Saxo Bank: "2016, un an nebun pentru pieţe"

2016 a fost un an "nebun" în termeni de evenimente şi mişcări de piaţă şi pare să se închidă în acelaşi stil, apreciază Saxo Bank, menţionând că am trecut de jumătatea lui decembrie şi încă nu am văzut "încetinirea" specifică acestei perioade: "Un an care ni l-a dat pe Donald Trump, un care a adus Brexitul, un posibil sfârşit al perioadei de 30 de ani de evoluţie bullish a obligaţiunilor americane, apariţia speculatorilor chinezi pe mărfuri şi o unitate rară în cadrul OPEC".

Ole Hansen, Head of Commodity Strategy/Saxo Bank, notează: "În zona mărfurilor, anul a început cu traderii de petrol uitându-se în prăpastie fără să-i vadă fundul, dar metalele preţioase au văzut luminiţa de la capătul tunelului, după 3 ani de vânzare. Cele industriale s-au luptat cu cererea: producţia a crescut şi a fost aproape mereu peste cerere.

Alegerile prezidenţiale din SUA, acordul OPEC şi creşterea dobânzii în SUA au schimbat trendul pieţelor. Petrolul s-a stabilizat şi pare să atingă un nou vârf anul viitor, atâta vreme cât producătorii se vor ţine de cotele de producţie reduse pe care le-au promis. Metalele industriale au crescut pe ideea că politica fiscală va susţine creşterea şi cererea, nu băncile centrale.

Zonele roşii arată performanţa pieţei după alegerile prezidenţiale americane şi acordul OPEC. Sectorul energetic s-a stabilizat în ultimele şase săptămâni, metalele industriale şi-au dublat marja de profit, iar metalele preţioase au scăzut cu aproape 18%".

Metalele preţioase au suferit o adevărată lovitură sub centură din cauza creşterii profitului la obligaţiuni, a nivelului record al pieţei de acţiuni şi a dolarului care a atins cel mai ridicat prag din ultimii 14 ani, comparat cu anumite valute, potrivit Saxo Bank. FOMC a anunţat mult aşteptata creştere de dobândă, a doua din acest ciclu. Conform Saxo, asta a ajutat creşterea actuală a dolarului şi a dus profitul pe obligaţiuni la termen de 10 ani la cel mai ridicat nivel din ultimele 27 de luni: "Posibilitatea unui calendar cu trei creşteri de dobândă a fost cea care a stat în spatele acestor mişcări, cu un trend mai agresiv decât era de aşteptat.

Drept rezultat, metalele preţioase au pierdut din avânt, ducând aurul în cea de-a şasea săptămână de pierdere. Tonul mai agresiv de care vorbeam a redus aşteptările la riscul de inflaţie, ceea ce a determinat profitul real (profit nominal minus inflaţie) să sară la 0.7%, faţă de o medie de 0.25% anul trecut. Creşterea profiturilor reale într-un context în care cresc şi acţiunile, şi dolarul, a mai şters din atractivitatea aurului ca investiţie alternativă. Este o situaţie la care metalul preţios încearcă să se adapteze.

Din perspectiva tranzacţionării, vedem o supracumpărare a dolarului, în timp ce obligaţiunile sunt supravândute şi, combinate, aceste trenduri ar putea aduce o anumită consolidare, cu suport la preţul aurului de 1.125 dolari/uncie.

Aurul a intrat în cea mai dură luptă de găsire a unui prag de sprijin din ultima perioadă. Lucrurile s-au deteriorat după ce a trecut de 1.172 dolari/uncie în jos. Dar, cu piaţa supravândută şi în căutarea consolidării, am putea vedea metalul găsindu-şi pragul la 1.125 dolari/uncie.

E nevoie de o pauză din această coborâre vertiginoasă deasupra nivelului de 1.150 dolari dolari/uncie pentru a reconsolida sentimentul spre neutru şi a opri trendul de vânzări short din ultimile săptămâni".

Petrolul tocmai ne-a livrat prima coborâre săptămânală din ultimele cinci. Creşterea după anunţul OPEC a durat mai puţin de 48 de ore, pentru că deja au apărut supraproducţii din partea statelor nonmembre OPEC, mai notează Ole Hansen, adăugând: "În raportul săptămânal privind evoluţia ţiţeiului elaborat de AIE (Agenţia Internaţională a Energiei), producţia SUA a «sărit» cu 99.000 barili/zi, toată venind din producţie de şist. Deşi aceste cifre mai pot suferi modificări, ele arată totuşi un trend. Creşterea producţiei americane şi o supraaglomerare de sezon la Cushing - locul de livrare pentru contractele futures pe ţiţei WTI - au contribuit la o nouă presiune pusă pe preţul petrolului.

Raportul AIE arată că piaţa globală de petrol ar putea atinge un deficit de producţie în primul semestru al lui 2017, asta dacă angajamentul de reducere a producţiei va fi respectat. Raportul lunar al OPEC, însă, este mai precaut, arată că piaţa ar putea intra în al doilea sememstru al anului viitor pe un trend de supraproducţie.

Avem şi veştile din Libia, potrivit cărora două dintre cele mai mari zăcăminte petrolifere din vestul ţării şi terminalul de export de acolo ar putea fi redeschise (au fost oprite în 2014). Zăcămintele Sharara şi El-Feel au potenţialul de a creşte nivelul de producţie al Libiei cu peste 400.000 barili/zi. Dacă se întâmplă asta, va fi imposibil ca OPEC să atingă ţinta de producţie de 32.5 milioane barili/zi în prima parte a lui 2016. Mai mult, va pune o presiune suplimentară pe Arabia Saudită de a-şi reduce producţia. Căderea preţului e provocată şi de traderii speculativi care au acumulat un nivel record de poziţii bullish după întâlnirea OPEC de la 30 noiembrie.

În săptămâna cu 6 decembrie, poziţiile bullish ale fondurilor hedge pe petrol WTI şi Brent crescuseră cu 228 milioane de barili, la un nou nivel record de 728 de milioane de barili. Nu putem ignora riscul acestor poziţii, odată încasat profitul. Chiar dacă piaţa nu se corectează într-o manieră majoră, am putea vedea o lichidare de poziţii long".

Dolarul întărit creşte şi el riscul poziţiilor long, apreciază Saxo Bank: "Deşi corelarea dintre petrol şi dolar fluctuează, nu putem ignora riscul suplimentar generat de o monedă americană mai puternică. După corecţia de 38,2% din noiembrie, traderii se vor concentra pe ceea ce va face petrolul în jurul valorii de 54,60 dolari/baril. Aici se poate juca şi cartea preţului pe termen scurt".