Salvarea băncilor prin confiscarea depozitelor - legală şi la noi

Confiscarea depozitelor negarantate (bail-in-ul) pentru salvarea băncilor cu probleme a devenit legală şi în ţara noastră, după ce Legea rezoluţiei bancare a fost aprobată, miercuri, în plenul Camerei Deputaţilor, care este for decizional.

Urmând să fie transmisă Preşedinţiei spre promulgare, această lege a fost modificată cu o serie de amendamente venite din partea Băncii Naţionale a României (BNR).

Unul dintre amendamentele care au fost modificate în totalitate vizează răspunderea civilă a conducerii BNR, în anumite cazuri.

Iniţial, articolul respectiv prevedea: "Membrii Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României, membrii Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară şi personalul acestora însărcinat să exercite atribuţii în baza prezentei legi răspund civil pentru îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii cu rea-credinţă sau neglijenţă gravă a acestor atrubuţii".

Ulterior admiterii amendamentului, articolul s-a modificat după cum urmează: "Dispoziţiile art. 25 alin. (3) şi (4) din Legea nr.312/2004 privind Statutul Bancii Naţionale a României sunt aplicabile în mod corespunzător în ceea ce priveşte regimul răspunderii autorităţii de rezoluţie, a personalului său şi a oricărei persoane care acţionează conform legii sub controlul acestei autorităţi pentru exercitarea atribuţiile prevăzute de prezenta lege".

Menţionăm că dispoziţiile indicate arată: (3) Membrii Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României şi personalul acesteia, însărcinat să exercite atribuţii de supraveghere prudenţială, nu răspund civil sau penal, după caz, dacă instanţele judecătoreşti constată îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii de către aceste persoane, cu bună-credinţă şi fără neglijenţă, a oricărui act sau fapt în legătură cu exercitarea, în condiţiile legii, a atribuţiilor de supraveghere prudenţială. (4) Cheltuielile de judecată ocazionate de procedurile judiciare iniţiate împotriva persoanelor prevăzute la alin. (3) se suportă de Banca Naţională a României".

Deputatul liberal Gheorghe Ialomiţianu, fost ministru de finanţe, ne-a spus că, prin această lege, "acţionarii băncilor sunt oarecum legaţi de mâini şi de picioare, însă trebuie salvat sistemul bancar, nu interesul acţionarilor".

Domnia sa ne-a mai explicat: "Dacă vor fi deschise procese în instanţă legate de procedura de salvare a băncii, programul merge mai departe. Ideea modificării acestui articol este că BNR nu acţionează şi nu trebuie să acţioneze în favoarea acţionarilor, ci pentru ca sistemul bancar să nu fie afectat. Amendamentul a fost făcut pentru situaţia în care, dacă acţionarii înregistrează pierderi, să nu se îndrepte împotriva BNR. Scopul este ca activele toxice să fie separate de cele bune. Aşa ni s-a explicat de către BNR".

În cazul în care programul nu-şi atiunge scopul, nu apare nicio răspundere a Băncii Centrale, a conchis domnia sa.

Referitor la faptul că oficialii BNR nu răspund civil sau penal dacă instanţele judecătoreşti constată îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii de către aceştia "cu bună-credinţă şi fără neglijenţă", avocatul Gheorghe Piperea a comentat: "Statutul BNR spune că cei din conducerea Băncii Centrale nu răspund în niciun fel în faţa legii dacă au acţionat «cu bună credinţă», ceea ce ar însemna că pot fi traşi la răspundere dacă acţionează cu rea credinţă, însă buna credinţă poate însemna şi stupizenie, iar graniţa între buna credinţă şi rea credinţă este extrem de subţire. Suntem într-o zonă gri, iar criteriile de diferenţiere sunt foarte fine".

În opinia domniei sale, prin modificările aduse Legii bail-in-ului, "pe lângă faptul că cei din conducerea BNR se asigură că nu vor păţi nimic, Banca Naţională dă de înţeles că se aşteaptă la situaţii foarte grave, de falimente bancare şi bail-in, iar amendamentul nu se referă la acţionari, ci la deponenţi, aceştia fiind singurii care vor pierde. Probabil că BNR s-a gândit că aceşti deponenţi cu bani se vor coaliza şi vor acţiona în judecată Banca Centrală. Pentru prevenirea unei situaţii de acest gen, s-a apărat".

Referitor la articolul din Statutul BNR la care instituţia face trimitere, avocatul Nicoleta Grigorescu ne-a spus, recent, că prevederile acestuia "nu sunt imunităţi, ci privilegii".

Domnia sa a comentat: "Mi se pare că acestea sunt nişte privilegii pe care BNR şi le-a asigurat, iar statul le-a confirmat".

Imunitatea membrilor boardului din Banca Naţională a României (BNR) este mai mare decât cea a parlamentarilor, atrage atenţia avocatul Gheorghe Piperea: "Conducerea BNR nu răspunde în faţa legii nici în cazul săvârşirii unor fapte de natură civilă, nici când este vorba despre infracţiuni penale. Parlamentarii au imunitate doar în dosarele penale".

Articolul din Legea rezoluţiei bancare ce vizează răspunderea civilă a fost modificat "pentru consecvenţă legislativă - aplicarea unui regim juridic identic cu cel aplicabil în cazul exercitării atribuţiilor de supraveghere prudenţială pentru toate persoanele implicate în activi de rezoluţie", portivit anexei cu amendamentele admise.

Deputaţii au aprobat în regim de urgenţă această lege, în contextul în care ţara noastră era obligată de Comisia Europeană să plătească penalităţi pentru fiecare zi de întârziere până la transpunerea integrală a legislaţiei europene în domeniu.

Noua legislaţie presupune inclusiv aplicarea bail-in-ului (procedură ce implică şi confiscarea depozitelor negarantate, pentru salvarea băncilor cu probleme).

Recent, Comisia Europeană a sesizat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) cu privire la netranspunerea legislaţiei privind redresarea şi rezoluţia bancară de către Luxemburg, Polonia, Republica Cehă, România, Suedia şi Ţările de Jos (BRRD), precizând: "Sesizarea Curţii implică cel puţin impunerea unei penalităţi zilnice cu titlu cominatoriu până când se realizează transpunerea integrală. Cuantumul acestor sancţiuni este calculat în aşa fel încât să se ia în considerare capacitatea de plată, durata şi gradul de gravitate a încălcării normelor de către statul membru în cauză. Comisia poate decide să retragă această cauză în condiţiile în care un stat membru pune în aplicare normele UE respective".

Data-limită pentru transpunerea acestor norme în dreptul naţional a fost 31 decembrie 2014. Ţara noastră se află printre statele împotriva cărora CE a deschis procedura de infringement pentru netranspunerea Directivei 2014/59/UE.

Analistul economic Ionel Blănculescu este de părere că un astfel de proiect legislativ nu a fost aprobat până acum pentru că ar fi neconstituţional, acesta urmând să vizeze şi aplicarea bail-in-ului.

Referitor la procedura bail-in-ului, Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere din cadrul BNR, ne-a precizat, la începutul lunii iunie: "Textul transmis de Banca Centrală către MFP nu face altceva decât să transpună prevederile europene. Trebuie să înţelegem că nu BNR impune aplicarea bail-in-ului, printre soluţiile de salvare a băncilor cu probleme, ci Uniunea Europeană cere acest lucru".

Acţionarii instituţiei supuse rezoluţiei vor fi primii care vor suporta pierderile, creditorii respectivei bănci suportând pierderi ulterior acţionarilor, în conformitate cu ordinea priorităţii creanţelor acestora din cadrul procedurii de insolvenţă, cu excepţia cazului în care, în prezenta lege, se prevede în mod expres altfel, iar persoanele fizice şi juridice care au contribuit la ajungerea în stare de dificultate majoră a instituţiei supuse rezoluţiei sunt trase la răspundere potrivit legii civile sau penale.