SAR: Folosirea de documente false - principala metodă de fraudare a fondurilor europene

Utilizarea de documente sau declaraţii false ori inexacte reprezintă cea mai frecventă metodă utilizată pentru obţinerea frauduloasă de fonduri europene, potrivit unei analize realizate de Societatea Academică Română (SAR) pe baza deciziilor definitive de condamnare în dosarele care aveau ca obiect utilizarea acestui tip de fonduri, instrumentate de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA). Acest tip de tactică, împreună cu variaţiile sale, respectiv complicitate, tentativă, instigare, participaţie improprie la folosirea de documente/declaraţii false şi forma sa continuă, precum şi fals în declaraţii, s-a regăsit în 46,21% din cazurile analizate. Pe poziţia a doua s-a regăsit falsul în înscrisuri, cu o frecvenţă de 21,59%, urmată de schimbarea destinaţiei fondurilor obţinute, fără respectarea prevederilor legale (10,61%), şi înşelăciunea (6,82%), arată SAR.

Actorul cel mai des menţionat în cazurile de fraudă a fost, conform analizei citate, mediul privat, cu o proporţie de 57,2% din total. Răzvan Orăşanu, director de cercetare în cadrul Societăţii Academice Române, a arătat că, în multe dintre situaţiile studiate, firmele în cauză erau afiliate unor actori politici. Următoarea poziţie, cu o frecvenţă de 26,52% din cazuri, revine autorităţilor locale, respectiv primari, viceprimari, consilieri locali şi funcţionari publici. Pe locul al treilea se află organizaţiile non-guvernamentale, prezente în 8,71% din cazuri, şi persoanele "fără calitate specială", majoritatea fermieri (7,58%).

Programul cel mai afectat de fraudă, menţionat în 46,59% din cazuri, potrivit SAR, a fost PHARE, de pre-aderare, ale cărui obiective erau întărirea capacităţii administraţiei şi instituţiilor publice în vederea aderăriri, înlesnirea transpunerii acquis-ul comunitar şi promovarea coeziunii economice şi sociale. Următorul, după gradul de fraudare, a fost SAPARD, fond de pre-aderare destinat îmbunătăţirii agriculturii şi a dezvoltării rurale în ansamblu, care a fost menţionat în 17,42% din cazuri, în timp ce pe locul trei se regăşeşte instrumentul financiar al Politicii Agricole Comune (PAC), cel asigurat prin Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) şi Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Regională (FEADR), cu 12,2% din total. FEGA, care este gestionat de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură, a fost menţionat separat în 10,61% din cazuri. Implementarea tehnică şi financiară a FEADR este realizată de către Agenţia pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP). Acest fond a fost menţionat separat în aproximativ 3% din cazuri.

Cele mai multe cazuri de fraudă cu fonduri europene, reprezentând 25% din total, au avut loc în anul 2003, se arată în analiza SAR. Acesta este urmat de anul 2004, menţionat în 22% din cazuri, şi de anul 2007, menţionat în 19% din cazuri.

Cele mai frecvente ilegalităţi (54,92% din total) au avut durata de un an. Aproape 35% din acestea (34,85%) au durat doi ani iar aproape 10% (9,47%) au durat trei ani, potrivit documentului citat.

• Leonard Orban: "Trebuie să facem o diferenţiere foarte clară între fraude şi greşeli neintenţionate"

Fostul comisar european Leonard Orban a declarat că dezbaterea iniţiată de SAR este utilă şi binevenită, dar trebuie făcută o diferenţiere clară între tentativele de fraudă, fraude şi neregulile care sunt greşeli neintenţionate. "Majoritatea cazurilor ţine de nereguli din lipsa de experienţă a beneficiarilor şi autorităţilor. Există numeroase adrese prin care autorităţile de management pentru proiectele europene sfătuiau beneficiarii să acţioneze într-o anumită manieră, iar aceasta nu era în concordanţă cu regulile europene", a afirmat domnia sa.

În ceea ce priveşte triplarea numărului de cazuri de fraudare în 2012 faţă de 2010, relevată de analiza organizaţiei, Leonard Orban a spus că este perfect explicabilă, pentru că rata absorbţiei fondurilor europene a crescut în acest interval, de la un nivel de 1% la aproxiamtiv 12%.

Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, consideră că simplificarea majoră a procedurilor de accesare a fondurilor europene şi reducerea structurilor aferente ar urma să conducă la scăderea cazurilor de fraudă cu astfel de fonduri.

"Fraudele se întâmplă probabil din mai multe motive. Este vorba despre sistem, despre legislaţie, despre ceea ce este în sistem - documente, structuri. Încercăm, ca minister, să acţionăm pe toate aceste paliere, să scoatem din sistem structurile care nu justifică prezenţa", a declarat domnia sa.

Oficialul a precizat că procedurile şi documentele clare şi un sistem suplu, cu numărul minim de structuri cerut de prevederile europene, ar duce la scăderea statisticilor SAR privind cazurile de fraudă. "Organismele Intermediare sunt foarte multe. Când s-a stabilit numărul lor, nu s-a argumentat temeinic numărul structurilor şi numărul de personal. Orice persoană sau structură care nu îşi justifică prezenţa în sistem nu are ce să caute, din cauză că creează costuri suplimentare, întârzieri şi astfel de situaţii (n.r. de fraudă)", arată Eugen Teodorovici.

• Eugen Teodorovici: "În câteva zile se va publica în Monitorul Oficial procedura simplificată pentru achiziţiile realizate de companiile private care privesc finanţare de la stat"

Ministrul Fondurilor Europene a menţionat că în aceste zile urmează să fie publicată în Monitorul Oficial procedura simplificată pentru achiziţiile efectuate de companiile private care au contracte de finanţare cu statul şi care prevede doar obligaţia anunţării pe pagina de Internet a instituţiei pe care a conduce a intenţiei de achiziţie. "Prin faptul că economiile vor rămâne în companie, cel care achiziţionează va fi descurajat să nu aleagă oferta cea mai bună, fără însă a i se impune acest lucru. Toate programele operaţionale blocate pe aceste motive, inclusiv cazuri de fraude, astăzi funcţionează. Este un semnal că reprezentanţii Comisiei Europene au perceput ca pe o schimbare în bine ceea ce s-a întâmplat în ultima perioadă în sistem", a conchis oficialul.