SĂPTĂMÂNĂ DECISIVĂ ÎN DOMENIUL COMUNICAŢIILOR Legea privind reţelele 5G aşteaptă votul plenului Senatului

Biroul Permanent al Senatului ar urma să decidă, astăzi, dacă proiectul de lege privind reţelele 5G va fi dezbătut şi votat în şedinţele de plen din din această săptămână. Proiectul a primit, vineri, aviz favorabil, cu amendamente din partea comisiei juridică, comisiei economică, comisiei de apărare şi comisiei de comunicaţii şi tehnologia informaţiei, care s-au reunit în şedinţă comună şi au dezbătut iniţiativa legislativă a Guvernului, care a trecut de Camera Deputaţilor, în forma dorită de Executiv.

Singurii care au votat împotriva acestui proiect de lege în şedinţa celor patru comisii senatoriale reunite, au fost parlamentarii AUR, conform informaţiilor oferite de Iulia Scântei, preşedintele Comisiei Juridice.

Senatorul Mircea Dăneasă (AUR) a explicat de ce parlamentarii că se opune acestui proiect, pentru că România ar putea intra în procedura de infringement.

"Am atenţionat că există Directiva 1535/2015 care prevede că reglementările de acest fel trebuie notificate, în prealabil, Comisiei Europene. (...) Dacă acest proiect va deveni lege, suntem pasibili de infringement, iar legea nu va fi operativă. Proiectul trebuia să aibă o documentare mult mai serioasă. Legea germană similară conţine 115 pagini. Trebuia făcută o comparaţie între 8 pagini sau cât are legea aceasta şi cele 115 pagini. Sunt neclarităţi şi la definirea noţiunii de 5G, fragmente de definiţie puse în trei articole, ceea ce dovedeşte o lipsă şocantă de profesionalism", a spus reprezentantul AUR.

În replică, preşedintele Comisiei de Apărare din Senat, Nicoleta Pauliuc (PNL), a menţionat că "proiectul este o soluţie la ameninţările şi vulnerabilităţile la adresa securităţii naţionale pe partea de comunicaţii".

"În momentul în care vorbim de securitate, vorbim de bunăstare. Astăzi, prin acest proiect de lege, am pus bazele securităţii. Având securitate, şi aici ne referim şi la identitatea noastră, în momentul în care folosim reţelele sociale, să nu poată fi luată şi folosită în alte scopuri. Având securitate, avem şi prosperitate", a precizat Nicoleta Pauliuc.

Referitor la amendamentele introduse de către comisiile senatoriale faţă de proiectul de act normativ adoptat de Camera Deputaţilor, Iulia Scântei, preşedintele Comisiei juridice a menţionat că din cele 6 amendamente admise, două sunt de fond şi patru de tehnică legislativă.

"Pe fond, s-a permis tuturor furnizorilor, care vor fi în situaţia de a li se retrage autorizaţiile, în cazul furnizării de echipamente sau servicii care implică tehnologia 5G, în acord cu legea, să poată folosi 7 ani echipamentele de infrastructură şi 5 ani, iar termenul adoptat de Cameră să rămână valabil, pentru zona de nucleu.(...) Au mai fost corelate termenele incidente în cadrul contravenţiilor", a afirmat senatorul liberal Iulia Scântei.

Preşedintele Comisiei Juridice a arătat că, prin acest act normativ, "vom putea să utilizăm cele mai înalte tehnologii, (...) implicaţiile fiind la nivel macro pentru întreaga societate, în toate domeniile, inclusiv cele care ţin de zona de securitate şi apărare naţională".

"Avem anumite bariere legislative care sunt menite să protejeze în ansamblu statul român, domenii importante cheie din viaţa societăţii româneşti, în faţa unor vulnerabilităţi, ameninţări şi riscuri, astfel cum au fost definite în preambulul acestei legi şi care ar afecta după caz securitatea naţională sau apărarea naţională", a mai spus Iulia Scântei.

Legea are drept scop adoptarea unor măsuri referitoare la autorizarea producătorilor de tehnologii, echipamente şi programe software utilizate în cadrul infrastructurilor informatice şi de comunicaţii de interes naţional, precum şi în reţelele de comunicaţii electronice prin intermediul cărora se asigură servicii de comunicaţii electronice de tip 5G - reţele 5G, în vederea prevenirii, contractării şi eliminării riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor la adresa securităţii naţionale şi apărării ţării.

Senatul este for decizional cu privire la acest proiect de lege iniţiat Cabinetul Cîţu, în urma memorandumului încheiat în 20 august 2019 la Washington între guvernul american şi guvernul român.

Actul normativ a fost adoptat pe 19 mai de Camera Deputaţilor după ce, pe 15 aprilie, fusese aprobat în Guvern şi trimis în procedură de urgenţă în forul legislativ. Procedura de urgenţă derulată în Parlament se pare însă că nu ar corespunde celor scrise de reprezentanţii Guvernului în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Conform PNRR-ului publicat de Guvern la mijlocul săptămânii trecute - după ce acest document a fost trimis Comisiei Europene -, intrarea în vigoare a legii securităţii reţelelor 5G, care ar putea exclude chinezii de la Huawei din reţelele de comunicaţii din România, este estimată abia pentru primul trimestru din anul 2022. Acest fapt înseamnă că lansarea licitaţiei 5G, prin care statul ar putea încasa 530 milioane de euro, va avea loc în ultimul trimestru al anului viitor, iar acordarea efectivă a licenţelor abia către trimestrul doi din anul 2023. Surse din cadrul Executivului susţin însă că termenele din PNRR sunt doar simple estimări, menite să acopere orice situaţie - contestarea legii la CCR şi trimiterea ei de către judecătorii constituţionali la Parlament, etc.. Termenele respective sunt maximale, devin obligatorii după aprobarea PNRR-ului de către Comisia Europeană şi, dacă este depăşit vreunul, fondurile alocate pentru domeniul respectiv sunt returnate. Sursele citate afirmă însă că licitaţia 5G ar trebui să se întâmple mult mai repede, imediat ce se promulgă legislaţia aferentă, aflată acum în dezbatere în procedură de urgenţă în Parlament.

Proiectul legislativ a fost criticat dur de jucătorii din piaţa telecom ce reclamă faptul că prevederile acestuia vor duce la creşterea exponenţială a costurilor, dat fiind că trebuie să înlocuiască rapid echipamentele actuale furnizate de producătorul chinez Huawei.

Actul normativ lasă decizia privind autorizarea proiectelor 5G în mâinile membrilor Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) şi practic exclude de facto compania chineză Huawei de la operaţiunile de realizare a echipamentelor. Proiectul de lege iniţiat de Guvern prevede că autorizarea va fi acordată prin decizie a prim-ministrului, după avizul conform al CSAT. Aviz conform însemnă aviz care trebuie respectat obligatoriu de premier. Iniţiativa legislativă mai arată că avizul conform al CSAT "se emite inclusiv prin raportare la obligaţiile asumate de statul român în cadrul cooperării la nivelul organizaţiilor internaţionale din care România face parte, al Uniunii Europene şi parteneriatelor strategice bilaterale" - trimitere la parteneriatul strategic cu SUA, care au adoptat o poziţie extrem de critică la adresa Chinei în general şi a companiei Huawei în particular.

Potrivit proiectului, pentru a putea participa la construirea reţelelor de telecomunicaţii 5G în România, companiile trebuie să îndeplinească mai multe condiţii concomitent:

a) nu se află sub controlul unui guvern străin, în lipsa unui sistem juridic independent;

b) are o structură transparentă a acţionariatului;

c) nu are un istoric de conduită corporativă neetică;

d) se supune unui sistem juridic care impune practici corporative transparente

Aceste condiţii de mai sus se pare că nu ar fi îndeplinite de compania chineză Huawei, care este ţinta unor sancţiuni din partea SUA pentru conduită corporativă neetică şi pentru faptul că este supusă unui sistem juridic opac - cel chinez - care nu impune practici corporative transparente.