ŞEDINŢĂ CSAT Conflictul ruso-ucrainean - între apatia lui Klaus Iohannis şi frenezia liderilor AUR

"Nu putem să minimalizăm şansele unui conflict armat în zona graniţei Ucrainei. Asta nu înseamnă că România va fi implicată în acest război; e clar că nu va fi niciun fel de implicare, oamenii pot să stea liniştiţi din acest punct de vedere. Însă, atunci când în apropierea ta se întâmplă ceva, trebuie să intri într-o stare, dacă nu de alarmă, măcar de veghe", a ţinut să liniştească populaţia, recent, Vasile Dîncu, ministrul Apărării Naţionale.

Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării vor discuta astăzi, începând cu ora 13, la Palatul Cotroceni, situaţia privind tensiunile de la graniţa ruso-ucraineană, precum şi despre măsurile luate de autorităţile de la Bucureşti pentru dezvoltarea capacităţilor de răspuns la noile provocări ale mediului de securitate şi creşterea rezilienţei.

Şedinţa de astăzi a CSAT a fost convocată de preşedintele Klaus Iohannis în 21 ianuarie. De atunci şi până acum Federaţia Rusă a trimis 120.000 de militari la graniţa cu Ucraina, SUA a decretat stare de alertă pentru 8500 de soldaţi americani, care ar urma să fie trimişi în Europa în cazul escaladării conflictului mocnit dintre Federaţia Rusă şi Ucraina, preşedintele francez Emmanuel Macron a anunţat că va trimite trupe franceze în România în cazul activării capacităţii extinse de apărare a NATO, Irlanda a solicitat Moscovei să nu efectueze manevre militare în apele teritoriale ale statului respectiv, Spania a anunţat că trimite nave militare în Marea Neagră, situaţia a fost dezbătută în cadrul şedinţei de luni a Consiliul Afaceri Externe al Uniunii Europene, iar Comisia Europeană caută soluţii pentru a elimina din domeniul energiei importurile de gaz din Rusia.

Pe plan intern, un deputat din partea Alianţei pentru Unirea Românilor (AUR) a afirmat că ar fi cazul să ne apucăm de săpat tranşee pe toată graniţa de nord şi est a României, iar Ministerul Apărării Naţionale s-a apucat să îşi numere rezerviştii şi să desemneze, cu ajutorul celorlator autorităţi centrale, responsabilii care vor ţine evidenţa în teritoriu cu privire la cadrele militare respective.

În rest, nimic; linişte din partea autorităţilor centrale, asigurări că nu vom intra în război şi apelul la dialog pentru cele două state aflate în conflict diplomatic.

El a precizat că nu vom intra în război de tip militar, ci este posibil să avem parte de un război economic, de un blocaj economic în cazul unui conflict armat între Federaţia Rusă şi Ucraina, şi a menţionat că "în acest moment nu ne aşteptăm la un război cald".

Ar mai fi de consemnat o întrevedere care a avut loc în urmă cu câteva zile între preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Nicolae Ciucă, în contextul în care numărul efectivelor militare ruse de la graniţa cu Ucraina a crescut simţitor, dar nicio declaraţie pe această temă a liderilor principalelor partide parlamentare. Marcel Ciolacu, Kelemen Hunor şi Florin Cîţu nu s-au pronunţat cu privire la situaţia din plan extern, care nu a fost analizată nici măcar de Dacian Cioloş. Singura poziţie politică referitoare la pretenţiile ridicate în ultimele zile de Federaţia Rusă în legătură cu Ucraina şi cu extinderea NATO, a fost exprimată tot de liderii AUR, dar şi aceasta a fost duplicitară. Astfel, în timp ce senatorul Claudiu Târziu a spus că ţara noastră "trebuie să-şi coordoneze perfect acţiunile ce ţin de securitate cu aliaţii din NATO şi UE, în contextul escaladării militare de la graniţa ruso-ucraineană", apreciind rolul defensiv al alianţei, deputatul George Simion a simţit nevoia să aducă în discuţie faptul că autorităţile de la Kiev nu respectă drepturile minorităţii române din nordul Bucovinei, Maramureşul istoric şi Sudul Basarabiei, adică a adus în discuţie un subiect pe care Federaţia Rusă îl invocă în relaţiile sale cu Ucraina cu privire la etnicii ruşi din zona Donbas, regiune care a stat iniţial, după invadarea Crimeei, la baza conflictului militar mocnit de astăzi.

În aceste condiţii este de aşteptat ca, în urma şedinţei CSAT de astăzi, preşedintele Klaus Iohannis să ofere mai multe lămuriri cu privire la poziţionarea ţării noastre în contextul unui eventual conflict armat în apropierea graniţei de est şi nord a României.