuă să semnaleze o creştere a costurilor cu input-urile de la furnizori în condiţiile în care cheltuielile cu carburanţii, transportul, materiile prime şi cu salariile au crescut din nou. Cu toate acestea, ritmul inflaţiei pe bunurile intermediare s-a moderat din nou după vârful înregistrat în luna mai. Cu toate acestea, presiunile inflaţioniste au rămas în iulie peste cele înregistrate înainte de luna mai 2021, când inflaţia s-a accelerat la nivel global. Totodată, companiile au continuat să transmită consumatorilor costurile mai mari cu input-urile, chiar dacă au existat anumite zone unei cererea a fost atât de slabă încât s-au "făcut concesiuni către clienţi", după cum punctează raportul S&P Global.
De asemenea, companiile din servicii au continuat să opereze angajări, cu toate că la nivelul întregii economii iulie pare să fie cea mai slabă la nivel de angajări din februarie încoace.
Încrederea companiilor americane s-a prăbuşit, în acest context, la cel mai scăzut nivel din septembrie 2020 având în vedere îngrijorările cu privire la materializarea unei recesiuni pe fondul cererii slabe.
"Datele preliminare pentru iulie indică o deteriorare îngrijorătoare a economiei. (...) Datele din sondaj corespund unui declin anualizat al PIB de aproximativ 1%. Sectorul manufacturier stagnează, iar revenirea din pandemie a sectorului de servicii a făcut cale întoarsă. (...) Producţia probabil va fi redusă şi mai mult în următoarele luni dacă cererea nu îşi revine. Însă, având în vedere aşteptările companiilor care au scăzut la cel mai scăzut nivel de la perioada iniţială a pandemiei, orice astfel de revenire nu este anticipată. În schimb, firmele deja îşi reanalizează producţia şi nevoia de forţă de muncă", mai afirmă Chris Williamson, economistul S&P Global.
• Sudul Europei respinge propunerea Comisiei Europene de reducere cu 15% a consumului de gaze pentru a ajuta Germania. În criza datoriilor suverane, Germania a refuzat solidaritatea cu Sudul şi a impus costuri severe
Grecia, Spania, Portugalia şi Italia au respins săptămâna trecută apelul Comisiei Europene cu privire la o reducere voluntară cu 15% a consumului de gaze naturale pentru a ajuta Germania, fiecare ţară explicând motivele pentru care se opune acestei propuneri, arată o analiză a publicaţiei TO VIMA (Grecia), preluată de Rador şi G4media.ro.
Poziţia Greciei împotriva propunerii UE de a limita consumul de gaze naturale cu 15% a fost anunţată de purtătorul de cuvânt al guvernului, Giannis Oikonomou, subliniind că Atena a transmis Comisiei Europene propriile sale propuneri. Potrivit lui Oikonomou, propunerile guvernului grec pentru atenuarea creşterii fără precedent a preţurilor la energie oferă soluţii pentru această problemă, dar şi pentru furnizarea de gaze naturale.
Grecia spune că şi-a prezentat propriile propuneri: "Vom insista asupra acestor propuneri, considerând că linia acestor propuneri poate oferi soluţii substanţiale statelor şi consumatorilor europeni", a adăugat reprezentantul guvernului grec.
Ministrul grec al energiei, Konstantinos Skrekas, a precizat, la rândul său, că Grecia şi-a exprimat deja dezacordul faţă de propunerea Comisiei Europene şi a întreprins şi toate acţiunile necesare pentru a asigura o aprovizionare suficientă. El a adăugat că problema va fi discutată şi o decizie va fi luată pe 26 iulie la Consiliul de Miniştri al UE.
Spania: Măsura nu este nici eficientă, nici echitabilă. Prima ţară care a reacţionat a fost Spania, ministrul Tranziţiei Ecologice, Teresa Ribera, respingând categoric ideea unei reduceri cu 15% a consumului de gaze naturale, aşa cum a solicitat Bruxelles-ul şi spunând că această măsură nu este nici necesară, nici "echitabilă" şi nici "eficientă".
După cum subliniază ministrul spaniol, "familiile spaniole nu vor suferi întreruperi de gaz sau electricitate în casele lor", iar "Spania va sprijini poziţia industriei spaniole".
Portugalia: Propunerea nu este viabilă. Atitudinea Portugaliei a fost şi ea negativă. Ministrul Mediului şi Energiei, Jono Galamba, a criticat Comisia Europeană pentru că a conceput o propunere "neviabilă", care obligă Portugalia "să rămână fără curent electric". "Sunt ţări care nu se pot proteja şi acum cer ajutor", a spus ministrul portughez, amintind că în timpul crizei financiare a datoriilor publice din Sudul Europei, Nordul nu părea atât de unit.
Italia: Reducerea consumului ar pedepsi industria noastră. Reacţiile sunt puternice şi în Italia, întrucât, înainte de a demisiona din funcţia de prim-ministru, Mario Draghi se deplasase în Algeria pentru a încheia un acord de aprovizionare a Italiei cu gaze naturale.
"Pentru Italia, o reducere cu 15% a consumului ar pedepsi mai întâi industria ţării, în special sectorul de producţie. Dimpotrivă, o ţară precum Germania care continuă să fie foarte dependentă de Moscova va beneficia de solidaritatea celorlalte state UE", subliniază surse italiene din sectorul energetic.
Planul Comisiei Europene. Amintim că, miercuri, Comisia Europeană le-a cerut celor 27 de state membre ale UE să îşi reducă voluntar consumul de gaze în următoarele opt luni, anunţând un pachet de măsuri menit să permită UE să facă faţă unei posibile întreruperi a aprovizionării cu gaze ruseşti. Acest plan, care urmează să fie discutat pe 26 iulie la Consiliul European, prevede că fiecare ţară va face "tot ce poate" pentru a reduce din august 2022 până în martie 2023 cu cel puţin 15% consumul de gaze în raport cu media ultimilor cinci ani.
În cazul unui "risc semnificativ de penurie severă sau cerere neobişnuit de mare", şi dacă eforturile voluntare nu sunt suficiente, poate fi activat un mecanism de alertă, după consultarea statelor, pentru a stabili "ţinte obligatorii".