Demisia CEO-ului Raiffeisen Bank International Herbert Stepic, determinată de investigaţia unor tranzacţii imobiliare off-shore, a pus presiune pe acţiunile băncii, care au scăzut cu până la 3,6%, vineri.
Herbert Stepic a invocat motive personale, pentru renunţarea la funcţie, în condiţiile în care departamentul de control intern al băncii demarase o anchetă a tranzacţiilor imobiliare derulate de acesta printr-un cont off-shore.
Anterior, în presă au apărut informaţii potrivit cărora Stepic ar fi folosit companii paravan pentru a administra investiţii în imobiliare.
Acţiunile Raiffeisen ar putea să rămână sub presiune până când banca îşi rezolvă problemele la vârf.
"Plecarea sa (n.r. a lui Herbert Stepic) va lăsa un gol, în absenţa unui plan credibil de succesiune", a declarat Eleni Papoula, analist Berenberg, citată de Bloomberg. Analistul recomandă investitorilor să vândă acţiunile Raiffeisen, care, pe termen scurt, vor rămâne sub presiune.
Banca informează că a luat în considerare demisia şi că Stepic îşi va menţine funcţia până când comisiile responsabile din bancă vor lua o decizie finală.
Board-ul Raiffeisen Bank International (RBI) consideră că decizia lui Stepic reprezintă "profunda sa afinitate faţă de companie" şi că, astfel, pot fi diminuate daunele privind imaginea băncii, anunţă Raiffeisen Zentralbank.
Herbert Stepic a angajat UBS AG (UBSN) să deschidă un cont, care a fost folosit să administreze proprietăţi în Singapore, a confirmat CEO-ul RBI pentru revista Vienna's News.
Stepic a susţinut că nu trebuia să înştiinţeze banca sau autorităţile de reglementare cu privire la achiziţia a trei apartamente în Singapore, prin ceea ce a numit "companii proiect" în Insulele Virgine şi Hong Kong. Banii utilizaţi la cumpărarea apartamentelor au fost deja impozitaţi în Austria, potrivit lui Stepic.
CEO-ul Raiffeisen deţinea căsuţa poştală Yatsenko International Ltd. Înregistrată în Insulele Virgine Britanice şi Takego Holdings Ltd. din Hong Kong, potrivit revistei austriece News, citată de Reuters.
Austrian Press Agency a anunţat că banca va nominaliza un succesor pentru Stepic astăzi, fără a preciza sursa informaţiei.
Găsirea unui înlocuitor nu va fi un lucru uşor, a spus Guenter Hohberger de la Erste Bank, care sfătuieşte investitorii să cumpere acţiuni Raiffeisen.
Un nou CEO va trebui să se ocupe de problemele legate de necesarul de capital al Raiffeisen, care este "într-o creştere îngrijorătoare", potrivit unui raport Standard & Poor's de luna trecută.
Raiffeisen a fost nevoită să anuleze vânzarea de obligaţiuni subordonate, din luna aprilie, după ce nu a primit suficiente subscrieri.
Stepic a declarat, luna trecută, că situaţia capitalului băncii sale este suficient de bună pentru creştere şi "foarte relaxată".
• Stepic, investigat şi pentru tranzacţii imobiliare în Serbia
Nu este pentru prima dată când CEO-ul Raiffeisen este anchetat pentru tranzacţiile sale imobiliare.
Autoritatea de supraveghere din Austria (FMA) a finalizat, săptămâna trecută, investigaţia asupra tranzacţiilor imobiliare făcute în Serbia, după ce acesta a demostrat că ieşise din aceste investiţii.
FMA i-a cerut lui Stepic mai multe detalii despre conturile offshore şi despre investiţiile sale.
Şi Banca Centrală a Austriei va investiga tranzacţiile imobiliare personale ale lui CEO-ului Raiffeisen Bank International, după relatările media că a folosit companii paravan.
Contactaţi de ziarul "BURSA", reprezentanţii Băncii Centrale a Austriei au refuzat să ofere orice comentariu în legătură cu acest subiect. Oficialii FMA nu ne-au oferit niciun răspuns, până la închiderea ediţiei.
• Mărirea şi decăderea lui Herbert Stepic
Herbert Stepic, în vârstă de 67 de ani, a fost preşedintele Consiliului de Administraţie al Raiffeisen International Bank Holding AG, unul dintre cele mai mari grupuri bancare din Europa Centrala şi de Est (ECE).
În prezent, domnia sa este preşedintele Consiliului de supraveghere a unsprezece filiale din zona ECE ale grupului financiar, dar şi membru al Consiliilor de supraveghere ale "Oesterreichische Kontrollbank Aktiengesellschaft" şi "OMV".
Herbert Stepic are o experienţă de peste 30 de ani în domeniul afacerilor bancare internaţionale, fiind privit drept "un expert" pe piaţa ECE, în mediul bancar. Domnia sa este considerat "mintea" care a generat extinderea rapidă a reţelei Raiffeisen International. Astfel, în anul 1986, a fost aleasă ca piaţă de dezvoltare Ungaria, aici Raiffeisen Bank dezvoltându-se într-un ritm alert, ajungând să îşi desfăşoare activitatea în 17 pieţe din regiune.
Herbert Stepic s-a alăturat Genossenschaftliche Zentralbank AG, (astăzi Raiffeisen Zentralbank Österreich Aktiengesellschaft - RZB) în anul 1973, la scurt timp înfiinţând Departamentul de Promovare a Comerţului Exterior. Patru ani mai târziu, domnia sa a devenit membru al Consiliului de Administraţie, iar în anul 1995 a fost numit Director Adjunct.
Herbert Stepic a fost numit "Cel mai bun bancher din Europa în anul 2006" şi "Cel mai bun manager european în anul 2007."
Posibilitatea renunţării la şefia RBI a fost vehiculată de presă încă de anul trecut, când s-a descoperit că FMA investiga legături ale unor afaceri imobiliare din Serbia care i-ar fi putut păta imaginea lui Herbert Stepic. Astfel, se considera nepotrivit, conform legii austriece, implicarea în această situaţie, fiind aşteptată o demisie din partea şefului companiei.
Probele FMA arată că Stepic, alături de investitori austrieci şi sârbi, ar fi cumpărat, de la guvernul sârb, mai multe loturi de pământ în apropiere de Belgrad, în valoare de 65 milioane lei, cu ajutorul unui credit de 23 milioane euro obţinut de la banca Hypo Alpe-Adria-Bank International. Tranzacţia ar fi fost efectuată printr-un intermediar cipriot, împrumutul fiind, în prezent, neperformant.
RBI a anunţat în raportul său anual un profit consolidat de 725 milioane euro pentru anul financiar precedent, cu un sfert mai mic decât cel din anul 2011. Câştigul pe acţiune a scăzut cu 1,25 euro, de la 3,95 euro în 2011 la 2,70 euro.
În ţara noastră, Raiffeisen Bank are o reţea de peste 540 agenţii pentru aproximativ 2 milioane clienţi, dintre care 100.000 de IMM-uri şi 6.800 corporaţii mari şi medii.