SALVAREA BĂNCILOR, DIN DOUĂ PUNCTE DE VEDERE Copos: "Sunt tentat să consider că bail-in este un furt"

Omul de afaceri George Copos caracterizează mecanismul "bail-in" (pentru salvarea băncilor din banii deponenţilor) drept un experiment pe care Uniunea Europeană îl face pe pacienţi mici, a căror eventuală moarte (economică) nu ar afecta grav, probabil, restul Uniunii.

Controversata directivă europeană privitoare la "bail-in" va afecta, în mod direct, deponenţii care deţin peste 100.000 de euro la o bancă, începând cu 1 ianuarie 2015.

"Gândind cu mintea unui deponent de bună credinţă, care are încredere în onestitatea băncii, în capacitatea ei managerială dar, mai ales, în determinarea statelor UE de a respecta dreptul elementar la proprietate - în cazul de faţă dreptul de proprietate asupra banilor depuşi în bancă - sunt tentat să calific acest mecanism ca fiind UN FURT", ne-a spus omul de afaceri, într-un interviu.

Cunoscut pentru faptul că este foarte chibzuit cu banii săi, George Copos s-a arătat foarte documentat pe tema directivei europene.

"Guvernele europene au mari probleme cu sistemul bancar", ne-a spus domnia sa, continuând: "Unele instituţii sunt, în continuare, în situaţii dificile. Se fac eforturi de a împiedica eventuale viitoare măsuri costisitoare de salvare. Cheltuielile de salvare a băncilor, atât în timpul crizei financiare din 2007 - 2009 şi în timpul crizei euro, care a urmat, au fost imense. Date ale Comisiei Europene arată că, între octombrie 2007 şi sfârşitul anului 201,1 guvernele europene au injectat 440 de miliarde euro (605 miliarde dolari) în băncile lor, şi au oferit garanţii de 1,1 trilioane euro. Numai Spania, spre exemplu, a avut nevoie, pentru a susţine băncile în dificultate, de 41 de miliarde euro, pe care guvernul a trebuit să le împrumute de la Mecanismul European de Stabilitate.

Se caută soluţii spre a acţiona în mod concertat, atunci când băncile ar avea probleme. În luna noiembrie 2014, Banca Centrală Europeană va deveni supraveghetor unic al băncilor din zona euro. Se discută despre o altă nouă instituţie care ar fi necesară: un mecanism unic care să aplice regulile de închidere şi restructurare a băncilor în cazul în care Consiliul de supraveghere al BCE ar constata că acestea nu sunt viabile. Pentru acţiunea eficientă a acestui mecanism ar trebui fonduri de circa 55 de miliarde euro.

În acest context la Bruxelles s-a discutat şi s-au adoptat decizii în ceea ce priveşte mecanismul de "bail - in", adică o formă de salvare a băncilor în dificultate cu ajutorul banilor deponenţilor - este mecanismul care a fost aplicat în cazul băncilor cipriote, un (nou) experiment pe care UE îl face pe pacienţi mici, a căror eventuală moarte (economică) nu ar afecta grav, probabil, restul Uniunii".

George Copos precizează: "Acest mecanism nu ne afectează (încă), deoarece el se va aplica doar ţărilor din zona < Euro >, din care noi nu facem parte (de această dată spun "din fericire"), şi ţărilor dintr-o proiectată Uniune Bancară a Europei (care încă nu funcţionează)".

Potrivit omului de afaceri, efectele mecanismului de "bail - in" sunt greu de estimat acum: "Unul dintre ele ar putea veni pe linia gândirii lui Adam Smith, care spunea că banii sunt fricoşi, ei fug la primul semn de ameninţare. Ca atare, este posibil ca aceşti < bani fricoşi >, determinaţi de instinctul de autoapărare, să se mute în bănci din ţări care nu au tentaţia de a ataca proprietatea privată, aplicând mecanisme < bail - in >.

Sau, dacă < bail - in > - ul se va aplica doar depozitelor de peste 100.000 euro, ei bine, nimeni nu va mai avea depozite de peste 100.000 euro!Vor fi mai multe depozite de 99.999 euro".

• "Sistemul nostru bancar este solid"

George Copos este de părere că sistemul bancar românesc este solid, în bună măsură datorită guvernatorului BNR şi Băncii Naţionale. "În ceea ce priveşte sistemul european, acesta este profund marcat de ceea ce s-a întâmplat din 2007 încoace, de la criza < subprime >, de la falimentul Lehman Brothers şi de la tot ceea ce a urmat după ele", ne-a spus omul de afaceri, adăugând: "Urmăresc ce se petrece în sistemul bancar cipriot ca urmare a crizei din Grecia, urmăresc cum unele bănci s-au naţionalizat şi cum altele au fost lăsate să se prăbuşească. Pe scurt, este o lume încă în fierbere. Mă uit cum mecanismele Uniunii Europene nu au putut salva comunitatea de la criză şi nici nu o pot scoate din ea.

O urmare a tensiunilor din lumea financiar - bancară este, în mod firesc, creşterea costurilor de finanţare şi a dificultăţilor de obţinere a unui credit. Mai ales în condiţiile în care în România toate băncile, în afară de două, sunt bănci străine, fiind, deci, puternic influenţate de ceea ce se întâmplă în ţările - mamă".