Search Corporation vrea afaceri mai mari cu 15% în acest an

Afacerile Search Corporation au scăzut cu 23% în 2010, la 46,5 milioane lei, din cauza reducerii fondurilor alocate investiţiilor în infrastructură, dar compania de proiectare şi consultanţă estimează un avans de 15% în 2011, datorită lansării mai multor licitaţii, precum cele pentru Coridorul IV. Directorul de relaţii publice al companiei, Mihaela Drăghici, a declarat: "Comparativ cu 2009, anul trecut volumul de activitate al companiei a scăzut, în principal din cauza reducerii fondurilor alocate investiţiilor în infrastructura de transport rutier. Pe parcursul anului, după cum ştiţi, numeroase proiecte majore de infrastructură au fost suspendate, iar licitaţiile pentru alte proiecte noi, complexe, au lipsit. S-au lansat doar proiecte de infrastructură minore, cu bugete mici, iar concurenţa a fost acerbă. Lucrurile s-au schimbat însă începând cu luna decembrie 2010, când un număr semnificativ de proiecte majore de infrastructură de autostrăzi au fost lansate, situaţie care a marcat o revigorare evidentă a domeniului infrastructurii de transport".

În 2009 compania a avut o cifră de afaceri de 60,7 milioane lei, conform datelor remise Ministerului de Finanţe. Mihaela Drăghici a precizat că afacerile s-au plasat la 46,5 milioane lei în 2010, iar în acest an ar putea creşte cu 15%. "Estimăm că afacerile vor creşte în acest an având în vedere lansarea mai multor proiecte de infrastructură, cele mai importante fiind cele de pe Coridorul IV de transport paneuropean", a spus Mihaela Drăghici, citată de Mediafax.

Coridorul IV paneuropean începe în Germania, la Nurenberg, şi se continuă pe ruta Praga-Viena-Bratislava-Budapesta. În România, traseul trece prin Nădlac, Arad, Deva, Orăştie, Sibiu, Bucureşti, Feteşti şi Constanţa şi se continuă până la Istanbul.

Search Corporation a încheiat anul trecut mai multe contracte externe, în Republica Moldova, cu autorităţi locale, iar în acest an vrea să intre şi pe alte pieţe din Europa de Est. Principalii clienţi din România au fost anul trecut autorităţile care gestionează dezvoltarea infrastructurii rutiere, respectiv CNADNR, primării sau consilii judeţene. Printre măsurile luate de companie pentru depăşirea efectelor crizei s-au numărat diversificarea serviciilor şi clienţilor, eficientizarea cheltuielilor, disponibilizări şi reduceri de costuri.