Secretarul general adjunct al Guvernului şi conducerea IICCMER au vizitat fostul penitenciar de la Râmnicu Sărat

Închisă de aproape 60 de ani şi declarată monument istoric de clasă A, închisoarea de la Râmnicu Sărat a primit joi, 4 martie, o vizită extrem de importantă în drumul spre reabilitare şi, eventual, includerea unui circuit turistic.

La Râmnicu Sărat, judeţul Buzău, au ajuns în cursul zilei de ieri, secretarul general adjunct al Guvernului, domnul Mircea Abrudean împreună cu reprezentanţii IICCMER. Potrivit unui comunicat emis ulterior vizitei scopul deplasării oficialilor a fost cel al "demarării urgente a procesului de reabilitare a acestui monument istoric".

IICCMER a transmis printr-un comunicat: "Cu această ocazie, a avut loc şi o întâlnire cu reprezentanţii Primăriei din localitate, în cadrul căreia s-au discutat obiectivele IICCMER pentru anul în curs în privinţa fostului penitenciar - intervenţie de urgenţă la acoperişul central, demolarea construcţiilor parazitare din incinta închisorii, realizarea unui sistem de monitorizare video etc., precum şi obiectivele pe termen lung - obţinerea finanţării în vederea reabilitării penitenciarului şi transformarea acestuia în muzeu. Prin acest proiect de transformare a unui fost spaţiu concentraţionar într-unul al reflecţiei asupra naturii criminale a comunismului, IICCMER îşi consolidează misiunea de prezervare a memoriei victimelor regimului comunist din România".

Închisoarea de la Râmnicu Sărat este atestată documentar din octombrie 1901. De la înfiinţare până în 1938, ea a găzduit deţinuţi de drept comun cu pedepse de până la doi ani. Primii deţinuţi politici au fost semnalaţi în timpul dictaturii regelui Carol al II-lea. După instalarea regimului comunist, aici au fost închişi o serie de membri marcanţi ai partidelor politice (Ion Mihalache, Corneliu Coposu, Ion Diaconescu ş.a), precum şi alţi "indezirabili".

Penitenciarul a fost închis oficial în aprilie 1963, iar supravieţuitorii au fost trimişi în alte închisori sau în domiciliu obligatoriu, sub atenta supraveghere a Securităţii. Închisoarea a fost folosită ulterior ca depozit.

Într-un raport publicat de IICCMER penitenciarul unic în ţară este descris ca "unul dintre punctele importante ale represiunii comuniste, regimul de izolare totală practicat aici contribuind la trista sa reputaţie".

Fosta închisoare din Râmnicu Sărat se află pe lista monumentelor istorice, categoria A însă, în timp, starea lui s-a deteriorat.

De altfel, în acelaşi raport, prezentat pe site-il IICCMR se arată că în ianuarie 2020 " în ciuda faptului că imobilul de la Râmnicul Sărat se află în administrarea IICCMER de 13 ani, nu exista nicio persoană responsabilă de proiectul reabilitării Penitenciarului Râmnicu Sărat. În perioada 2018-ianuarie 2020 nu a fost întreprinsă nicio acţiune / activitate aferentă proiectului, iar în bugetul pentru anul 2020 nu fuseseră prevăzute / solicitate fonduri şi, implicit, nu exista nicio sursă de finanţare pentru proiectul reabilitării penitenciarului sau pentru realizarea de documentaţii în acest sens; De asemenea, toate avizele şi certificatele erau expirate (certificat de urbanism, autorizaţii de demolare, expertize etc.), semn al faptului că în perioada 2018-ianuarie 2020 nu a existat nicio preocupare în acest sens", se arată în raportul publicat pe site-ul IICCMER.

Institutul a anunţat că a demarat anul trecut o cercetare administrativă pentru stabilirea prejudiciului total produs la nivelul IICCMER şi va recurge la recuperarea acestuia în condiţiile legii.

" IICCMER a sesizat Curtea de Conturi care a efectuat la IICCMER o activitate de audit, în perioada noiembrie-decembrie 2020. Privitor la maniera în care a fost gestionată problematica penitenciarului Râmnicu Sărat în anii anteriori, s-au constatat următoarele: în perioada 2015-2018 - IICCMER a efectuat cheltuieli ineficiente cu studii şi lucrări de proiectare nefinalizate în lucrări de investiţii. Cu alte cuvinte, serviciile de consultanţă şi proiectare achiziţionate de IICCMER în anii anteriori nu au contribuit la atingerea obiectivelor propuse, respectiv la implementarea proiectului de investiţii, fiind imobilizate fonduri de la bugetul de stat în sumă de 1.887.450 lei; Această sumă reprezintă cheltuieli care nu şi-au atins scopul, conducerea IICCMER neasigurându-se de utilizarea creditelor bugetare în condiţii de bună gestiune financiară şi de efectuarea de cheltuieli cu respectarea principiilor economicităţii, eficienţei şi eficacităţii", se arată în raportul IICCMER.

De asemenea, tot acelaşi document conţine şi concluziile Curţii de Conturi, dar şi intenţiile cu privire la reabilitarea penitenciarului şi transformarea lui într-un muzeu naţional.

"Conform propunerii Curţii de Conturi (în urma constatării faptului că s-au efectuat cheltuieli în sumă de 1.887.450 lei cu nerespectarea principiului bunei gestiuni financiare în utilizarea fondurilor publice), IICCMER va demara o cercetare administrativă pentru stabilirea întinderii prejudiciului total produs la nivelul IICCMER şi se va recurge la recuperarea acestuia în condiţiile legii.

Reabilitarea Penitenciarului Râmnicu Sărat şi transformarea imobilului în muzeu de interes naţional rămâne unul dintre obiectivele fundamentale ale IICCMER, menţionat ca atare inclusiv în proiectul de buget al IICCMER pe anul 2021. Pentru anul 2021, IICCMER a solicitat deja suma de 600.000 lei, fonduri care vor fi alocate intervenţiilor de urgenţă la acoperişul închisorii", se arată în raport.

IICCMER precizează că proiectul de reabilitare a Penitenciarului Râmnicu Sărat a fost gândit şi întocmit pentru finanţarea prin fonduri europene nerambursabile, care vizeazau conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural.

" La începutul anului 2020, începe clarificarea situaţiei, care a fost afectată, printre altele de lipsa unui responsabil de patrimoniu / imobil (inclusiv organigramă necorespunzătoare) şi a unui responsabil de proiect. Proiectul de reabilitare a Penitenciarului Râmnicu Sărat a fost gândit şi întocmit pentru finanţarea prin fonduri europene nerambursabile, care vizeazau conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural.Problema lipsei de eligibilitate a IICCMER în vederea obţinerii unei finanţări din fonduri europene, precum şi gradul redus de eligibilitate al cheltuielilor cu construcţiile noi din proiect, au condus la adaptări şi acţiuni care au prelungit termenele de execuţie şi au generat degradarea monumentului istoric" se arată în raport.

Ca urmare a acestor nereguli depistate au fost întreprinse, în faza a doua, o serie de măsuri menite să ducă, în final, la atingerea obiectivului. Dintre paşii făcuţi şi menţionaţi în acelaşi raport amintim sesizarea Secretariatul General al Guvernului (ordonator principal de credite) în legătură cu neregulile constatate în gestionarea lucrărilor la Penitenciarul Râmnicu Sărat; solicitarea de fonduri pentru intervenţia de urgenţă asupra acoperişului penitenciarului şi s-a primit, odată cu rectificarea de buget (septembrie 2020), o finanţare de 100.000 lei; iniţierea procedurii de achiziţie pentru un sistem de monitorizare video pentru imobilul din Râmnicu Sărat şi de asemenea, s-a iniţiat activitatea de identificare a posibilelor modalităţi de finanţare a proiectului (în valoare totală de aprox. 50 milioane lei).