Sectorul financiar românesc încearcă să uite pandemia şi să ţină piept războiului

Climatul investiţional global s-a degradat puternic de la începutul anului, îndeosebi pe fondul inflaţiei, care, apărută în urma măsurilor impuse de autorităţi pentru susţinerea economiilor în pandemie şi intensificată de războiul declanşat de Rusia în Ucraina, a ajuns la cote nemaiîntâlnite de zeci de ani. Ca reacţie la creşterea generalizată a preţurilor, băncile centrale au început să-şi înăsprească politicile monetare, în primul rând prin ridicarea dobânzilor, fapt cu impact negativ asupra evaluărilor acţiunilor şi obligaţiunilor. Protecţia banilor de inflaţie a devenit principala provocare a investitorilor.

• Companiile listate la BVB, în actualul context geopolitic

Pentru Bursa de Valori Bucureşti (BVB), structura pieţei - dominată în primul rând de sectorul energetic, ce este favorizat în contextul actual -, prezenţa fondurilor de pensii Pilon II şi dividendele acordate de companii, sunt printre factorii care au imprimat indicilor de la noi o dinamică mai bună decât a celor din principalele pieţe dezvoltate. Astfel, de la începutul anului şi până la finele săptămânii trecute, indicele BET avea un declin de 4,8%, ce este anulat de dividende, în timp ce indicele pan-european Stoxx 600 marca o scădere cu circa 15%, iar peste Atlantic indicele S&P 500 era în depreciere cu 18%.

Conferinţa "Piaţa financiar-bancară, la graniţa dintre război şi pandemie" organizată, astăzi, de Grupul de presă BURSA, la care participă persoane cheie din piaţa bancară şi piaţa de capital din România, îşi propune să identifice şi să analizeze factorii care au influenţat evoluţia sistemului bancar şi a bursei noastre din ultimele şase-douăsprezece luni, soluţiile pe care aceasta le oferă pentru investitori în actualul context inflaţionist, cu dobânzi în creştere şi conflict armat la graniţă, precum şi perspectivele care se conturează pe termen mediu şi lung pentru companiile listate la BVB.

• Evoluţia fondurilor de pensii private, listarea Hidroelectrica şi oportunităţile din PNRR pentru piaţa noastră

Dacă din punctul de vedere al evoluţiei preţurilor acţiunilor piaţa noastră a dat dovadă de robusteţe, în ceea ce priveşte noile oferte lucrurile sunt mai puţin fericite. Listările companiilor private mari sunt foarte rare, statul este absent de mult timp de la astfel de exerciţii, context în care fondurile de pensii private Pilon II reclamă că trebuie să se uite tot mai mult către alte clase de active şi chiar către bursele externe. În plus, unul dintre jaloanele de îndeplinit din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) este mărirea contribuţiilor aferente pensiilor private, bani suplimentari pe care administratorii vor trebui să-i investească.

O soluţie parţială poate să vină din listarea Hidroelectrica, măsură asumată de asemenea prin PNRR şi pentru care acţionarii şi-au dat acordul în martie, Fondul Proprietatea urmând să vândă cel puţin 15% din companie. FP vrea o listare duală, la Bucureşti şi probabil Londra, în timp ce principalii jucători din piaţa noastră, între care Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), Bursa de Valori Bucureşti şi Asociaţia Brokerilor susţin listarea doar la BVB. Opţiunile şi faza în care se află listarea producătorului de energie, perspectivele listării altor companii, precum şi oportunităţile din PNRR pentru piaţa noastră de capital, sunt alte subiecte ce vor fi dezbătute la conferinţa "Piaţa financiar-bancară, la graniţa dintre război şi pandemie".

• Creşterea numărului investitorilor - marea provocare a micii noastre pieţe de capital

Pe lângă ofertă, o bursă depinde de cerere, adică de investitori care să îşi plaseze economiile direct în acţiuni şi obligaţiuni listate şi indirect prin intermediul fondurilor. Odată cu pandemia numărul investitorilor de la BVB s-a înscris pe o traiectorie ascendentă, la finele primului trimestru al acestui an fiind probabil între 80.000 şi 85.000, după estimările noastre pe baza datelor publicate de Fondului de Compensare a Investitorilor, dar investitori activi sunt puţini, circa vreo 30.000 la sfârşitul anului trecut, conform datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF). Pentru fondurile deschise de investiţii numărul investitorilor este mult mai mare, de circa 460.000 la finele lunii aprilie conform datelor Asociaţiei Administratorilor de Fonduri (AAF), dar ţara noastră se află pe ultimele locuri în Europa în ceea ce priveşte activele administrate raportate la PIB. În schimb, contextul actual cu inflaţie ridicată şi dobânzi în creştere şi-a pus amprenta asupra evoluţiei activelor fondurilor, în primul trimestru valoarea activelor fondurilor deschise de investiţii având o scădere de 6,5%, la 22,2 miliarde de lei, faţă de cea din primele trei luni ale lui 2021, pe fondul declinului puternic, cu 20%, a activelor fondurilor instrumentelor cu venit fix, în timp ce fondurile multiactive şi cele de acţiuni au avut creşteri, conform datelor AAF.

Cauzele numărului redus de investitori de la BVB, precum şi evoluţiile din piaţa fondurilor de investiţii sunt subiecte care, de asemenea, vor fi discutate la conferinţa "Piaţa financiar-bancară, la graniţa dintre război şi pandemie".

Nu în ultimul rând, legea care simplifică impozitarea câştigurilor de capital va intra în vigoare de la începutul anului viitor, cele mai importante aspecte fiind reţinerea la sursă a câştigurilor din tranzacţii şi aplicarea unui impozit între 1% şi 3% în funcţie de perioada de deţinere, dar fără ca pierderile să mai fie compensate sau declarate. Avantajele şi inconvenientele acestei legi este un alt subiect ce va fi abordat la conferinţa noastră de astăzi, care va începe la ora 10:00.

• Sistemul bancar românesc, mai solid ca oricând

În ciuda severităţii crizei pandemice, al avansului galopant al inflaţiei, al războiului din Ucraina şi a deprecierii valorii titlurilor guvernamentale româneşti, sistemul bancar din ţara noastră a continuat să funcţioneze în condiţii foarte bune, furnizând lichiditatea necesară finanţării în bune condiţii a sectorului public, firmelor şi populaţiei. Mai mult, sistemul bancar nu a fost niciodată mai solid, lucru scos în evidenţă de statisticile furnizate de Banca Naţională a României (BNR), care arată un profit net record de 1,96 miliarde de lei în primul trimestru din acest an, în creştere cu aproape 4% faţă de primul trimestru din 2021. Pe tot anul 2021, sistemul bancar a marcat un profit net de 8,27 miliarde de lei (1,66 miliarde de euro), cu 64% mai mare faţă de profitul net din 2022. Anul trecut a fost al şaptelea an consecutiv de profit pentru sectorul bancar din România, format din peste 30 de instituţii bancare.

Rentabilitatea capitalului (ROE) a scăzut însă uşor, în primul trimestru din acest an, la 12,87% de la 13,45% în finalul anului anterior, în timp ce rentabilitatea activelor (ROA) a scăzut la 1,22% în primele trei luni ale anului în curs, de la 1,38% în finalul lui 2021. În 2020, rentabilitatea activelor a fost de 0,95%. În acelaşi timp, activele totale ale sistemului bancar au urcat la un record de 641,8 miliarde de lei, în primul trimestru din 2022, +67 miliarde lei faţă de finalul primului trimestru din 2021.

Criza financiară din 2008 a fost urmată de un proces de consolidare a sistemului bancar, ce a rezultat într-o poziţie mai puternică a sectorului după 2014. Poziţia a rămas solidă în timpul turbulenţelor induse de pandemie şi pe durata redresării economice ulterioare. De altfel, doar primele 3 bănci din România după dimensiunea activelor (Banca Transilvania, BCR şi BRD) au marcat un profit net de peste 1 miliard de lei în primul trimestru din 2022, mai bine de jumătate din profitul net al întregului sistem bancar. Recordul anterior lui 2021 în materie de profit net a fost înregistrat în 2018, când la final de an profitul net din sistemul bancar se ridica la aproape 6,83 miliarde de lei. Ultimul an de pierdere pentru sistemul bancar a fost 2014, cu un minus de 4,66 miliarde de lei.

Profitul în creştere al băncilor este explicat atât de avansul economiei, care a înregistrat un ritm anual de creştere (PIB) de +6,5% în primele 3 luni din 2022, cât şi de avansul creditării, care a crescut la rându-i cu un ritm anual de +15,5% în primul trimestru. De asemenea, băncile s-au eficientizat din punct de vedere operaţional în ultimii ani, iar eliberarea de provizionare au sprijinit bilanţurile. Pe partea de credite, băncile din ţara noastră au undeva la peste 2,1 milioane de clienţi, riscul creşterii creditelor neperformante fiind unul real, însă la prima vedere relativ izolat în ciuda ciclului de majorare a dobânzilor din partea BNR.

În ceea ce priveşte expunerea pe companiile domestice cu capital rusesc, băncile din România aveau la început de an o expunere de doar 71 milioane de lei, respectiv 0,05% din totalul expunerilor pe sectorul companiilor nefinanciare, din care 17,7 milioane erau depozite atrase de la contrapărţi cu rezidenţă în Rusia şi 14,7 milioane depozite atrase de la contrapărţi cu rezidenţă în Ucraina. Totodată, în decembrie, comitetul naţional macroprudenţial a decis să majoreze buffer-ul obligatoriu de capital impus băncilor, astfel că băncile ar avea resurse suplimentare la dispoziţie dacă situaţia macroeconomică se va deteriora. Un risc concentrat pentru bănci pare a fi expunerea foarte mare pe datoria suverană, care ar putea să reducă capacitatea de creditare. Pe de altă parte, creşterea dobânzilor ar putea fi un element pozitiv pentru veniturile băncilor, care vor fi însă obligate să majoreze dobânzile inclusiv la depozite pentru a atrage clienţi şi lichiditate. Până acum, marja mare dintre dobânzile la credite şi depozite şi veniturile mai mari din comisioane au fost alte elemente care au sprijinit rezultate băncilor.

Totodată, după cum arată datele BNR, indicatorii de lichiditate - care arată cât de bine capitalizată este o bancă - se situează în prezent cu mult peste cerinţele minime din reglementări (10%), chiar dacă în scădere (21,4%) faţă de primul trimestru din 2021 (24,6%).

De asemenea, rata creditelor neperformante a scăzut la un nivel minim istoric de 3,2% la finele lui aprilie 2022, de la 3,4% în finalul lui 2021, ceea ce arată calitatea îmbunătăţită a portofoliilor de credite. De notat că vârful turbulenţelor induse de pandemie abia au lăsat vreun semn în privinţa creditelor neperformante: indicatorul corespunzător a urcat uşor la 4,4% în iunie 2020, de la 4,1% la final de 2019, iar ulterior a coborât la 3,8% la final de 2020 şi la 3,35% în decembrie 2021.

• Aurelian Dochia, economist: "Este de aşteptat o creştere a riscurilor şi o înrăutăţire a profitabilităţii băncilor"

Economistul Aurelian Dochia consideră că sistemul bancar este mult mai bine poziţionat în prezent decât era înainte de criza din 2008-2009. Potrivit acestuia, este de aşteptat o creştere a riscurilor şi o înrăutăţire a profitabilităţii băncilor, în condiţiile în care dobânzile mai mari vor descuraja creditarea, iar piaţa imobiliară va încetini. Dochia subliniază însă că nu există motive de îngrijorare, deoarece băncile vor putea face faţă oricărei situaţii adverse.

"Atunci era un grad de îndatorare foarte mare în sistemul bancar, în general, băncile atrăseseră din străinătate fonduri, iar atunci când au apărut probleme - s-a devalorizat leul, au apărut datornici mult mai mulţi, a crescut rata creditelor neperformante la un nivel îngrijorător, mai ales că majoritatea creditelor erau acordate în valută - s-a creat un moment dificil pentru sistemul bancar. A fost depăşit, inclusiv prin anumite măsuri luate şi de Banca Naţională, cu instituţiile financiare internaţionale şi băncile-mamă ale instituţiilor de credit prezente în România care au promis şi s-au ţinut de cuvânt să nu îşi retragă fondurile în mod brusc. S-a depăşit momentul. Ulterior a urmat o perioadă bună pentru bănci şi economie în general. Băncile au mers foarte bine şi pe perioada pandemiei, a existat o îngrijorare că se va restrânge foarte mult activitatea, dar economia a continuat să meargă şi mai ales consumul a avut un ritm foarte bun. Creditele imobiliare - piaţa imobiliară a fost foarte dinamică inclusiv în pandemie - au contribuit la activitatea bancară şi băncile au avut, într-adevăr, profituri bune. Ce este de aşteptat în continuare este o creştere a riscurilor şi o înrăutăţire a profitabilităţii băncilor ca urmare a acestor evoluţii ale dobânzilor. Pe de o parte, dobânzile la depozite trebuie să crească şi au început deja să crească, iar dobânzile la credite, deşi cresc şi ele, nu vor mai putea să crească în acelaşi ritm pentru că mulţi fie nu se vor mai califica să ia credite, fie nu vor mai dori să ia credite din cauza perspectivei asupra economiei. Piaţa imobiliară probabil că va încetini şi ea foarte mult şi se văd unele semne deja. În aceste condiţii, marja sistemului bancar se va îngusta şi profitabilitatea se va diminua. Nu există însă motive de îngrijorare sau de panică pentru că în momentul de faţă băncile sunt bine capitalizate. Chiar şi în cazul inevitabil în care va creşte rata de neperformanţă pe creditele existente băncile pot să facă faţă situaţiei".

Acesta a adăugat: "Obligaţiunile de stat au tratament special, fiind considerate active cu risc zero. Băncile nu trebuie să facă provizioane. Evident, dacă o bancă încearcă să vândă din portofoliul de obligaţiuni pe care îl are iese în pierdere. De asemenea, băncile sunt obligate să le evalueze (titlurile de stat - n.r.) la valoarea actuală, deci într-un fel au o pierdere, scriptică deocamdată. Nu ar trebui să impacteze cumva asupra rezultatelor băncilor şi performanţei băncilor, însă întrucât sistemul bancar este oarecum la limită cu portofoliul de credite de stat avem o «piatră de moară» ca să-i spun aşa, acest portofoliu (de titluri de stat), pentru bănci. Nici cu risc de reglementare, nici cu risc imediat, dar evident este o pierdere scriptică pe care nu o poate ignora nimeni. Situaţia diferă de la bancă la bancă, dar pentru unele bănci asta s-ar putea să diminueze capacitatea lor operaţională, capacitatea lor de a acorda credite în continuare, deci s-ar putea să aibă un impact pe unele bănci".

• Andrei Rădulescu, director analiză macro la Banca Transilvania: "Atragem atenţia cu privire la acumularea de factori de risc"

Andrei Rădulescu, directorul de analiză macro de la Banca Transilvania, atrage la rândul său atenţia cu privire la acumularea de factori de risc pentru evoluţia sectorului bancar din România, printre care şi acest nivel ridicat al expunerii pe datorie publică în contextul majorării ratelor de dobândă. Analiştii anticipează în general ameliorarea performanţei financiare a sistemului bancar.

Printre factorii de risc la adresa evoluţiei sectorului bancar intern pe termen scurt, Rădulescu menţionează: "nivelul ridicat al expunerii pe datorie publică în contextul majorării ratelor de dobândă (spre niveluri maxime istorice), vulnerabilităţile din sfera pieţei imobiliare mai ales în contextul majorării costurilor nominale de finanţare, modificările la nivelul sistemului de impozitare, nivelul ridicat al presiunilor inflaţioniste, persistenţa tensiunilor geo-politice regionale, posibilitatea apariţiei unor noi valuri ale crizei sanitare, deteriorarea percepţiei de risc pe pieţele financiare internaţionale". În 2022 şi 2023, în ciuda încetinirii economiilor principale din lume, economia locală este aşteptată să fie sprijinită de implementarea programelor europene de investiţii.