Să fim sănătoşi: avem o asumare şi o moţiune de cenzură!

• Afacerile cu tutun şi alcool

• Serviciile medicale adiţionale pentru oamenii cu mai mulţi bani

• Manageri în spitale

• Societăţi de asigurare care pot intra pe piaţa asigurărilor private de sănătate

• Exercitarea profesiei de farmacist în baza principiului libertăţii profesionale

• Reglementări în industria medicamentului - iată cîteva noutăţi ale reformei sanitare

Asumarea răspunderii Guvernului în faţa camerelor reunite ale Parlamentului a inflamat şi mai mult războiul politic dintre actuala conducere şi opoziţie. De partea opoziţiei a trecut în mod decisiv în această dispută PRM, după ce, cu cîteva zile în urmă, reprezentanţii acestui partid votaseră cot-la-cot cu PSD respingerea în Parlament a transformării PNA în DNA.

Reformarea profundă a sistemului sanitar din ţara noastră pe care o susţine alianţa PNL-PD va avea parte de o moţiune de cenzură din partea PSD şi PRM pentru sancţionarea răspunderii Guvernului, interpretată de Mircea Geoană, preşedintele PSD, ca "o impunere". Constituţia permite celor două camere ale Parlamentului să retragă încrederea acordată Guvernului, dacă majoritatea parlamentarilor doreşte acest lucru.

Viziunea sumbră pe care premierul a prezentat-o la adresa sistemului sanitar din ţara noas-tră se traduce în termeni de "neputinţă, lipsă de viziune, sărăcie şi corupţie", iar actualul pachet de legi "are nevoie de solidaritatea politică pentru a schimba lucrurile în bine". Domnia sa nici nu ia în calcul faptul că moţiunea de cenzură poate bloca reforma din Sănătate şi acest procedeu constituţional este privit doar ca "o întîrziere de cîteva zile a reformei şi o confruntare politică" care se adaugă la cele deja existente.

Discursul şefului Executivului a împrumutat din plin jargonul medical pentru a vorbi de legi ca "intervenţii chirurgicale pe care Guvernul le adoptă pentru a pune pe picioare sistemul de sănătate".

Pe de altă parte, Mircea Geoană ameninţă Executivul că "de acum înainte, nici o Ordonanţă de Urgenţă care va fi introdusă fără consultarea partidelor din opoziţie nu va primi automat votul PSD". În acest sens, liderul PSD consideră actuala conducere drept una "autoritară şi dictatorială", din moment ce din 186 amendamente pe care PSD le-a depus actualului pachet de legi asumat "au fost ignorate complet şi a fost dovedită insensibilitatea guvernării la dialogul politic şi social".

Proiectul de reformă este considerat de principalul partid de opoziţie "un proiect antisocial, anticonstituţional" deoarece "ministrul Sănătăţii doreşte butoane la sistem şi să acopere vocile care reclamă subfinanţarea sistemului", potrivit lui Sorin Oprescu, senator PSD.

Premierul nu consideră însă că fondurile alocate sistemului lipsesc şi că, mai mult, "ele au crescut în ultimii ani, pînă la 2,8 miliarde euro în 2005". Adevărata problemă în viziunea Guvernului sunt deficienţele majore care macină sistemul din interior şi care înseamnă alocare întîmplătoare de resurse, lipsă de transparenţă şi cheltuieli nejustificate.

Sorin Oprescu a afirmat că "cei de la guvernare nu recunosc subfinanţarea sistemului" şi a vorbit de faptul că "în martie vom avea o primă criză a medicamentelor compensate", recunoscînd că PSD ştia de la început că nu va putea schimba "filosofia pachetului de legi".

Nici Corneliu Vadim Tudor, preşedintele PRM, nu crede în capacităţile "unui ministru care a dat dovadă că habar nu are ce se întîmplă în Sănătate şi care a introdus haosul în spitale". Domnia sa crede că "nu este nici o incompatibilitate între a fi profesor universitar şi şef de clinică", deoarece "dacă nu conduc spitalele academicienii şi profesorii, nu o pot face contabilii".

Din cele 434 amendamente pe care partidele parlamentare le-au depus pachetului de legi, Guvernul a preluat doar 80 care au adus doar "modificări de formă" după cum a afirmat Eugen Nicolăescu, ministrul Sănătăţii. Dintre acestea, amendamentele care reclamau falsa incompatibilitate a managerului de spital şi a şefului de secţie sau cele care amendau "taxa pe viciu" au fost respinse.

Regimul incompatibilităţii pentru persoanele care ocupă posturi de conducere pînă la nivel de şef de secţie şi conflictul de interese pentru persoanele cu funcţii de conducere şi pentru rudele acestora pîna la gradul IV au fost, de asemenea, păstrate. Asigurările sociale de sănătate vor coexista cu cele voluntare, în timp ce rolul statului va fi vizibil în "monitorizarea, evaluarea şi controlul spitalelor". Totodată va funcţiona şi Şcoala naţională de sănătate publică şi management sanitar, iar reglementarea mecanismelor de colectare a sumelor datorate către Fondul Naţional de Asigurări de Sănătate va da CNAS calitatea de ordonator principal de credite.

Cabinetul a acceptat totuşi ca medicii directori de spital să poată ocupa şi funcţii în colegiile profesionale, scutindu-l pe Sorin Oprescu, preşedintele Colegiului Medicilor Bucureşti de o altă serie de contestări.

Singura certitudine în această dispută este că speranţa de viaţă în ţara noastră este de 71 de ani, faţă de 78 în UE, că sporul natural al populaţiei este negativ şi că mortalitatea este peste media europeană. Aceste cifre necesită o reformă a sistemului, indiferent ce culoare politică are aceasta.