"Sectorul bancar va trece printr-un proces de ajustare"

• Interviu cu Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal

Sectorul nostru bancar are un potenţial de creştere mult mai mic decât în perioada de dinaintea crizei, ceea ce va conduce la ajustarea domeniului, este de părere Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, prezent, ieri, la un eveniment pe teme bancare organizat de RIBA (Romania Ireland Business Association).

Nu mai este loc în piaţă de mai mult de 40 de bănci, toate universale, ne-a spus domnia sa, într-un scurt interviu, susţinând că urmează să aibă loc fuziuni, achiziţii şi specializări ale unor bănci.

Irlanda a trecut, în ultimii ani, de la o perioadă de boom, la bail-out şi, în final, la creştere sustenabilă.

Reporter: Suntem la primul eveniment organizat de RIBA, pe teme bancare. În ce stadiu se află sistemul nostru bancar, comparativ cu cel irlandez?

Ionuţ Dumitru: Din punct de vedere al sistemului bancar, România are o experienţă mai bună decât Irlanda, legată de perioada de criză. Irlanda a avut dificultăţi destul de mari în ultimii ani, fiind nevoită să utilizeze bani publici şi a făcut eforturi mari pentru restructurarea sectorului bancar. La noi nu s-a întâmplat acest lucru, dar există o serie de provocări şi în România, sectorul bancar având un potenţial de creştere mult mai mic decât în perioada de dinaintea crizei, ceea ce va forţa, într-un fel, un proces de ajustare a domeniului, de consolidare. Nu cred că mai este loc în piaţă de mai mult de 40 de bănci, toate universale, într-o ţară care are potenţial pe termen lung dar în care potenţialul pe termen mediu s-a diminuat semnificativ. Vor fi fuziuni, achiziţii şi specializări ale unor bănci. Acestea se vor îndrepta doar către un segment de piaţă, cum ar fi cel de retail sau corporate. Altfel, costurile pe care va trebui să le suporte băncile ca să se conformeze reglementărilor mult mai dure şi cerinţelor internaţionale vor fi foarte mari, iar instituţiile financiare nu vor putea supravieţui.

Reporter: Credeţi că vom ajunge în situaţia în care băncile să apeleze la procedurile de bail-in sau/şi bail-out?

Ionuţ Dumitru: La cum arată lucrurile acum, sistemul bancar pare solid şi bine capitalizat. Pare că ce a fost greu a trecut, dar trebuie să fim precauţi în continuare.

Reporter: Există proiecte legislative în Parlament care se pare că vor afecta sistemul bancar...

Ionuţ Dumitru: Dacă vrem să ne facem rău singuri putem face şi acest lucru. Proiectele din Parlament (n.r. care prevăd conversia creditelor contractate în valută) pot avea un impact semnificativ asupra stabilităţii financiare. Proiectele care privesc conversia împrumuturilor au acest potenţial să impacteze semnificativ stabilitatea financiară. Întrebarea care se pune este cine va suporta diferenţa de curs dacă conversia va fi realizată la cursul istoric - statul sau băncile, care, de fapt, au în spate depozitele deponenţilor şi, în consecinţă, aceştia vor fi cei care vor suporta diferenţa.

Reporter: Ce influenţă va avea proiectul privind falimentul personal dacă va fi aprobat?

Ionuţ Dumitru: Şi această iniţiativă are aceeşi notă ca cele amintite anterior.

Reporter: Cum ne situăm faţă de Irlanda, în ceea ce priveşte fiscalitatea?

Ionuţ Dumitru: PIB-ul per capita în Irlanda este mult mare decât media europeană în momentul de faţă, iar România are multe de învăţat de la Irlanda.

Ţara noastră trebuie să fie consistentă în deciziile pe care le ia şi să aibă un plan pe termen lung, ceea ce noi nu avem, iar Irlanda a avut.

Nivelul taxelor în România nu este chiar mic, este mai degrabă disproporţionat. Avem taxe relativ mici la venit şi la profituri - cota unică de 16% este una dintre cele mai mari din Europa - şi în acelaşi timp avem una dintre cele mai mari rate de CAS şi la fel şi de TVA.

Companiile nu plătesc taxe mici, ci taxe puţin mai mari decât mediile europene, ceea ce ne pune într-o poziţie destul de slabă din punct de vedere competitiv.

Reporter: Ce rămâne de făcut pentru remedierea situaţiei?

Ionuţ Dumitru: Trebuie să facem eforturi să reducem taxele în special în zona de CAS şi TVA, dar pentru acest lucru nu avem decât o soluţie - să atacăm evaziunea fiscală. Marea noastră problemă este că nu colectăm taxele. Pe măsură ce vom creşte eforturile pentru reducerea evaziunii fiscale, vom putea reduce şi cotele TVA şi CAS.

Reporter: Mulţumesc!

• Bogdan Olteanu: "Există o anumită creativitate în zona de legiferare, în unele ţări UE, care poate descuraja creditarea şi afecta macrostabilitatea în România"

Societăţile din România şi Irlanda sunt în stadii diferite de organizare, de dezvoltare, au mentalităţi şi proiecte de ţară diferite, este de părere Bogdan Olteanu, vice-guvernator în cadrul Băncii Naţionale a României (BNR).

Domnia sa consideră: "Ceea ce putem urmări la Irlanda este modul în care a ştiut să se dezvolte - de la o ţară săracă, de emigraţie, către o ţară extrem de dezvoltată, în care cetăţenii trăiesc foarte bine. Nu zona bancară este neapărat compatibilă în cele două ţări. Avem investitori importanţi din Irlanda, mari companii - chiar şi bănci - şi este în interesul nostru ca acestea să fie din ce în ce mai prezente pe pieţa noastră şi să ofere celor de la noi informaţii despre cum au reuşit ei să se dezvolte".

Oficialul BNR este de părere că trebuie să existe acces la informaţie şi transparenţă cu privire la mediul economic din ţara noastră.

Bogdan Olteanu a ţinut să sublinieze că "există o anumită creativitate în zona de legiferare, în anumite ţări ale UE, urmărită şi peste frontieră, care poate risca să afecteze macrostabilitatea în România şi să descurajeze creditarea": "Există anumite sentinţe judecătoreşti mai ciudate, mai aparte, în anumite ţări ale UE (nu vorbesc de România aici) care sunt văzute de avocaţi ca instrumente în realizarea propriilor interese de afaceri".

Făcând referire la proiectele de lege aflate în dezbatere în Parlament şi care privesc conversia creditelor în valută, domnia sa a subliniat că, în prezent, conversia creditelor se desfăşoară în baza înţelegerii dintre bănci şi clienţi şi în baza noilor reglementări europene în curs de implementare: "Proiectul de la Parlament, aşa cum a fost formulat şi aşa cum a fost avizat de Guvern şi de BNR (n.r. iniţiativa Anei Birchal ce prevede conversia împrumuturilor în valută la cursul actual) poate fi operaţionalizat. Există însă şi propuneri excesive, referindu-se la folosirea unor rate de schimb nereale (n.r. respectiv cursul de la data acordării). În acel caz, proiectul ar deveni nesustenabil şi ar afecta banii deponenţilor".

Impunerea conversiei ar fi împotriva legislaţiei europene, pentru că s-ar împotrivi liberei circulaţii a capitalurilor, susţine Bogdan Olteanu, adăugând că încurajarea şi facilitarea creditării în moneda naţională este un lucru "înţelept" şi că interzicerea creditării în valută este "imposibilă".

Vice-guvernatorul BNR este de părere că deponenţii "trebuie să fie încurajaţi să depună bani în bănci cu încrederea că banii lor vor fi folosiţi să producă profit astfel încât să le poată fi plătite înapoi depozitele".