Papa Benedict al XVI-lea se retrage astăzi de la Vatican, o lovitură grea primită de Biserica Catolică dar şi de susţinătorii integraţionismului european şi ai globalizării. Faptul că între anunţul iniţial şi demisia propriu-zisă s-au scurs mai multe zile a făcut ca şocul să fie atenuat iar tranziţia să fie mai uşoară. Papa Benedict al XVI-lea a evocat, ieri, "apele agitate" din perioada Pontificatului său, adăugând totodată că "Dumnezeu nu va lăsa Biserica să se scufunde", în timpul ultimei sale audienţe în faţa a peste 150.000 de persoane reunite în Piaţa Sfântul Petru. "Sunt într-adevăr emoţionat şi văd Biserica vie", a declarat Papa, în aclamaţiile celor prezenţi.
Recunoscut la nivel internaţional ca un susţinător al mega-construcţiei politice care poartă numele de Uniunea Europenă, al integraţionis-mului european, Papa este şi un apropiat al preşedintelui Consiliului European, Herman van Rompuy. Pe lângă multiplele semne de întrebare pe care le-a generat această retragere surprinzătoare, este o certitudine că actuala Uniune Europeană a primit o lovitură grea, suprapusă peste multiplele şocuri cauzate de criza economică. Efectele nu vor putea fi cuantificate decât pe termen lung. Tocmai de aceea în structurile înalte ale Uniunii Europene este aşteptată cu interes sporit alegerea noului Suveran Pontif. Relaţia prietenească a fost una reciprocă. În decembrie 2012, Comisia Europeană a decis ca Vaticanul să nu plătească taxele de la care a fost scutit ilegal în Italia în perioada 2006-2011, în valoare de câteva miliarde de euro, întrucât recuperarea banilor ar fi aproape imposibilă, anunţa The Independent.
"Vaticanul a primit devreme un cadou generos de Crăciun de la şefii Uniunii Europene", scria publicaţia britanică. Comisarul UE pentru concurenţă, Joaquin Almunia, a declarat în urmă cu doi ani că scutirea Vaticanului în Italia de la plata impozitului pentru mii de proprietăţi, inclusiv 4.714 spitale şi clinici, încalcă reglementările UE.
La ultima apariţie publică, Papa a făcut mai înainte un tur al pieţei în papamobil, în timp ce creştinii catolici fluturau drapele din toate ţările şi banderole pe care scria "mulţumesc" în toate limbile. Papa a vrut să lase un mesaj de încredere înaintea retragerii care va avea loc în această seară, spunând: "În ultimele luni, am simţit că forţele îmi scad şi i-am cerut lui Dumnezeu în rugăciune, cu insistenţă, să mă lumineze (...), să mă facă să iau decizia cea mai dreaptă (...) Am făcut acest pas în deplină cunoştinţă atât de gravitatea, cât şi de noutatea sa, dar, de asemenea, cu o mare seninătate a sufletului. Au exis-tat momente deloc uşoare, în care apele erau agitate şi vântul potrivnic, ca în întreaga istorie a Bisericii, iar Domnul părea că doarme. Dar tot timpul am ştiut că barca Bisericii nu este a mea, nu este a noastră, că este barca Lui şi nu o va lăsa să se scufunde". Apoi a amintit că, devenind Papă la 19 aprilie 2005, "o mare greutate a fost pusă pe umerii săi" şi că "dimensiunea privată a vieţii sale a fost complet suprimată". Benedict al XVI-lea a reiterat că se va retrage din orice activitate publică, chiar dacă un Papă nu se poate retrage definitiv: "Decizia mea de a renunţa la exercitarea activă a ministerului nu va schimba aceasta. Eu nu revin la viaţa privată, la o viaţă de călătorii, de întâlniri, de recepţii, de conferinţe, etc... Eu nu abandonez crucea, dar rămân într-un mod nou aproape de Domnul crucificat. Eu nu îmi mai asum puterea sarcinii de a guverna Biserica, dar rămân în serviciul rugăciunii. Sfântul Benedict (fondatorul marelui ordin creştin al benedictinilor), al cărui nume de Papă îl port, îmi va fi un mare exemplu. Voi continua să însoţesc calea Bisericii în rugăciune şi reflecţie". La sfârşitul audienţei nu a mai avut loc tradiţionalul "baciamano" (moment în care unele persoane au privilegiul de a săruta inelul Papei) deoarece, potrivit purtătorului de cuvânt al Vaticanului, Federico Lombardi, toată lumea ar dori să-şi ia rămas bun de la Papă şi astfel se evită preferinţele. La audienţa de ieri au asistat mai multe personalităţi politice, între care preşedintele Slovaciei, Ivan Gasparovic, care au fost salutaţi în privat, în Sala Clementină din Palatului Apostolic.
Una din ultimele decizii oficiale ale lui Benedict al XVI-lea a fost aceea a emite un decret numit "motu proprio" pentru a oferi "posibilitatea organizării anticipate" a Conclavului cardinalilor care îl vor alege pe succesorul său. "Las colegiului cardinalilor posibilitatea de a devansa începere Conclavului odată constatată prezenţa tuturor cardinalilor sau de a amâna, în cazul unor motive grave, începerea alegerilor cu câteva zile", a anunţat Papa. În decretul său, el a amintit totuşi că termenul normal pentru organizarea unui Conclav rămâne de minim 15 zile şi maxim 20 de zile de la demararea perioadei de "scaun vacant". După retragere, Papa Benedict al XVI-lea va fi numit "Sanctitatea Sa Benedict al XVI-lea, Papă emerit" sau Sanctitatea Sa Benedict al XVI-lea, pontif roman emerit", a anunţat purtătorul de cuvânt al Sfântului Scaun, părintele Federico Lombardi.
Papa îşi va încheia oficial atribuţiile astăzi la ora locală 20.00 (21.00 ora României), după ce îi va saluta dimineaţa, pe cardinalii prezenţi la Roma. El se va deplasa cu elicopterul, la ora 17.00, la Castelul Gandolfo, la 25 de kilometri sud de Roma, pentru a locui, timp de două luni, în reşedinţa papală de vară. Decanul Colegiului Sacru, Cardinalul Angelo Sodano, va trimite cardinalilor invitaţii pentru "Congregaţiile" premergătoare Conclavului, începând de vineri. Cardinalul şambelan, italianul Tarcisio Bertone, va deveni Papă "interimar", însărcinat cu administrarea Bisericii până la alegerea noului Suveran Pontif, urmând să aibă atribuţiuni mult reduse. Numărul doi al Vaticanului, Bertone, în vârstă de 78 de ani, a fost numit şambelan în aprilie 2007. Toţi oficialii de rang înalt din cadrul "Guvernului" Bisericii - Curia romană - renunţă la funcţiile lor la moartea Papei, potrivit Constituţiei apostolice promulgate în 1996 de către Ioan Paul al II-lea. Aceeaşi regulă se aplică şi în cazul unei demisii. Doar cardinalul şambelan rămâne în post, pentru a administra afacerile curente ale Bisericii.